Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Construirea unei aliante de lucru


Construirea unei aliante de lucru




Construirea unei aliante de lucru

Borden (1973) argumenteaza ca sint trei componente ale aliantei terapeutice:

1.     relatiile/legaturile ce se dezvolta intre terapeut si client

2.     scopurile procesului terapeutic



3.     sarcinile pe care ambii, terapeutul si clientul le au de indeplinit pentru a ajuta clientul sa realizeze scopurile terapeutice.

Howe (1993) arata ca oamenii care solicita ajutor se intreaba adesea daca :

-        Ma va accepta terapeutul?

-        Ma va intelege el?

-        Terapeutul si cu mine ne vom intelege?

-        Desi terapia scurta TREC este o abordare terapeutica tehnica este important sa se dezvolte si sa se mentina o legatura afectiva cu clientul chiar de la inceput.

Dezvoltarea si mentinerea legaturii afective

Aceasta legatura are loc intr-un context interpersonal, terapeutii din TREC sint de acord cu C.Rogers (1976) care sustine ca exista conditii fundamentale care trebuie stabilite in mintea clientului pentru ca TREC sa fie o experienta terapeutica pentru acesta. Totusi aceste conditii nu sint necesare si suficiente pentru a obtine schimbarea terapeutica. Mai degraba credem ca este important si dezirabil ca terapeutul sa fie perceput de catre client ca intelegator, sincer si mai ales sa il accepte, dar nici acest lucru nu este absolut necesar pentru ca schimbarea terapeutica sa se produca.

Din perspectiva TREC sint citeva lucruri esentiale, si anume:

a)     Empatia - trebuie sa arati clientului ca intelegi problema din punctul lui de vedere. Mai tirziu se va arata clientului o forma diferita de empatie - ca ii intelegi convingerile irationale care ii fixeaza problemele. Se numeste"empatie filosofica"pentru ca se refera la intelegerea filosofiei profunde a clientului, care se dezvaluie atunci cind sint evaluate problemele clientului.

b)     Acceptarea neconditionata - aceasta inseamna ca ii arati prin atitudine si cuvinte ca il accepti ca fiind unic, o fiinta umana in permanenta schimbare, care este prea complexa pentru a merita o singura evaluare globala. Aceasta nu va impiedica sa aprobati sau sa dezaprobati anumite aspecte sau comportamente nepotrivite. Se poate crea din cind in cind un feed-back la comportamentele negative ale persoanei dar numai in contextul acceptarii neconditionate. In timpul terapiei clientul poate rezolva temele pentru acasa bine sau nu. Important este ca terapeutul sa ii arate acceptare neconditionata, sa il incurajeze daca a facut bine sau sa ii arate daca a gresit. Oricum, atitudinea terapeutului va ramine aceeasi, de acceptare, iar prin aceasta clientul invata sa se accepte pe sine.

c)     Adevar/veridicitate/autenticitatea - C. Rogers considera ca este important ca terapeutul sa aiba experienta si sa nu se ascunda in spatele rolului profesional sau alte fatade, iar teoria TREC este de acord cu aceasta. Este important sa te adaptezi la client; pentru unii este la fel de important sa dovedesti profesionalism mai mult decit orice alta calitate si sa fii autentic in ceea ce faci. TREC incurajeaza de asemenea folosirea autodezvaluirii din partea terapeutului, desi acest lucru trebuie facut cu grija. Esentialul in a fi autentic si in folosirea autodezvaluirii il constituie recunoasterea in fata clientului ca sinteti o persoana supusa greselii si va puteti accepta ca atare.

d)     Umorul - A.Ellis(1977) a aratat ca o modalitate de conceptualizare a tulburarilor psihologice este tendinta oamenilor de a lua prea in serios viata, pe ei insisi si pe ceilalti. Trebuie sa tratam cu seriozitate evenimentele negative dar atita timp cit ne pastram motivatia de ale schimba. Totusi a lua lucrurile prea in serios este impotriva unei actiuni constructive si duce la tulburari emotionale, iar folosirea umorului poate fi un antidot la aceasta tendinta a clientului si-l va incuraja sa aiba o atitudine/viziune realista asupra vietii. Trebuie dat dovada de mult tact si sensibilitate si chiar daca va amuza unele dintre ideile irationale ale clientului, nu trebuie ridiculizat.

e)     Stilul activ-directiv - terapeutii TREC adopta acest stil prin care il directioneaza pe client/centreaza asupra convingerilor irationale si esenta problemelor emotionale sau comportamentale, cit si asupra schimbarii acestora prin mijloace cognitive, emotionale si comportamentale. Cu cit clientul invata mai mult/bine principiile TREC si dovedeste ca este capabil sa le aplice in viata sa cu atit va fi mai putin nevoie de o abordare activ-directiva din partea terapeutului. Aceasta incurajeaza pe client sa isi asume responsabilitatea pentru schimbarea terapeutica ce il va ajuta sa devina propriul sau terapeut.

f)      Variatia legaturii terapeutice - formala/informala. Unii clienti se asteapta la o atitudine formala din partea terapeutului si este mai indicat sa se procedeze asa. Asta presupune folosirea numelor de familie, titlurilor, purtarea unor masti profesionale si abtinerea de la folosirea unui limbaj vulgar. Alti clienti se vor astepta sa fiti informal in relatia cu el, iar terapia va fi mai eficienta daca veti adopta un stil informal: haine lejere, perne in loc de scaune, limbajul non-verbal. Cu acesti clienti se poate folosi mai usor autodezvaluirea si umorul decit cu cei care prefera o relatie formala.

g)     Expertiza vs. simpatie - unii clienti vor da mai multa atentie terapeutului cu experienta, care are un comportament profesionist, vor fi impresionati de studiile, calificarile, cartile sau articolele acestuia, adica de realizarile lui profesionale. A-ti afisa acestea presupune sa iti arati diplomele si calificarile, sa recomanzi clientului cartile scrise si sa emane un aer de profesionalism chiar din modul in care este aranjat biroul. Alti clienti insa pot fi impresionati de calitatile dvs. personale cit si cele de relationare. Sarcina terapeutului este de a descoperi tipul de comportament interpersonal la care clientul raspunde cel mai bine, ceea ce pare putin machiavelic dar nu este tocmai astfel pentru ca zilnic trebuie sa te adaptezi in relatiile cu prietenii si cunostintele pe care le ai si acelasi lucru se intimpla si in terapie. In orice caz, este nevoie de a fi sincer, autentic indiferent de stilul abordat si astfel vei actualiza principiul "cameleonului autentic" al lui Lazarus. Cind considerati ca nu puteti oferi asta clientului este de dorit sa il recomandati unui alt terapeut. Pentru a identifica tipul de relatie pe care sa il alegeti, iata citeva sugestii:

-        intrebati clientul direct sau prin intermediul chestionarelor:"Conteaza mai mult ca terapeutul sa fie un expert in profesia lui sau sa fie o persoana simpatica? Crezi ca iti place mai mult un terapeut cu un stil de relationare formal sau informal?"

