Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
DEFINITIA INSUFICIENTEI CARDIACE - CLASIFICARE


DEFINITIA INSUFICIENTEI CARDIACE - CLASIFICARE




DEFINITIA INSUFICIENTEI CARDIACE - CLASIFICARE. ETIOLOGIE

Definitie.

Este un sindrom cardiac care consta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sangvin corespunzator, nevoilor organismului in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.

Cum functia de pompa a inimii este indeplinita de catre miocardul ventricular, I.C. exprima de fapt, deteriorarea functiei de pompa a ventriculelor. In mod obisnuit, inima are o capacitate maxima de lucru din care se utilizeaza doar o anumita parte .




Se deosebesc mai multe tipuri de I.C.;

1. Insuficienta latenta de pompa;-poate fi aflata inaintea aparitiei semnelor clinice de I.C. Debitele sistolice si/sau cardiac scad, iar presiunea diastolica ventriculara creste pentru acelasi volum diastolic. I.C.se produce cel mai lent, existand posibilitatea mecanismelor compensatorii -I.C. cronica. Dar I.C. se mai poate instala uneori si acut.

2. I.C. retrograda si anterograda;-(termeni cu semnificatie patogenetica si clinica ). In I.C. retrograde majoritateatulburarilor aparute sunt rezultatul cresterii presiunii venoase si a stazei dinapoia ventriculului insuficient sau a cavitatii afectate.

In I.C. anterograda tulburarile sunt explicate prin scaderea debitului cardiac.

3. I.C. congestive;-termen larg utilizat mai ales in literature medicala anglo-saxona, defineste forma de I.Cin care tabloul clinic este dominat de staza retrograda, sau sintetizat,cand I.C.determina o congestie anormala a circulatiei.

4. I.C. refractara; desemneaza o I.C. ireductibila cu tot tratamentul complex si complet aplicat; ea caracterizeaza situatia reala in stadii terminale ale majoritatii afectiunilor organice.

5. I.C. stanga, dreapta sau globala;-termenii folositi pentru a sublinia localizarea deficitului de pompa, cat si pentru a desemna manifestarile clinice rezultate din cresterea presiunii venoase si aparitia congestiei circulatorii inapoia ventriculului insuficient.

In I.C. stanga tabloulul clinic este dominat de dispnee si semnele de staza pulmonara.

In I.C.dreapta tabloulul clinic este dominat de edeme, hepatomegalie si staza jugulara.

In I.C. globala este cel mai frecvent consecinta I.C.stanga, insuficienta ventriculului drept survenit dupa un oarecare interval de timp. Dar I.C. globala poate fi si biventriculara de la inceput (cardiopatii, miocardite), cel mai adesea predominand cea a unui ventricul (mai ales cel stang).

6. Gradele de severitate;- I.C.este de trei grade : usoara, moderata si grava sau severa.

Cea usoara se manifesta numai prin tulburari functionale ca dispnee de efort si printr-o limitare progresiva a tolerantei la efort, fara semen clinice obiective de staza venoasa.

I.C.moderata se manifesta clinic prin tulburari functionale mai severe, iar examenul clinic obiectiv pune in evidenta semen de staza venoasa pulmonara, cand predomina I.C.stanga si staza hepatica cand predomina I.C.dreapta.

I.C.grava sau severa se manifesta clinic prin simptome si semene generate nu numai de acumularea de sange in rezervoarele din imediata apropiere a varsarii curentului venos in inima (plamani si ficat), ci si prin simptome si semen provocate de staza generalizata (edeme, hidrotorax, ascita).

Clasificarea functionala (NYHA):

Clasa I -Bolnavii cu afectiuni cardiace care nu provoaca limitari ale activitatii fizice obisnuita nu provoaca palpitatii, oboseala musculara, dispnee, crize de angor.

Clasa II-Bolnavii cu afectiuni cardiace care provoaca o limitare usoara a activitatii fizice. Ei se simt bine in repaus, iar la efortul obisnuit prezinta dispnee, fatigabilitate, palpitatii sau crize anginoase.

