Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
DATE GENERALE DESPRE ALCOOLISM CA PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA


DATE GENERALE DESPRE ALCOOLISM CA PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA




DATE GENERALE DESPRE ALCOOLISM CA PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA

1. Prevalenta consumului pe plan mondial

Referintele la consumul de alcool au un continut tot mai alarmant pe masura ce ne apropiem de zilele noastre.

a) Produtia de alcool.

Desfacerea anuala in ultimele patru decade in SUA a crescut de la 3,2 milioane la 22,9 milioane de litri de bauturi alcoolice.



Pe plan mondial, consumul de alcool per capita a crescut in medie cu 46% in 1991 fata de 1960; cresterea s-a facut cu valori foarte mari in tari care pana in 1960 aveau consumuri relativ mici, in timp ce cresterea a fost moderata, absenta sau a existat o scadere a consumului in tari care pana in 1960 aveau cifre ridicate ale consumului per capita (peste 5 litri alcool pur per capita anual).

In clasamentul consumatorilor, Romania este pe locul 20 intre 35 de tari studiate, deci in a doua jumatate, dar ritmul de crestere (+136%) o situeaza printre primele tari din lume. In Romania exista consum mediu cu ritm de crestere mare. Azi ne asteptam la cifre mai ridicate, tinand seama de faptul ca statistica vine din 1992, perioada in care graficul consumului in Europa de Est descria o curba descendenta.

Exista o tendinta de egalizare a consumului pe glob prin extindere la zone virgine (Africa, Oceania) si la zone mici consumatoare (Europa nordica). Dimensiunea problemei este 'ingrijoratoare' (W.H.O.,1994). 7% din populatia adulta din SUA se confrunta cu abuzul de alcool.

b) Modelul de consum

Motivatii ca somajul, stress-ul, sociabilitatea creeaza categorii de consumatori in functie de cantitatea, calitatea, durata si circumstantele consumului. Un screening in capitala Scotiei (zona cu consum sub media continentului) a gasit abstinenta (nu au consumat in ultimele doua luni) la 6% dintre barbati si 15% dintre femei, consumatori ocazionali fiind 15% dintre barbati si 37% dintre femei, consumatori frecventi (cel putin saptamanal) 79% dintre barbati si 48% dintre femei.

c) Calitatea bauturii

Astazi, concentratia etanolului in bauturi a crescut. Vinul a ajuns de la 7-9 la 11-13, berea de la 4-5 la 8-9 (grade de tarie). In anumite zone, ponderea distilatelor tinde sa creasca, desi politica de impozitare diferentiata pe categorii de bauturi (Anglia) cauta sa franeze acest proces. Studiul lui Banciu (1980) gaseste 43% consumatori de distilate, 21% de vin, 9% de bere, 27% combinatii.

d) Toxicitatea aditionala

Se introduc in procesul de fabricatie coloranti, antiseptice, substante care adapteaza bautura la gustul consumatomlui.

Legislatii neinspirate, precum prohibitia americana sau cea sovietica mai recent sau liberalizarea prost inteleasa in Romania postrevolutionara au condus la productia ilicita, in instalatii inadecvate, cu riscuri crescute de toxicitate. Continutul in plumb al vinurilor curente este de 0,25 0,15 mg/1, iar acumularea in organism este constanta. Se estimeaza ca plumbemia crescuta la alcoolici determina semne de saturnism la 14% dintre barbati si 43% dintre femei.

e) Extinderea la noi categorii sociale

Dupa date suedeze, epidemiologia alcoolismului s-a schimbat in ultimii 100 de ani. De la 1900, problema era cunoscuta ca rezervata aproape integral unei categorii de barbati. In ultimele doua decade, alcoolismul si problemele legate de alcool au fost relatate la barbati, femei, tineri si a fost redescoperit Sindromul Fetal Alcoolic (FAS) (1989, Rydelius).

In SUA (1995) se aprecia oficial ca existau 10 milioane adulti si 3 milioane minori care consumau in mod abuziv bauturi alcoolice, ceea ce afecta, prin implicarea familiilor, aproximativ 30-40 milioane de oameni. O persoana cu serioase probleme legate de alcool afecteaza viata altor 4 oameni.

In segmentul tanar al populatiei, primul contact cu alcoolul s-ar situa in medie intre 10 si 12 ani. Dupa statisticile franceze, consuma regulat 13% din tinerii de 16 ani si 49% din tinerii de 18 ani. O alta ancheta arata ca intre tinerii de 18 ani, 39% dintre baieti si 5% dintre fete consuma regulat alcooluri tari ('Alcool ou Sante', 1993). In SUA, 65% dintre baieti si 63% dintre fete, cu varste cuprinse intre 11 si 13 ani, consuma alcool, iar o statistica efectuata la New York pe 10.000 de studenti (16-19 ani) a aratat ca 1 din 8 este un bautor problema.