-        sugestii pentru cunoasterea tipului de personalitate al clientului: fiti calm cu cei care au o personalitate histrionica; cu cei compulsiv-obsesivi abordati un stil formal, intelectual, dar care treptat sa devina informal; oferiti o mare libertate interpersonala clientilor care reactioneaza puternic si subliniati-le libertatea de a alege pe care o au; incurajati clientii cu personalitate evitanta fara sa ii fortati.

h)     Feed-back la comportamentul de legatura - este important sa se dezvolte canalul de comunicare cu clientii pe masura ce discutati experientele prin care treceti impreuna. Unul dintre aspectele implicate in acest proces presupune ca terapeutul sa caute si sa primeasca un feed-back asupra diferitelor aspecte ale contributiei dv. la mersul terapiei, pentru ca aceasta va ajuta sa va adaptati permanent stilul de relationare. Iata citeva sugestii in acest sens: "Cum ai descrie felul in care am relationat cu tine?/in care am lucrat impreuna? Ti-a fost de ajutor sau nu? Cum ti-ar placea sa interactionam, asta te-ar ajuta cel mai mult?" Daca sinteti ingrijorati asupra impactului anumitor aspecte ale comportamentului dv. nu trebuie decit sa intrebati clientul:'Am incercat sa aduc putin umor in sedinta noastra, ce parere ai despre asta?"Desigur, dupa ce evaluati raspunsurile clientului veti decide daca este cazul sa va modificati comportamentul sau nu, adoptind in orice caz o pozitie flexibila.

Cum sa raspundeti la solicitarea initiala de ajutor

Daca se lucreaza cu o agentie de terapie este posibil sa fiti solicitat printr-o scrisoare care prezinta un rezumat al cazului. Ar fi bine ca solicitantul sa cunoasca ca este vorba despre terapie scurta si se apreciaza apoi daca este un bun candidat pentru acest gen de terapie. Se face un rezumat al TREC si i se da un nr. de telefon pentru contact. Persoana in cauza devine clientul dv. abia dupa ce va accepta oferta, lucru important de stiut pentru a nu oferi ajutor unei persoane ce nu consimte la aceasta.

Cum decideti asupra informatiilor pe care le dati inainte de intilnire

-        sa ii spuneti cite ceva despre TREC, - ce abordare este mai potrivita pentru el; - nr. de sedinte;

-        contraindicatiile terapiei dar si sugestii de alternative; - onorariul, daca practicati sau nu preturi negociabile, se recomanda de spus foarte clar pretul pentru ca este posibil sa descoperiti ca persoana nu isi permite nici macar cel mai scazut pret;

-        conditii de incheiere a contractului terapeutic, gradul de flexibilitate al programului. Unii terapeuti trimit solicitantilor materiale detaliate. La telefon sau in scrisoare terapeutul va fi politicos, profesionist, se declara dispus sa ajute, intreaba daca se doreste o programare. Relatia pozitiva de lucru se stabileste inca de la primul contact cu posibilul client.

UN GHID DE CONDUITA PENTRU PRIMA SEDINTA

In primul rind trebuie stabilit un program, se discuta sarcinile terapeutice iar terapeutul trebuie sa fie cit mai deschis in prezentarea acestora.

Un exemplu de brosura informativa despre TREC pentru posibilii clienti trebuie sa cuprinda:

-        Ce este TREC - este o forma de psihoterapie scurta care sustine ca problemele noastre emotionale nu sint determinate de evenimentele in sine, ci in mare masura de convingerile auto-depreciative pe care le avem in legatura cu ele.

-        In ce consta TREC - ea va invata sa recunoasteti si sa schimbati aceste convingeri din care rezulta problemele emotionale ca anxietatea, vina, furia si depresia. Aceasta terapie va ajuta sa va folositi mai bine potentialul si sa va indepliniti scopurile pe termen lung.

Echipa de lucru

Terapeutul si clientul vor lucra strins identificind problemele, definind scopurile si gasind modalitatile de realizare a acestor scopuri. Terapeutul este responsabil de structura si orientarea din cadrul terapiei. Clientul are rolul de a descrie cit mai clar problema, trebuie sa fie deschis la modurile alternative de a privi aceste probleme, de a cauta noi directii de a gindi si actiona in viata de zi cu zi punind in practica abilitatile pe care si le va dezvolta in cadrul terapiei.

Stabilind programarea, terapeutul si clientul trebuie sa fie de acord cu toate punctele. Daca nu mai ramine timp pentru toate punctele de discutat, se noteaza cele ramase si se programeaza pentru sedinta urmatoare. De asemenea se hotaraste cite obiective se pot realiza in prima sedinta, daca sint prea multe se stabilesc prioritatile.

Lasati persoana sa va spuna despre problemele pe care le are, in felul ei

Terapeutul va oferi clientului posibilitatea de a povesti despre aceste probleme tinind cont de faptul ca isi stapineste emotiile si si-a repetat deja in minte ceea ce doreste sa spuna si de asemenea este ingrijorat daca terapeutul o va intelege sau nu. Ca urmare va fi lasata sa le expuna asa cum doreste, iar sarcina principala a terapeutului este de a-i transmite ca ii intelege punctele de vedere.

Redactarea unei liste de probleme

O alta sarcina a primei sedinte este de a ajuta persoana sa intocmeasca o lista de probleme, adica problemele prezentate intr-o forma prescurtata/un rezumat. Acestea sint cele pe care clientul spera sa le rezolve ca urmare a terapiei. Redactarea acestei liste tine cont de urmatoarele aspecte:

-        descrierea succinta a problemei

-        folosirea propriilor cuvinte ale persoanei in definirea problemelor ei

-        asigurarea ca persoana este de acord cu descrierea facuta si astfel va poate corecta daca nu este de acord cu terapeutul. Nu trebuie de uitat ca aceste descrieri reflecta problemele asa cum le vede persoana respectiva si ele se vor schimba cel mai probabil dupa ce se vor analiza folosind ABC-ul TREC. Totusi pe moment sint suficiente si utile din doua motive: indica persoanei ca este inteleasa si o ajuta sa le descrie intr-o maniera in care terapeutul va pune ulterior ordine.

Ajutarea persoanei sa stabileasca scopuri

in conformitate cu problemele prezente

Odata ce clientul si-a definit problemele, urmatorul pas este sprijinul acordat pentru stabilirea scopurilor in functie de fiecare problema. Este de ajutor sa incurajati persoana, ceea ce arata clientului ca luati in serios obiectivele acestuia. Terapeutii TREC sint de acord cu cei de terapie comportamentala in ceea ce priveste natura scopurilor terapeutice, care ar trebui sa fie:

1.     Controlul persoanei - e acceptat ca scop terapeutic, nu si cele care vizeaza schimbari in comportamentul altor persoane sau conditii de viata pentru ca ele sint exterioare controlului persoanei. Se pot insa accepta incercarile persoanei de a influenta comportamentul altora sau existenta anumitor conditii de viata.

2.     Starea/formularea pozitiva - este posibil ca raspunsul clientului la intrebarea ce doreste sa obtina de la terapie, sa se refere la absenta unor stari negative. De ex. sa nu se mai simta anxios cind vorbeste in public. Dar scopurile sint mai bine indeplinite cind sint formulate in termeni pozitivi, cind vizeaza prezenta unei stari pozitive si nu absenta uneia negative.

3.     Observabil - ori de cite ori este posibil scopurile terapiei trebuie sa fie observabile, daca nu, atunci persoana va fi orientata spre un punct de referinta observabil a scopului emotional dorit. Ex. "Cind vor sti celelalte persoane ca tu esti ingrijorat mai mult si nu anxios?"