Clasa III-Bolnavii cu afectiuni cardiace care provoaca o limitare importanta a activitatii fizice.Ei se simt bine in repaus, dar activitatile fizice mai mici decat cele obisnuite apare dispneea, oboseala musculara sau durerea anginoasa.

Clasa IV-Bolnavii cu afectiuni cardiace care sunt incapabili sa efectueze orice fel de activitate fizica fara sa aiba tulburari, dispneea, fatigabilitatea, angina si palpitatiile fiind prezente si in repaus.

7. Alte forme de I.C.sunt: I.C. hipodiastolica, I.C. cu sunt drept-stang, I.C. manifestata etc

Clasificarea etiopatogenetica a insuficientei cardiace este:

a) I.C. datorita supraincarcarii prin rezistenta ( postsarcina crescuta) sau volum (presarcina crescuta)- initial fara disfunctie miocardica;

b) I.C.datorita unor tulburari ale contractibilitatii si eficientei contractiei;

c) I.C. prin umplere ventriculara insuficienta (cauZ0e cardiace).

Cauzele mai frecvente care duc la I.C. sunt:

a) Afectarea performantei cardiace prin:

-cardiopatie ischemica;




-infarct miocardic;

-cardiopatii congenitale;

-cardiopatii.

b)Cauza care altereaza presarcina (duc la debit crescut):

-sunturile arterovenoase care cresc intoarcerea venoasa;

-unele valvulopatii cu incarcari de volum : insuficienta ventriculului stang in malformatii cardiace.

c) Cauze care altereaza postsarcina:

- hipertensiune arteriala;

- cardiomiopatiile restrictive;

-pericarditele constrictive;

-stenoza mitrala.

Factorii precipitanti si agravanti ai I.C. actioneaza direct asupra inimii sau indirect, supraincarcand-o sau diminuand eficienta contractiilor. Ei se impart in doua grupe mari: cardiaci si extracardiaci.

Factorii cardiaci desi sunt cei mai numerosi actioneaza ca o a doua forma de boala cardiaca suprapusa peste o cardiopatie mai veche, activand deprimarea functiei cardiace.

Acesti factori sunt:

a) Infectiosi (miocarite, endocardite) si toxici cu tropism cardiac (alcool);

b) Circulatori (ischemie);

c) Mecanici (rupture de cordaje, tamponada) si fizici (iradiere);

d) Functionali (suprimarea pompei atriale, tulburari de ritm si de conducere tahiaritmii, bradicardie marcata,tulburari de conducere intraventriculara);

e) Iatrogenic (depresanti ai contractiei, operatii pe cord, malfinctii de proteze);

f) Alti factori (reactii imunoalergice, plagi cardiace).

Factorii extracardiaci sunt:

a) Nerespectarea recomandarilor medicale;

b) Infectii generale sau pulmonare;

c) Cresterea rezistentei sistemice (hipertensiune arteriala, eforturi izometrice) sau pulmonare (emboli, tuse);

d)      Supraincarcari prin volum:

-hipovolemie (sarcina, obezitate, poliglobulie, afectiuni renale);

-fenomene hiperdrinetice (tiredoxicoza, anemie, fistule arterovenoase).

e) Alti factori (stresuri psihice, operatii mari, factori fizici externi

-frig, vant puternic, ceata, cadura excesiva).



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




BRONHOPNEUMONIA SAU PNEUMONIA IN FOCARE
Chistul hidatic hepatic
REFLEXOLOGIA PLANTARA
MALFORMATIILE CONGENITALE RENALE
Glicogenozele
VALVULOPATII
MASAJUL SANILOR PRE- SI POSTNATAL IN ASOCIERE CU ALTE TERAPII NATURISTE
STOMACUL OPERAT
AFECTIUNILE PARENCHIMULUI HEPATIC
TUMORILE CAILOR BILIARE



loading...