Femeia alcoolica a fost subiectul unor cercetari restrinse care au aratat, totusi, ca in comparatie cu perioadele anterioare, femeile beau mai mult. Factorii favorizati (si favorizanti in primul rand ai consumului de medicamente abuziv) ar fi:

- dezintegrarea rolurilor traditionale

- plictiseala, singuratatea, izolarea, frustarea, supararea, 'emptyness syndrome'

- dificultatile maritale, divort, pensionare

Orientarile de azi: mai multe femei consuma alcool, consumul incepe la varsta mai mica, numarul femeilor ce beau in public a crescut, preponderenta masculina scade lent. Dupa T. Banciu (1980), raportul pe sexe este de 9/1 (barbati/femei) in randul marilor consumatori si 2/1 in randul consumatorilor ocazionali.

0 categorie profesionala ce ridica probleme interesante este cea a personalului medical. Alcoolismul este cel putin la fel de frecvent ca in populatia generala; exista chiar suspiciunea ca ar putea fi mai mare decat incidenta medie. Reprezentarea este proportionala in toate ramurile medicinii. In 50% din cazuri se asociaza cu abuzul de mai multe medicamente, astfel ca incidenta asocierii alcoolism - abuz de medicamente ar fi de 70% in randul medicilor bolnavi.

f) Modificarea terenului

Ritmurile existentiale in accelerare, perioadele de refacere care nu tin cont de

necesitatile conjuncturale, solicitarile impuse de tehnicizare fac consumul de alcool mai impropriu, iar oboseala ii confera proprietati tot mai daunatoare. Este o mare diferenta intre a bea si a merge cu caruta, a bea si a conduce automobilul, a bea si a pilota avionui. Este o diferenta intre a bea si a te scula dupa ce te-ai refacut, sau a bea si a te scula pentru a fi la serviciu la ora fixata si intre ritmurile biologice individuate, care permit refacerea, anuland posibilitatea acumularilor patologice si ritmurile sociale, cele pe care omul si le poate permite astazi.

g) Prevalenta consumului de alcool pe plan regional

Romania se incadreaza intr-un model de consum asemanator cu celalte tari din sud-stul Europei.

Consumul de alcool la noi in tara a inregistrat valori crescute in perioada 1975-1985. Din 1985 pana in 1995, consumul de alcool scade treptat, urmand ca din 1996 pana in prezent sa se inregistreze un trend progresiv ascendent anticipand cresterea incidentei patologiei legate de alcool in anii urmatori.