4.     Realizabil - este important ca scopurile sa fie realizabile, in caz contrar va fi demoralizat si va crede ca nu are nici o sansa sa indeplineasca scopurile. De ex. perfectionistii tind sa stabileasca scopuri nerealizabile, caz in care i se va semnala acest lucru si se va discuta problema.

5.     Promovarea sanatatii - clientul trebuie asigurat ca scopurile stabilite sint in interesul sau si pe termen lung. Daca persoana stabileste scopuri ce nu sint benefice sanatatii lui, atunci terapeutul isi va exprima deschis ingrijorarea si se va rezolva situatia. Cind se agata de scopuri care sint clar daunatoare se pot face urmatoarele: se stabileste daca este un bun candidat pentru TREC sau pentru terapia de lunga durata sau scopurile nesanatoase pot fi considerate ca bazindu-se pe convingeri irationale. In acest caz persoana este acceptata in TREC, stabiliti convingerile irationale pe care le veti schimba in timpul tratamentului sperind ca ele sa se modifice in directia buna. Daca scopurile nesanatoase sint prea rigide si pun in pericol viata, TREC nu este indicata, persoana dind semne ca necesita mai mult de 11 sedinte.

6.     Etic si legal - scopurile sa fie conforme cu codul etic al persoanei, sa nu raneasca alte persoane sau sa contravina legilor.

Incurajarea persoanei sa selecteze doua probleme

pentru o atentie deosebita

Pentru ca TREC nu are decit 11 sedinte este posibil sa nu se indeplineasca scopurile stabilite pentru toate problemele, ca urmare clientul trebuie ajutat sa selecteze si sa se centreze pe doua probleme prioritare pentru el, iar odata cu dezbaterea acestora il puteti invata sa extinda invatarea si la alte probleme.

Explicarea ABCD-ului TREC

Este foarte important sa cadeti de acord asupra modului de concepere si tratare a problemelor si sa-l utilizati de-a lungul intregii terapii. Aceasta se poate realiza fie explicit cind explicati abordarea sau implicit cind puneti in practica abordarea si clientul deduce modul de concepere a problemelor si tratamentului propriu-zis. Clientului trebuie sa ii explicati ABCD-ul TREC foarte clar de la inceput pentru ca el sa poata decide daca doreste sau nu sa faca TREC. Daca aceasta este potrivita nevoilor lui terapeutice si hotaraste sa urmeze tratamentul in acest moment devine client. O modalitate de a explica ABCD-ul TREC ar fi: A inseamna eveniment critic care declanseaza B, adica convingerile irationale ale clientului, care la rindul lor dau reactii emotionale si comportamentale - C, D reprezinta dezbaterea convingerilor irationale, iar E efectele disputei.

Iata un rezumat in sapte pasi:

1.     intrebati persoana daca o intereseaza explicarea problemelor emotionale;

2.      prezentati-i convingerea rationala, intrebati ce anume simte, daca nu raspunde printr-o emotie negativa sanatoasa explicati-i de ce acesta ar trebui sa fie raspunsul sau emotional;

3.      prezentati-i convingerea irationala, intrebati ce anume simte, daca nu raspunde printr-o emotie negativa nesanatoasa explicati-i de ce acesta ar trebui sa fie raspunsul sau emotional;

4.      subliniati ca convingerile diferite asupra aceleeasi probleme vor conduce la sentimente diferite;

5.      prezentati convingerile irationale, intrebati ce simte, provocati daca este necesar;

6.      subliniati convingerea irationala, dar faptul ca el are un anumit gind il determina sa se simta tulburat. Intrebati-l despre natura acestui gind si incurajati-l sa le identifice singur dindu-i sugestii daca se simte blocat.

7.      Rezumati toate informatiile subliniind importanta diferentei dintre convingerile rationale si irationale si aratati-i efectele diferite.

Explicarea clara a sarcinilor terapeutului si ale clientului in TREC

Pentru a obtine consimtamintul persoanei pentru o procedura terapeutica ea trebuie sa inteleaga natura si cererile ei. In TREC mai intii trebuie sa ajuti posibilul client sa inteleaga cum acest gen de terapie conceptualizeaza problemele emotionale si in al doilea rind ce anume cere de la ambii, client si terapeut. Odata ce persoana a inteles aceste puncte va fi pusa sa decida daca urmeaza sau nu aceasta terapie.

Sarcinile terapeutului in terapia scurta TREC sint:

1.     sa identifice problemele persoanei si sa stabileasca scopurile

2.     sa evalueze problemele persoanei si in special sa o ajute sa identifice credintele ei irationale (si sa stabileasca scopuri in conformitate cu fiecare problema evaluata)

3.     sa dezbata credintele irationaleale persoanei

4.     sa ajute persoana sa identifice si sa-si intareasca credintele ei rationale

5.     sa identifice si sa se preocupe de obstacolele aparute in procesul de schimbare.

Sarcinile clientului in terapia scurta TREC sint:

1.     sa specifice problemele sale si scopurile

2.     sa fie deschis la parerile terapeutului

3.     sa dea acestuia un feed-back sincer in legatura cu diferitele aspecte ale procesului terapeutic

4.     sa participe activ la evaluarea problemelor sale si sa incerce sa faciliteze schimbarea

5.     sa puna in practica ceea ce a invatat in sedintele de terapie.

Cum decideti daca persoana este sau nu un bun candidat pentru TREC

Intrebati persoana daca doreste sa se angajeze in TREC

In prima sedinta trebuie sa faceti urmatoarele lucruri: stabiliti un program pentru sedinta, ii permiteti persoanei sa vorbeasca despre problemele ei, o ajutati sa-si faca lista de probleme si sa isi stabileasca scopurile in conformitate cu problemele definite, sa selecteze doua probleme prioritare, o invatati ABCD-ul, explicati sarcinile terapeutului, judecati daca posibilul client este bun candidat pentru TREC.

Stabilirea proceselor de reflectare

In orice abordare terapeutica de lunga sau de scurta durata este foarte important pentru terapeut sa faca acest lucru. Procese de reflectare este denumirea data procesului prin care terapeutul si clientul sau se detaseaza de actiune si reflecteaza /analizeaza ceea ce au facut impreuna. Ea reprezinta de altfel si ocazia de a discuta despre directiile viitoare de actiune. In TREC sint patru moduri de stabilire a oportunitatilor pentru ca asemenea reflectii sa se produca:

1.     La sfirsitul sedintei - da posibilitatea celor doi sa discute reactiile din cadrul sedintelor si o ocazie in special pentru terapeut sa descopere cum poate adapta demersul terapeutic, bazat pe feed-back-ul de mai tirziu.

2.     La inceputul urmatoarei sedinte - ocazie cu care terapeutul intreaba despre reactiile din sedinta precedenta. Clientul are o saptamina sa digere experienta precedenta si este important ca terapeutul sa invete din raspunsul dat de clientul sau.

3.     La jumatatea terapiei - este indicat sa se revada care experiente l-au ajutat si care nu pe client, aspectele utile si inutile, dupa care se fac ajustarile /modificarile care se impun spre binele clientului.

