DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR HEPATICE

DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR HEPATICE

Ficatul, organ parenchimatos, beneficiaza mai putin de investigatia radiologica, care nu poate sesiza diferente mici de densitate. Echografia, CT simpla si spirala cu si fara contrast, IRM, scintigrafia reprezinta metode imagistice de electie pentru diagnosticul hepatopatiilor difuze sau circumscrise.

Metode de examinare radioimagistica

Radiografia simpla a regiunii hepatice poate evidentia o modificare a organelor din jur. Astfel, in hepatomegalie se descrie:

pozitia inalta a diafragmului

deplasari ale gazului din unghiul hepatic al colonului

deplasarea bulei de gaz a stomacului

boseluri pe conturul superior al diafragmului in: chist hidatic, tumora benigna, tumora maligna

prezenta de calcificari in procese inflamatorii: TBC, bruceloza, abces hepatic, histoplasmoza, echinocoroza, tumori, ateromatoza, micoze

calculi radioopaci/micsti in caile biliare intrahepatice

prezenta de gaz in caile biliare - in fistulele biliodigestive

prezenta de gaz in vena porta in infarctul mezenteric.

    Fig. 242 Aspect normal echografic hepatic

Ultrasonografia si CT sunt metodele imagistice cele mai indicate pentru diagnosticul hepatopatiilor difuze si focale.

Fig. 243 Computertomografia hepatica

Arteriografia selectiva a trunchiului celiac, cu vizualizarea arterei hepatice, pune diagnosticul in afectiunile vasculare: anevrisme, malformatii vasculare (fistule arterio-venoase), tromboze, afectiuni parenchimatoase - hemangioame, tumori. Cateterismul A.H. este utilizat si in scop terapeutic pentru chimioterapia si embolizarea tumorilor.

Pasajul baritat confirma cresterea in dimensiuni a ficatului. Astfel, in hepatomegalie, mica curbura a stomacului este amprentata, rotunjita. Stomacul in totalitate este impins spre stanga. Unghiul hepatic al colonului este deplasat inferior.

IRM este utila in special in diagnosticul proceselor expansive hepatice.

Aspectul ultrasonografic si CT normal al ficatului: ficatul este un organ parechimatos omogen situat subdiafragmatic in dreapta, are densitatea cea mai mare, 62-65HU si o structura fin granulara; este format din doi lobi, limita dintre ei fiind reprezentata de o linie care porneste de pe fata inferioara si contine ligamentul rotund sau de linia care uneste vena cava inferioara cu vezicula biliara si peretele abdominal iar in partea superioara de vena hepatica medie.

    Fig. 244 Imagistica ficatului prin IRM

Hilul hepatic contine vena porta, artera hepatica si calea biliara principala. Vena porta este situata latero-extern, calea biliara medial iar artera hepatica anterior caii biliare. Artera hepatica, ramura trunchiului celiac se divide in ramuri lobare si segmentare. Venele suprahepatice in numar de 3 converg spre vena cava inferioara. Vena porta (12-14mm.) se divide la nivelul hilului hepatic in doua ramuri, vena porta dreapta (4mm.), cu traiect orizontal, si vena porta stanga dispusa perpendicular.

Fig. 245 Segmentatia hepatica

Vena cava inferioara are o forma ovala si este inconjurata de tesut hepatic in portiunea sa superioara. Ficatul poate fi divizat in 8 segmente.