Tari

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

Albania

1,02

0,69

0,91

0,93

0,93

0,8

0,8

0,84

1,03

0,89

0,96

1,19

0,98

1,09

1,03

1,05

Bosnia-Herzegovina

Bulgaria

6,72

7,11

7,36

8,16

8,22

8,15

8,73

8,43

9,04

8,71

8,66

9,08

9

8,81

9,16

8,8

Croatia

Czech Republic

11,11

11,9

11,54

11,66

11,66

12,01

11,97

12,71

12,15

11,95

12,27

12,53

12,63

12,46

12,15

11,98

Estonia





Hungary

10,19

10,53

10,52

10,61

10,6

11,33

12,06

12,73

12,97

12,54

13,3

12,99

13,06

12,79

13,14

13

Latvia

10,22

10,05

9,78

9,76

9,69

8,45

Lithuania

9,97

8,86

Poland

5,44

5,93

6,44

6,87

6,61

7,34

8,17

8,59

8,3

8,32

8,73

6,63

6,39

6,41

6,53

7,02

Romania

6,33

6,55

6,68

7,63

7,74

8,33

8,72

8,61

9,19

9,2

9,1

9,56

9,43

9,27

9,56

9,3

Slovakia

9,42

10,61

10,19

10,25

10,14

10,96

10,27

11,17

10,25

10,2

11,21

11,26

11,34

11,06

10,68

10,3

Slovenia

12,99

14,96

13,27

13,27

11,67

FYROM

1,86

1,99

4,34

2,94

Tari

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Albania

0,91

1,08

1,11

1,16

1,37

0,86




0,91

1

1,85

1,92

2,35

1,49

1,03

1,38

1,24

1,79

Bosnia-Herzegovina

7,7

6,63

6,4

6,65

8,56

10,69

9,94

10,97

6,58

7,04

Bulgaria

9,28

8,85

9,07

9,29

9,35

7,76

8,36

8,24

8,14

8,03

7,8

6,97

6,78

6,63

6,33

6,01

Croatia

9,37

9,35

9,76

9,24

9,42

11,18

11,63

10,17

10,61

10,54

Czech Republic

11,55

11,46

11,47

11,61

12,84

12,32

13,17

12,62

12,88

12,89

13,16

13,58

13,58

13,74

13,68

13,59

Estonia

6,04

6,21

6,3

7,48

5,13

6,55

6,96

6,54

7,38

8,2

Hungary

13,05

12,29

12,14

12,97

12,84

12,37

11,96

11,56

11,25

10,38

10,44

10,23

10,39

9,85

9,85

9,92

Latvia

6,12

4,59

5,04

5,94

5,52

5,67

5,53

6,83

7,91

7,51

6,94

7,16

7,31

7,99

8

7,73

Lithuania

6,17

4,77

5,47

6,27

4,98

4,26

9,17

9,29

9,21

8,63

9,05

9,9

10

Poland

7,17

7,23

7,06

6,99

6,21

6,59

6,34

6,35

6,45

6,27

6,27

6,67

6,72

6,88

6,88

7,05

Romania

8,94

7,84

7,8



7,89

6,88

6,94

6,91

7,13

6,26

6,61

6,52

7,12

5,93

6,25

6,19

6,32

Slovakia

9,9

9,91

9,58

9,58

10,24

10,11

9,72

9,32

10,14

9,85

10,17

10,3

9,8

10,11

10,03

10,03

Slovenia

14,15

13,11

11,91

10,42

11,16

10,71

10,9

11,47

10,76

10,8

9,79

9,19

6,86

6,59

9,77

5,54

FYROM

3,1

2,7

2,83

2,96

3,19

2,64

3,58

4,08

4,2

3,47

3,2

2,7

3,2

Sursa: Health for all database Al Organizatiei Mondiale a Sanatatii


2. Morbiditatea prin afectiuni cu conditionare etanolica

Alcoolismul cronic presupune, constant, existenta unei atingeri viscerale.

Cel putin 10% din adultii Europei si Americii de Nord si peste 1/3 din internarile in spital pentru boli acute au legatura cu abuzul de alcool (aprilie 1994, G. Cornutiu).

Cel putin 15% din pacientii internati au o boala sau o incapacitate legata de alcool, iar la mai mult de 10-20%, aceasta contribuie semnificativ la internare.

In judetul Bihor (662.000 locuitori in 1990), incidenta patologiei alcoolice (ca diagnostic primar) a fost de 33:100.000 locuitori. Cifrele se inscriu in plaja valorilor morbiditatii pe continent.

Considerand esantionul reprezentativ, inseamna ca la nivelul tarii apar in fiecare an 7056 cazuri de alcoolism necesitand tratament. in tara ar exista permanent intre 141.000 si 211.000 de persoane alcoolice care necesita cel putin o data in viata tratament.

In sistemul de spitale al administratiei veteranilor, incidenta alcoolismului si complicatiilor sale se situeaza pe locul II dupa bolile cardiovasculare (SUA, 1999).

Cel mai adesea exista o patologie larvata, mult timp necunoscuta de bolnav, anturaj si medic, si se poate parcurge tot campul patologiei somatice si psihice.

1. Alcoolicii reprezinta, dupa unele statistici, 20% din internatii in spitalele de psihiatrie. Consumul de alcool e implicat si in patologia vasculara involutiva. Riscul urmasilor alcoolicilor de a face depresie este de 20%, fata de 5-10% in populatia generala. Exista o frecventa crescuta a depresiei la copiii cu parinti biologici alcoolici adoptati de familii nealcoolice (M. Schuckit,1986).

2. Referitor la patologia digestiva, studiile lui Banciu (1987) au relevat relatia de cauzalitate cu consumul de alcool. Daca la bautorii ocazionali afectiunile digestive erau prezente la 12-35%, la marii bautori erau prezente la 60-70%. Dintre afectiuni, la grupul studiat, gastritele au survenit in 19% din cazuri, ulcerul gastro-duodenal la 16,6%, hepatopatiile cronice la 9,5% dintre bautorii ocazionali si la 34% dintre marii consumatori.

3. Exista relatii stranse intre consumul de alcool si patologia neurologica (polinevrite, encefalopatii), dermatologica, infectioasa, imunologica, bronhopulmonara, hematologica, endocrina.