4.     La sfirsitul terapiei - ocazie de a discuta si completa orice problema neterminata care a mai ramas.

CAPITOLUL IV - Evaluarea problemelor

Reprezinta o parte importanta a TREC, sa faci o evaluare corecta a celor doua probleme-tinta ale clientului inseamna un pas semnificativ pentru rezolvarea lor cu succes. Ne vom centra pe urmatorii itemi/aspecte: lucrul cu exemple specifice ale problemei tinta, stabilirea ABC-ului problemelor clientului, sprijinirea clientului in stabilirea unui obiectiv in conformitate cu problema evaluata, evaluarea problemelor meta-emotionale. Exemplificare:

-        daca vreti sa evaluati problema tinta a clientului veti avea nevoie de un exemplu specific din cauza ca lui ii este mai usor sa ofere informatii despre emotiile, gindurile si actiunile lui cind descrie o anumita situatie decit atunci cind vorbeste in termeni generici fara legatura cu contextul in care problema a aparut. Cind clientul exemplifica este de dorit ca acel exemplu sa fie recent, tipic sau deosebit de bine intiparit in memorie.

Aprecierea exemplelor specifice folosind ABC-ul TREC

Ordinea in care faceti acest lucru este esentiala. Terapeutii TREC in general evalueaza A si C inaintea lui B. Uneori puteti dori sa evaluati C inainte alui A si alteori A inaintea lui C. Oricum ati proceda, mai intii evitati sa evaluluati B pina cind nu ati evaluat problema emotionala si/sau comportamentul de autoaparare de la C sau A.

Evaluarea emotiilor C

Mai intii luam situatia in care C este o emotie si cind dorim sa aflam despre natura acesteia incercam sa gasim o emotie negativa, bolnava, nesanatoasa. Este important de stiut ca nu lucram cu urmatoarele situatii:

-        Cind emotia respectiva nu este una negativa, nesanatoasa, caz in care veti invata clientul sa formuleze o emotie negativa, sau daca el are una negativa sanatoasa trebuie sa ii vorbiti despre caracteristicile emotiei negative sanatoase sau dv. trebuie sa apreciati daca el se invinuieste sau nu pentru ca are aceasta emotie sanatoasa in primul rind.

-        Cind emotia prezentata este prea vaga - clientul poate spune ca se simte suparat in legatura cu un anumit eveniment, de exemplu. Ca raspuns dv. trebuie sa ii explicati importanta identificarii unei emotii negative nesanatoase si sa specificati ce anume cautati. Daca mai aveti dubii inca asupra raspunsului puteti cerceta consecintele in plan comportamental si tendintele de actiune, informatii din care sa stabiliti ulterior ce fel de emotii experimenteaza clientul.

-        Cind emotia respectiva este chiar o deductie/concluzie - aici persoana ar trebui sa faca diferenta. De ex. poate spune ca se simte respins, criticat, dar nici una dintre acestea nu sint emotii, sint concluzii privind anumite situatii. In acest caz este posibil sa fie adevarat faptul ca persoana se simte respinsa, dar trebuie urmarit ce emotie anume incearca atunci cind este respinsa. Se va proceda astfel pina cind clientul va intelege diferenta dintre o emotie si o concluzie. Odata ce clientul a identificat o emotie negativa nesanatoasa este important sa descoperiti motivatia lui de a o schimba. Este important chiar gindul ca ati identificat scopul aferent problemei definite de client si ca aceasta poate fi schimbata odata ce a fost evaluata. In plus se poate ca problema asa cu a fost definita sa nu contina o emotie negativa nesanatoasa, in timp ce problema asa cum a fost evaluata poate face acest lucru. Furia si vinovatia sint emotii negative nesanatoase fata de care clientii sint nehotariti in privinta schimbarii si de aceea, ei trebuie ajutati sa faca o analiza cost-beneficii, avantaje-dezavantaje asupra emotiei negative si partii sale benefice. Ca urmare va trebui sa cheltuiti ceva timp cu clientul inainte de a se hotari sa-si schimbe emotia negativa nesanatoasa, dar va fi de folos.

Evaluarea comportamentala a C

Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

1.     frecvent comportamentul nesanatos C izvoraste din emotii negative nesanatoase, iar cind apare putem considera ca este expresia directa a unei tendinte de actiune legata de emotia respectiva (vezi tab. Tendinte de actiune). Modalitatea de abordare este discutia fata in fata.

2.     uneori comportamentul nesanatos este initiat de client pentru a preveni trairea unei emotii negative nesanatoase, caz in care clientul trebuie intrebat ce anume crede ca ar fi simtit daca nu initia comportamentul respectiv. Odata identificata aceasta emotie cu rol protector, ar trebui pastrata pina la evaluarea A si B. Alteori, comportamentul poate fi directionat spre schimbare direct chiar daca a fost initiat de catre client pentru a se apara de starile emotionale greu de suportat. Aceasta se intimpla de obicei cind clientul nu poate identifica starea emotionala protectiva (dar dv. stiti cu certitudine ca ea exista) sau cind acesta doreste sa schimbe comportamentul disfunctional. Aceasta se intimpla cel mai des cind aminarea este comportamentul de autoprotectie.

3.     Uneori comportamentul negativ nesanatos C exista de sine statator fara emotii negative asociate si nu are scopul de a proteja emotia negativa C.

Evaluarea A

"A" poate fi o situatie actuala precum decesul unui parinte sau o concluzie referitoare la o situatie viitoare la care se vede incapabil sa faca fata. Cind evaluati A intr-un exemplu specific, il veti identifica ca fiind de fapt convingerile irationale prin care se explica prezenta lui C pe care tocmai l-ati identificat. In TREC acest "A" se numeste "A critic". Terapeutul trebuie sa descopere impreuna cu clientul acest A critic folosind anumite tehnici. Una dintre ele este "lantul concluziilor". Ea se bazeaza pe ideea ca aceste concluzii se inlantuiesc in mintea clientului si sarcina dv. ca terapeut este de a evalua aceasta serie care a dus la formarea convingerii irationale a clientului. Metoda poate fi folosita in orice episod emotional, dar in special este utila in situatii in care A nu este aparent clar si exista un numar de posibile A-uri de care clientul poate fi tulburat. Sint citeva reguli de utilizare a lantului deducerilor si exemplificam cu o persoana al carei scop C este anxietatea:

1.     folositi scopul emotional C pentru a face o analiza initiala despre A (ce te face sa te simti mai anxios in aceasta situatie?)

2.     considerati momentan A ca si cind ar fi adevarat chiar daca este o distorsiune evidenta pentru ca va ajuta sa identificati credintele irationale ale clientului

3.     continuati sa intrebati utilizind scopul emotional ca pe o forta de conducere

4.     continuati in acest mod pina cind clientul va exprima o convingere irationala

5.     revedeti concluziile impreuna cu clientul si intrebati-l care A ii provoaca anxietate mai mare. Tratati asta ca pe un A critic chiar daca aveti o parere diferita, caz in care discutati cu acesta si negociati acest A critic.

Aceasta metoda nu este usor de insusit si exista trei situatii mai dificile:

- cind clientul va da un C ca raspuns la una dintre intrebarile dv.

- cind simtiti ca scopul emotional al clientului s-a schimbat

- cind clientul ofera deductii teoretice

Evaluarea convingerilor irationale

Exista doua tipuri de evaluare a convingerilor irationale:

a)     abordarea teoriei de conducere - va invata clientul care sint cele patru convingeri irationale considerate de TREC ca stind la baza tulburarilor emotionale, prin contrast cu cele patru convingeri rationale ce stau la baza sanatatii mentale. Dupa ce ati invatat clientul sa recunoasca cele patru tipuri de convingeri irationale, il veti ajuta sa aplice aceste cunostinte astfel incit sa le poata recunoaste in exemplul pe care il veti prezenta

b)     abordarea deschidere-final - aceasta difera de prima prin aceea ca nu veti invata pe client rolul convingerilor irationale si alternativele lor rationale inainte de evaluarea propriilor convingeri irationale. Veti folosi intrebari socratice pentru a-l ajuta pe client sa identifice aceste convingeri. Cind raspunde gresit explicati-i acest lucru si continuati pina ofera convingerile sale pentru scopul sau C si intelege de ce aceste convingeri explica existenta afectiunilor sale emotionale.

Stabilirea unui obiectiv in concordanta cu problema evaluata

Aceasta este o strategie importanta pentru ca dovedeste clientului ca tratati in mod serios problemele sale de sanatate iar terapia continua. Aceste obiective au doua mari caracteristici:

-        sint influentate mai mult de teoriile TREC decit cele bazate pe probleme bine definite

-        vor fi deseori realizate inaintea celor bazate pe probleme bine definite.

Evaluarea problemelor meta-emotionale

Cind clientii au probleme emotionale/comportamentale isi fac griji despre acestea. Ele se numesc probleme de ordinul II sau meta-emotionale pentru ca sint de fapt probleme despre probleme. Exemplu:

Ex.1 A1 - convingerea ca va fi respins A2 - anxietate

B1 - nu trebuie sa fiu respins B2 - nu trebuie sa fiu anxios

C1 - anxietate C2 - anxietate sporita

Anxietatea din cauza anxietatii apare deseori in tulburarile de panica si tulburarile de anxietate generalizate.

Ex.2 A1 - a fi tratat nedrept de catre sef A2 - furia este gresita

B1 - nu ar trebui sa ma nedreptateasca B2 - nu trebuie sa fiu furios

C1 - furie C2 - vina

Clientul se condamna pentru ceea ce el considera a fi gresit.

Ex.3 A1 - profesorul meu ma critica A2 - evitarea inseamna slabiciune

B1 - nu suport critica B2 - nu sint in stare sa fac fata problemelor mele

C1 - evitare C2 - rusine





Aici clientul sugereaza ca evitind o situatie anxiogena da dovada de slabiciune personala si astfel se condamna considerind ca ar trebui sa o depaseasca.

Se observa ca in exemplele 2 si3 clientul trage o concluzie despre C-ul emotional sau comportamental original si apoi gindeste irational despre aceste deductii ceea ce conduce la probleme meta-emotionale.

Cind sa tratezi problemele meta-emotionale inainte de problema primara

Dupa ce s-a stabilit ca clientul are o problema meta-emotionala va confruntati cu intrebarea: "Pe care sa o tratez mai intii?". In acest sens exista citeva linii directoare. Se rezolva impreuna cu clientul problema meta-emotionala:

1.     cind aceasta interfereaza cu actiunea terapeutului asupra problemei primare. Astfel, in ex.3 veti trata mai intii sentimentul de rusine daca prezenta acesteia distrage atentia clientului de la problema principala si nu se mai concentreaza asupra comportamentului evitant.

2.     cind aceasta interfereaza cu actiunea clientului asupra problemei primare, in afara sedintei. In ex.2 veti lucra cu sentimentul de vina cind clientul considera ca se va simti vinovat ori de cite ori incearca sa-si controleze furia.

3.     cind problema meta-emotionala este din punct de vedere clinic mai importanta decit problema primara. In primul ex. veti trata anxietatea clientului vizavi de sentimentul de anxietate mai ales in tulburarile de anxietate generalizata.

4.     Cind clientul intelege sensul de a prezenta problema meta-emotionala inainte de cea primara.

In TREC este important sa nu fie amenintata alianta terapeutica. Astfel, lucrati pe probleme meta-emotionale numai atunci cind clientul intelege ca trebuie sa o faca.

Incurajarea clientului sa preia conducerea in evaluare

Cu cit clientul se familiarizeaza cu principiile TREC, cu atit trebuie mai mult incurajat sa devina mai activ si sa preia conducerea in evaluarea altor exemple de probleme tinta, dar si cu exemple specifice ale unor noi probleme tinta. Aceasta pentru ca trebuie sa ajuti clientul nu doar sa isi rezolve problemele dar sa devina propriul sau terapeut.

CAPITOLUL V - Sprijinirea clientilor in gasirea de solutii rationale la probleme

Mai intii se va face distinctie intre a ajuta clientul sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale si sa le implementeze in propriul sistem de convingeri, cu rezultatul ca face o diferentiere reala intre ceea ce crede, simte si actioneaza. In al doilea rind, se considera drept obiectiv-cheie, discutarea convingerilor irationale.

Diferenta dintre intelegere si integrare

A.Ellis diferentiaza intre analiza intelectuala si cea emotionala in schimbarea terapeutica. Desi sunt utilizati frecvent in literatura de specialitate ei sint considerati deseori ca referindu-se la doua tipuri diferite de cognitie. Datorita acestei confuzii este de preferat a se distinge intre intelegerea solutiilor rationale (ca echivalent al analizei intelectuale) si pe care clientul sa fie capabil sa le integreze in sistemul credintelor sale astfel incit sa faca o diferenta semnificativa intre ceea ce crede, simte si actioneaza (echivalentul analizei emotionale).

Intelegerea solutiilor rationale

Cind clientul intelege solutiile rationale la problemele sale dar nu este capabil sa le integreze in sistemul sau de convingeri, el stie de ce credintele irationale sint irationale, iar cele rationale sint rationale si ca mai tirziu aceasta distinctie il va ajuta sa isi atinga scopurile. Oricum increderea in convingerile rationale este slaba si rareori se mentine. Asta se poate exemplifica prin afirmatii de genul:"Inteleg ceea ce spui, dar nu cred acest lucru" sau "Inteleg ceea ce spui, cu mintea, dar nu si cu inima".

Integrarea solutiilor rationale in sistemul de credinte

Cind clientul intelege atit solutiile rationale dar este si capabil sa le integreze, increderea in acestea este mai puternica si mai stabila. Pentru ca a reusit acest lucru el se poate folosi de acestea si va obtine efecte in modul de a gindi si simti. In acest caz va afirma:"Inteleg ceea ce spui si cred cu adevarat" sau "Inteleg ceea ce spui atit cu mintea cit si cu sufletul, simt asta".

Intelegerea precede integrarea

Cind clientul spune "Inteleg asta, in mintea mea, dar nu o simt", nu trebuie descurajat. De aceea este important sa ii explicati de ce intelegerea precede integrarea si ce anume are el nevoie sa faca pentru a se produce integrarea.

Discutarea convingerilor irationale

Acesta reprezinta cel mai cunoscut aspect terapeutic si poate cel mai controversat. Practicienii din orientarile terapeutice mai putin directive decit TREC o considera ca ea implica terapeutul intr-o disputa cu clientul in sensul luptei cu acesta, sau chiar mai rau, o spalare a creierului acestuia din urma. Dupa cum se va vedea terapeutul poarta o discutie sanatoasa cu clientul sau, mai mult decit se cearta. In ceea ce priveste acuzatia de spalare de creier, nici nu poate fi mai falsa pentru ca terapeutul pune intrebari si da scurte explicatii care ofera perspective rationale, dar fara a-l forta pe client in vreun fel.