4. Relatia cu patologia cardiovasculara este mai delicata. Un efect negativ al consumului este aparitia cardiomiopatiei alcoolice. Exista insa observatii cu privire la scaderea riscului bolilor coronariene la bautorii moderati. Scade riscul de boala coronara si acela de atac ischemic datorat ocluziei vaselor sangvine, dar creste riscul de atac hemoragic. Un consum moderat la cina determina o stimulare puternica a activitatii activatorilor de plasminogen, iar nivelul acestora revine la normal in 24 de ore. Acest consum moderat ar consta in 1-4 pahare pe zi (B.M.J.,1994), adica 30-40 g/zi (doza zilnica protectoare), dar el asociaza o morbiditate neneglijabila prin alte afectiuni (ciroza hepatica, diferite cancere). Daca bautorii moderati au o incidenta mai scazuta a maladiei coronariene decat abstinentii, incidenta la marii consumatori (peste 60 g pe zi) este mai crescuta datorita unor factori asociati prezenti ce cresc riscul maladiilor cardiovasculare (tabagism, hipertensiune arteriala) (B.M.J., 1992).

5. Copiii alcoolicilor se pot confrunta cu probleme speciale de patologie:

5.1. 'Alcool ou Sante' (1994) arata ca riscurile de a deveni alcoolici sunt de 3-4 ori mai mari la copiii parintilor biologici alcoolici fata de o populatie martor, desi, in lumina cunostintelor actuale, motivele nu sunt legate in nici un caz de transmiterea genetica.

5.2. Teratogenitatea alcoolului a fost dovedita

Sindromul Fetal Alcoolic (FAS) este relativ rar in populatia generala (1 la 700-1000 nasteri vii) si frecvent la alcoolici (25 la 1000 nasteri vii). Cele mai serioase manifestari ale FAS sunt retardarea mintala si anomaliile de comportament.

Hayberg (1981) a gasit ca in Suedia 8-10% dintre copiii cu retardare mintala medie au FAS complet. Doua treimi din copiii cu FAS sunt hiperactivi (Majevsley, 1985), iar 15% din copiii nascuti de mame alcoolice sunt hiperactivi (Shaywitz, 1985). In Suedia, 19% din copiii cu FAS au scoruri QI sub 70. Acelasi studiu gaseste o incidenta de 10-12% de retardare mintala (QI = 50-70) printre copiii ale caror mame au un istoric confirmat de abuz alcoolic in timpul graviditatii.

Olegard citat de E. Abel (1985) a raportat incidenta paraliziei cerebrale printre copiii nascuti de mame alcoolice ca fiind 8,3% fata de 0,02% in populatia generala.

Stromland gaseste ca peste 50% din copiii cu FAS au malformatii ale fundului de ochi, cele mai multe constand in hipoplazia papilei optice si tortuozitatea vaselor retiniene. 25% au o scadere severa a acuitatii vizuale, iar 50% o scadere moderata.

3. Mortalitatea prin afectiuni cu conditionare etanolica

Principalele boli frecvent asociate alcoolismului ce conduc la deces sunt, dupa Vielis: TBC, neoplasmele (orofaringiene, limba, laringe, esofag, ficat, cancenil pielii, in special bazocelular), diabetul, cardiopatia etanolicfi, arterioscleroza, bolile aparatului respirator (mai ales pneumonia), ciroza hepaticS. Alcoolul este si cauz5 de moarte violenta', prin otriviri accidentale, accidenta de circulate, cSderi acci-dentale cu producerea de leziuni grave craniocerebrale, arsuri accidentale, sinucideri. omucideri. Se datoreaza alcoolismului acut sau cronic, conditiilor de viata. per-sonalitati psihopatice a alcoolicului, aspectelor amodisiructive ale alcoolismului cronic, starilor depresive induse de alcool.

Exista o incidenta crescuta a avorturilor si a nasterilor de feti morti la ma-mele alcoolice, dupa expunerea intrauterina a fatului la alcool - deci alcoolul este cauza de mortalitate pre- si postnatala.

Mortalitatea prin alcoolism si boli asociate este similara la cele doua sexe.

Morbiditatea si monalitatea depind de tipul b3uturii. Astfel, cardiomiopatia etilicS este rezervata bautorilor de bere, in timp ce candidatii la neoplasmele digestive sunt bSutorii de alcooluri tari.