Cele patru obiective de realizat inainte de inceperea discutiei

Ele sint:

a)     revederea ABC

b)     intelegerea de catre client a conexiunii dintre convingerile irationale si raspunsul emotional/comportamental la C

c)     intelegerea de catre client a faptului ca schimbarea convingerilor irationale il va ajuta sa isi atinga scopul.

d)     pregatirea clientului pentru disputa prin explicarea a ceea ce veti face in cadrul ei.

Sarcina 1: Revederea ABC

Desi v-ati asigurat de acuratetea cu care ati evaluat ABC-ul clientului, este foarte util inainte de a incepe discutarea convingerilor irationale sa mai verificati o data. Mai ales in cazul in care a fost o pauza intre evaluare si discutie, sau daca ati facut evaluarea completa la sfirsitul primei sesiuni si planificati discutia pentru inceputul urmatoarei sesiuni.

Pentru terapeut aceasta este o dubla verificare asupra evaluarii facute de el. Daca a existat un interval intre aceste etape este posibil ca , clientul sa aiba noi idei in ceea ce priveste corectitudinea ABC-ului initial, pe care trebuie sa le cunoasca. Pe de alta parte, aceasta verificare indica inca o data clientului implicarea dv. totala si demonstreaza grija de a-l ajuta sa-si rezolve problemele.

Sarcina 2: Clientul intelege conexiunea B-C

Ajutindu-l pe client sa inteleaga asta construiti o punte de legatura intre evaluare si disputa si oferiti o anumita directie acesteia. Asta daca intelege ca problema lui de la C este determinata de credintele irationale si ca aceasta reprezinta un prim mod de a-si controla problema.

Sarcina 3: Demonstrarea ca schimbarea convingerilor irationale

ajuta la atingerea scopului terapeutic

Urmatorul pas este sa il faceti pe client sa vada ca, daca doreste sa-si atinga obiectivul, trebuie sa isi schimbe convingerile. De exemplu, daca va intrebati clientul care este ordinea in care ar trebui sa se produca aceste schimbari, va trebui sa obtineti raspunsul:"Convingerile mele".

Sarcina 4: Pregatirea clientului pentru interventie

Inainte de a trece la actiune ii veti mai spune inca o data, in termeni generali ceea ce veti face in timpul acestui proces, si anume ca ii veti pune numeroase intrebari privind convingerile irationale si veti da scurte explicatii.

Tintele/obiectivele disputei

Obiectivele sint de a ajuta clientul sa evalueze rationalitatea atit a convingerilor irationale cit si pe cea a alternativelor rationale. Teoretic, ca terapeut, stiti ca aceste convingeri sint irationale si ca alternativele rationale sint rationale prin definitie, dar trebuie in mod practic sa incurajati clientul sa vada singur asta. De aceea, tinta principala este ca el sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale. Nu va propuneti deocamdata sa il ajutati sa integreze aceste solutii in sistemul sau de convingeri, asta face obiectul altor metode menite sa faciliteze integrarea.

Cele patru convingeri irationale

Asa cum s-a discutat in cap.2 si 4, exista patru convingeri irationale care trebuie combatute in cadrul TREC, dar nu trebuie sa credem ca intr-un episod emotional specific clientul le are obligatoriu pe toate. Uneori, poate fi vorba despre prima si cea de a patra, care sa derive din acel "trebuie". Daca problema-tinta a clientului este un exemplu de tulburare a ego-ului, atunci ultima va fi o convingere auto-depreciativa, in timp ce in cazul unei tulburari de disconfort aceasta nu exista. Inainte de a prezenta tipurile de argumente pe care le veti folosi in demersul dv., urmatoarele va vor reaminti natura irationala a convingerilor care sint tinta acestei dispute:

-        trebuie (exprimat ca un trebuie absolut)

-        teribil (este groaznic ca.este sfirsitul lumii.)

-        toleranta scazuta la frustrare exprimat ca "Nu pot sa mai suport, nu mai pot indura."

-        autodeprecierea sau desconsiderarea altora (nu sint/esti bun de nimic.sint rau/fara valoare/incapabil).

Cele patru argumente majore

Cind discutati despre convingerile irationale cu clientul puteti folosi patru tipuri de argumente: primul se refera la felul credintei (flexibila sau dogmatica, iar celelalte) au in vedere statutul empiric, logic si pragmatic al acestora.

Argumente privind flexibilitatea/dogmatismul

Ele ajuta pe client sa-si dea seama daca convingerile sale irationale sint flexibile sau dogmatice. TREC considera aceste convingeri ca fiind inflexibile. De exemplu, clientul crede ca "Trebuie sa fac bine la examen", aceasta exprima rigiditatea atita timp cit nu permite persoanei sa faca si altfel.

Argumente empirice

Cind le folositi, cereti practic persoanei sa va dovedeasca faptul ca aceste convingeri sint conforme cu realitatea. Astfel, daca persoana afirma ca e lipsita de valoare, atunci asta implica ca tot ceea ce ea a gindit, simtit si a facut in trecut nu are nici o importanta si asa va fi si in viitor. "Nu valorez nimic" inseamna ca eu sint un nimic, ca existenta sau esenta mea si tot ceea ce fac este menit sa fie fara valoare. Din punct de vedere practic aceasta nu se poate dovedi, chiar daca persoana sustine ca are un sentiment puternic de devalorizare.

Argumente logice

Utilizarea lor presupune sa faceti apel la credintele rationale ale clientului si sa il intrebati daca niste convingeri irationale pot decurge in mod firesc din acestea. Este ilogic ca o convingere irationala sa decurga din credinte rationale. Daca persoana spune "Sint incapabil sa intru la facultate" il veti intreba daca i se pare logic sa concluzioneze ca intreaga lui viata este ratata din cauza unui singur esec. Evident raspunsul este ilogic si ramine astfel indiferent cit de puternic este convinsa persoana de acest lucru.

Argumente practice

Folosirea acestora inseamna sa cereti clientului sa se refere la efectele mentinerii acestor credinte si sa le compare cu cele pe care le-ar fi obtinut daca ar fi actionat conform unor convingeri rationale. TREC dovedeste inca o data ca, efectele convingerilor emotionale in plan cognitiv, emotional si comportamental se suprapun, corespund. In acest sens este bine de revazut tabelul 2.2. Nu are importanta daca persoana este ferm convinsa de efectele benefice ale emotiilor evident negative si nesanatoase si ale convingerilor irationale care le intretin.

Doua stiluri principale de disputa

Exista doua tipuri - stilul socratic si stilul didactic de dezbatere, dar in practica avem nevoie de cele mai multe ori sa le combinam.

-        Dezbaterea socratica - implica sa pui clientului intrebari care il determina sa ia in considerare aspectele empirice, logice si practice ale convingerilor sale irationale, indiferent daca acestea sint rigide sau flexibile. Iata citeva exemple: "Cum crezi ca i-ar placea profesorului sa fii, rigid sau flexibil?"(discutia se refera la natura rigida sau flexibila a convingerii); " Este obligatoriu ca profesorul sa te placa?"(aspectul empiric); "Crezi ca, numai fiindca iti doresti ca lui sa ii placa de tine, chiar trebuie sa fie asa?"(logic); "Crezi ca daca trebuie sa te placa, te va ajuta sau nu?"(pragmatic). Daca persoana va da raspunsuri corecte, trebuie sa ii cereti sa le si motiveze. Asta pentru ca il ajutati pe client nu doar sa-si dea seama de irationalitatea/rationalitatea convingerilor sale, dar mai ales de ce ele sint astfel.