Mortalitatea se coreleaza cu cantitatea medie zilnicS consumata', in functie de vatata si sex. Nivelul consumului cronic se coreleaza semnificativ cu cateva boli si slab cu moartea prin accidente. Dup2 concluziile din 'Alcool Research and World Health' (1990), se coreleazS cu nivelul consumului decesele prin:

- boli cronice hepatice

- neoplasme maligne de esofag, laringe, buze, orofaringe

- carcinom de trahee, bronsii, plamSni

- cancer de piele si de cervix uterin (corelatie slab3)

- accidente rutiere (corelatie slaba)

- suicid (corelatie puternicfi la temei)

- omucidere (corelatie puternicS la bSrbati)

Cei care consuma alcool traiesc cu 10 ani mai putin decat abstinentii. Existii doua mari cauze de deces legate de alcoolism: 1. bolile; 2. accidentele.

Se estimeaza ca 75% din decesele atribuite alcoolismului se datoreaza cirozei hepatice. Alcoolul are legatura cu 28.000 de decese in accidente rutiere pe an (AmJPsychiatry, 1994), iar in Marea Britanie, consumul de alcool are legatura cu 30% dintre accidentele rutiere morale, chiar cu 50% dupa alte date (Romania). Alcoolicii cu depresie au risc suicidar de 10-15%, iar rata suicidara in randul alcoolicilor este de 7,9%.

4. Repercursiuni socio-economice

L. Gelberg introduce in 1988 notiunea sociologies de 'homeless', care reflecta starea de mizerie a unei paturi a societatii si studiaza un lot in care gaseste ca: 61% consuma abuziv alcool, 30% au avut antecedente de delirum tremens, 62% au avut arestari, dintre care 36% inaintea varstei de 18 ani.

Tarele societatii de azi nu ofera unora decat sansa 'uitarii' in alcool, iar consecintele alcoolismului lovesc societatea, exercitand un efect de bumerang. Tarele societatii se intretin unele pe altele. Woodruff (1986) gaseste ca 22% dintre femeile alcoolice si 52% dintre barbatii alcoolici sunt sociopati. Guze afirma ca intre 40 si 67% dintre criminali sunt alcoolici, iar rata omuciderilor se coreleaza cu nivelul consumului.

Cifrele spectaculoase ale repercusiunilor sociale se completeaza cu acelea ale consecintelor economice. Nu numai acele paturi ale societatii in care alcoolismul atinge cote foarte mari sunt afectate profund, ci societatea in ansamblul ei. O parte din energia umanitatii este cheltuita pentru productia, distributia, consumul alcoolului si repararea consecintelor acestui consum.

In Scotia, 7% din forta de munca si 17,3% din angajatii in productia de bunuri materiale sunt folositi in industria bauturilor alcoolice (WJH.O., 1994). Este de subliniat numarul mare de zile cu incapacitate temporara de munca prin patologia psihica si somatica de cauza etanolica.

Alcoolismul secatuieste anual SUA de 60 miliarde dolari (2002), 3 miliarde fiind utilizati pentru intretinerea alcoolicilor si a familiilor lor. In Franta se cheltuiesc lunar 3000 euro (2002) pentru 'les malades alcooliques' (cei ce consuma mai mult de 2g alcool pur/kg corp zi), ceea ce inseamna anual 30 miliarde de euro pentru cei 1 milion de bolnavi alcoolici ai tarii. Datorita traficului ilegal de alcooluri, statul polonez pierdea anual (1999) peste 200 milioane de dolari.

Repercusiunile socio-economice sunt cele mai frecvente si mai precoce complicatii ale abuzului de alcool, si se constata toata scara dezordinilor sociale, aici enumerand cateva:

- izolarea de activitatile familiei si ale comunitatii

- viata personala centrata in jurul consumului de alcool

- frecventa ridicata a accidentelor de circulate

- frecventa mare a actelor de violenta, crima, violuri

- probleme financiare

- se constata delicvente minore la locul de munca:

                              absenteism frecvent, mai ales lunea, vinerea si dupa ziua de salariu

      scuze frecvente si variate pentru zilele absentate

      perfonnante profesionale reduse

      pierderea serviciului, frecvente schimbari ale locului de munca

      accidente industriale

      pensionari precoce






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




SUBSTANTE CU ACTIUNE ASUPRA SCHIMBURILOR NUTRITIVE
OCHRATOXICOZA
DISKINEZIA BILIARA
BRONHOPNEUMONIA SAU PNEUMONIA IN FOCARE
Patogenia tuberculozei
RABIA
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL
PATOLOGIA CARDIOVASCULARA A PERSOANEI DE VARSTA A TREIA
Luesul congenital precoce si tardiv
Tumorile disembrioplazice