-        Dezbaterea didactica - inseamna sa ii explicati clientului de ce credintele sale sint fie rationale, fie irationale folosind aceleasi argumente de mai sus. Este important totusi de retinut:

-        Explicatia sa fie scurta si la obiect - evitati explicatiile lungi si plictisitoare;

-        Explicati cite un singur aspect, pe rind - evitati suprapunerea mai multor aspecte;

-        Odata ce ati incheiat explicatia verificati daca persoana v-a inteles sau nu punctul dvs. de vedere.

Nu uitati ca scopul dezbaterii didactice este sa ii faciliteze clientului intelegerea solutiei rationale, nu sa ii demonstrati cite lucruri stiti. Pentru a verifica daca a inteles intrebati-l: "Nu sint sigur ca m-am facut inteles. Imi puteti spune cu cuvintele dvs. ceea ce tocmai am explicat?" Aceasta interventie este menita sa clarifice eventualele neintelegeri. Daca nu a inteles corectati-l dindu-i o scurta explicatie, dupa care verificati din nou. Procedati astfel pina cind sinteti sigur ca a inteles.

Cum ajutam clientul sa isi formeze convingeri rationale

si sa inteleaga de ce sint ele astfel

Discutind cu clientul dv. despre convingerile sale irationale trebuie sa faceti doua lucruri. In primul rind sa subliniati ce anume sint credintele rationale, apoi sa il ajutati sa inteleaga de ce sint astfel de fapt. Acest lucru implica sa le raportati la patru criterii de rationalitate si anume: sint ele flexibile, conforme cu realitatea, sint logice si utile?

Clientului i se solicita un angajament fata de obiectivul sau

Odata ce ati discutat cu clientul despre convingerile sale irationale care mentin problema si l-ati ajutat sa le inteleaga natura, ii veti cere acum sa se angajeze fata de obiectivele cu privire la problema-tinta. Procedind astfel veti considera ambele obiective cu privire la problema sa ca fiind definite si respectiv evaluate. Apoi il veti intreba daca este pregatit sa se angajeze in lucrul pe aceste obiective. Ar fi neplacut ca persoana sa raspunda "Nu", dar daca totusi o face sau este nesigura atunci trebuie sa intelegeti motivul si sa o luati ca atare.

Clientul invata sa foloseasca o forma scrisa de auto-ajutorare

Aceasta este una dintre cele mai utilizate metode de a ajuta clientul sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale. Exista multe astfel de forme in TREC si deseori terapeutii le construiesc ei insisi. Toate au insa in comun faptul ca se bazeaza pe structura ABCD care este marca TREC.

A C

Emotii negative nesanatoase majore

Comportament de autoaparare major

A= eveniment declansator C=consecinta

-descrierea momentelor situatiei in care ai fost Emotii negative nesanatoase: anxietate,depresie, furie,

tulburat vinovatie, rusine/jena, durere, gelozie

-presupunerea temporara ca A este adevarat

-un A poate fi intern sau extern

-un A se poate referi la un eveniment din trecut,

prezent sau viitor

-un A poate fi o deductie

iBs D

Cerinte dogmatice

Este adevarat?

Este logic?

Este util?

Spaima

Este adevarat?

Este logic?

Este util?

Toleranta scazuta la frustrare

Este adevarat?

Este logic?

Este util?

Tendinte depreciative / de devalorizare

Este adevarat?

Este logic?

Este util?

Ibs = convingeri irationale, cuprind: D = dezbatere

-Cerinte dogmatice (Trebuie neaparat.) -Pe ce se bazeaza convingerea mea irationala? Este ea

-Spaima (Este groaznic, teribil.) conforma realitatii?

-Toleranta scazuta la frustrare (Nu mai suport, -Este logica? Deriva ea din convingerile mele

nu mai pot.) rationale?

-Tendinte depreciative (rau, fara valoare, inutil.) -De ce o mentin? Imi este utila?

rBs E

Preferinte non-dogmatice

Noi emotii negative sanatoase

Comportamente constructive noi

Evaluare negativa

Toleranta ridicata la frustrare

Acceptare de sine si a celorlalti

rBs = credinte rationale, cuprind: E = efecte noi

-Preferinte non-dogmatice (dorinte, cerinte.) Emotii negative sanatoase: grija, tristete, suparare,

-Evaluari negative (Este rau, din pacate.) dezamagire, remuscare, regret, ingrijorare

-Toleranta ridicata la frustrare (Pot face fata.)

-Acceptare de sine si a celorlalti (conceptul de fiinta

supusa greselii)

Trebuie urmati pasii:

1.     Explicati clientului fiecare punct pe rind, in ordinea in care trebuie sa completeze. Pentru a-i fi mai usor aratati-i un exemplu concret. Este important de mentionat ca identificarea lui A critic I se va parea lucrul cel mai dificil de facut. Pentru a-l ajuta, veti folosi cel mai probabil deductia in lant, capacitate pe care doar putini clienti vor fi capabili sa o utilizeze. Oricum, cu sprijinul dv. va invata sa descopere situatia declansatoare care a condus la convingerile irationale.

2.     Aratati-i un exemplu concret. Dupa ce i-ati dat toate explicatiile este util sa ii oferiti un exemplu care sa-l ghideze. El poate fi al unui alt client, caz in care va trebui sa ii cereti permisiunea de a-l folosi, sau puteti construi chiar dv. unul. Oricum ati proceda insa, trebuie sa faceti o demonstratie clara.

3.     Exemplificati folosind ca model un aspect concret din propria lui problema, de preferat una recenta, traita de curind, care ii este proaspata in memorie.

4.     Incurajati clientul sa preia controlul utilizind un alt exemplu din propria experienta. Rolul dv. aici este de a-l corecta cind greseste si de a-i explica atunci cind plaseaza informatiile in locurile corespunzatoare.

5.     Cereti clientului sa completeze singur in cadrul sedintei. Puteti iesi din birou chiar, pentru a nu fi tentat sa va ceara ajutorul si lasati-l 10-15 minute. Cind va intoarceti uitati-va peste ceea ce a lucrat, oferit-i un feed-back, apreciati-i efortul si corectati orice greseala facuta.

6.     Cereti clientului sa completeze o fisa asemanatoare ca tema pentru acasa folosind tot una dintre problemele proprii, subliniind faptul ca nu va asteptati sa stapineasca foarte bine tehnica pentru ca este destul de dificila.

Fisa explicativa

Cind utilizati aceasta forma este bine sa luati un exemplu din propriile probleme. Cu cit este mai specific, cu atit mai bine, si apoi completeaza fisa in urmatoarea ordine:

Mai intii completati "C" - alegeti o emotie negativa nesanatoasa din aceste liste si scrieti dedesubt comportamentul asociat acesteia;

- folositi cite o fisa pentru fiecare emotie daca ati simtit mai multe in situatia

respectiva ;

- daca problema dv. se asociaza numai cu conduite auto-depreciative, atunci lasati

libera rubrica "Emotii".

In al doilea rind completati "A": -trebuie sa va centrati pe momentul in care ati fost cel mai tulburat;

-este important sa presupuneti momentan ca A este adevarat pentru ca veti

avea mai tirziu posibilitatea sa verificati acest lucru.

In al treilea rind notati convingerile irationale despre A: -lucrati de la inceput pina la sfirsit si completati

rubricile importante;

-lasati necompletata orice rubrica in care nu va

regasiti.

Completati D: -raspundeti la toate cele trei intrebari;

-nu dati raspunsuri "papagal", ginditi-va la fiecare raspuns si dovediti-va de

ce raspunsul corect este "nu".

Completati rBs: -lucrati din nou de la inceput pina la sfirsit si completati rubricile importante;

-asigurati-va ca sunteti de acord cu convingerile rationale si le negati pe cele irationale.

Completati E: -sustineti o emotie negativa sanatoasa din lista si asigurati-va ca este o alternativa constructiva la

emotia negativa nesanatoasa prezentata la C;

-notati dedesubt comportamentul negativ asociat cu noua emotie;

-daca problema dv se asociaza doar cu conduite autodepreciative/de esec, completati numai

partea "Noul comportament constructiv" lasind libera sectiunea "Emotii".

Reanalizati A: -cit timp mentineti noile convingeri rationale intoarceti-va la A si corectati toate concluziile

distorsionate pe care le descoperiti.

Tema pentru acasa: -discutati impreuna cu terapeutul despre o tema potrivita pentru a va intari increderea in

convingerile rationale.

7. Revedeti formularul la urmatoarea intilnire - asta ii comunica clientului ca este o parte importanta a TREC si in plus sinteti interesat de progresele sale. Acum sinteti gata sa va ajutati clientul sa integreze solutiile rationale in sistemul sau de credinte astfel incit poate sa-si controleze problemele.

CAPITOLUL VI - IMPLICATIILE INTEGRARII

Acest capitol explica modul in care ajutati clientul sa integreze solutiile rationale la problemele sale in sistemul sau de credinte astfel incat sa aiba efecte asupra gindurilor, trairilor si conduitelor sale.Este important ca el sa inteleaga acest proces de integrare inainte de a-l folosi, ceea ce il va ajuta sa fie consecvent in procesul de schimbare terapeutica chiar atunci cand nu progreseaza sau cind revine la noile probleme. Exista o lista de puncte privind procesul de integrare de care aveti nevoie pentru a-l ajuta pe client sa inteleaga daca ii va fi de folos :

1.     Principala diferenta intre intelegerea solutiei rationale si integrarea intr-un sistem de credinte

2.     Cand sa ajutati clientul sa inteleaga aceasta diferenta

3.     Importanta dezvoltarii unui ansamblu de argumente persuasive impotriva convingerilor irationale si a unui numar similar pentru sustinerea convingerilor rationale

4.     Importanta de a lua initiativa

5.     Importanta folosirii fortei si energiei in procesul de integrare

6.     Importanta vivacitatii in acest proces

7.     Importanta repetitiei, persistentei si ordinii

8.     Importanta de a face lucruri inconfortabile si de a se obisnui sa suporte trairi nefiresti in timpul procesului de integrare

9.     Importanta intelegerii si lucrului cu obstacolele in timpul integrarii

10.  Rolurile dv. si ale clientului.

1.     Diferenta principala intre intelegere si integrare

Cind clientul a inteles solutia rationala la problemele sale acesta poate spune de ce convingerile sale irationale sint astfel, dar crede acest lucru in mod sporadic si superficial, cel mai frecvent cind nu se confrunta cu A critic. Simpla intelegere are un impact minim asupra gindurilor, sentimentelor sale si dau conduitelor sale consecinta ca va raspunde situatiei A cu aceleasi emotii negative nesanatoase si comportamente autodepreciative de la inceput. Se poate spune ca a integrat intelegerea in sistemul sau de cunostinte, nu si in cel al convingerilor. Atunci cind reuseste sa integreze solutiile rationale si in sistemul de convingeri, nu doar ca poate spune de ce credintele irationale /rationale sint astfel, dar in momentul in care se confrunta cu A, crede cu putere in ele si vor avea un impact benefic asupra a ceea ce gindeste, simte si face persoana in cauza, fiind capabila sa reactioneze cu emotii negative sanatoase si conduite adaptate.

2.     Cand ajutati clientul sa inteleaga aceasta diferenta

Momentul potrivit este dupa ce clientul a inteles de ce convingerile sale irationale sint irationale, iar cele rationale sint astfel, dar inainte de a incepe procesul de integrare, deoarece persoana este capabila sa inteleaga solutiile rationale, dar nu crede in ele inca. In afara de aceasta, mai exista inca alte doua

momente potrivite. Primul, este inainte de a dezbate convingerile irationale, in special cu clientii care doresc sa stie ce urmeaza in procesul terapeutic. Al doilea, ar fi chiar inainte de inceperea propriu-zisa a terapiei, cind persoana este inca un solicitant. Exista oameni care nu se angajeaza in TREC pina ce nu inteleg procesul terapeutic inainte, deoarece le place sa aiba o imagine de ansamblu. De aceea este bine sa tineti cont de dorinta lor si sa le oferiti un contur al terapiei.

Urmatoarele aspecte pot fi abordate cu clientul fie inainte de a incepe procesul de integrare, fie inainte de a introduce o anumita tehnica. Referitor la acest lucru este bine sa faceti distinctie intre a ajuta clientul sa inteleaga un anumit principiu si aplicarea tehnicii bazate pe principiul respectiv.

3.     Nevoia de a recurge la argumente persuasive

Uneori clientii cred ca este suficient daca gasesc un argument sau doua pentru a justifica de ce o convingere este irationala sau rationala. Ele ar putea fi deajuns cind isi propun sa inteleaga solutiile rationale, dar nu si pentru integrare. Pentru a realiza integrarea ei trebuie sa dezvolte un numar cit mai mare de argumente pentru a submina convingerile irationale si tot atitea pentru a le intari pe cele rationale.

4.     Actioneaza impotriva convingerilor irationale

astfel incit sa fie in conformitate cu credintele rationale

Aceasta este calea cea mai eficienta de a integra convingerile rationale intr-un sistem. Daca persoana nu a actionat niciodata bazindu-se pe noile convingeri rationale si continua sa se bazeze pe cele irationale, atunci probabil ca nu va renunta la ele mai tirziu si nu le va dobindi pe cele rationale. Pina nu o veti ajuta sa constientizeze acest lucru demersul terapeutic va fi sever afectat.

5.     Importanta fortei si energiei

A. Ellis a subliniat importanta utilizarii energiei interioare in schimbarea comportamentala. Astfel, este mai probabil ca persoana sa includa solutiile rationale intr-un sistem propriu care sa ii permita sa-si schimbe modul de a gindi, simti si actiona daca o face avind un tonus psihic ridicat si multa energie, decit daca este lipsita de vlaga, fara forta.

6.     Importanta acuratetii

Procesul de integrare depinde si de masura in care clientul isi reaminteste solutiile rationale dar si de acuratetea acestora.




7.     Perseverenta, tema pentru acasa si repetitia

In timp ce problema fortei si energiei si a vivacitatii amintirii reprezinta partea incitanta a procesului de integrare, exista si un aspect mai putin atragator, si anume munca, practica. Aceasta implica perseverenta din partea clientului pe tot parcursul procesului de schimbare, sa lucreze la intervale regulate si sa repete mereu daca vrea sa integreze convingerile rationale intr-un sistem.

8. Importanta de a face lucruri inconfortabile si de a obisnui sa suporte

trairi nefiresti/neplacute in timpul procesului de integrare

Pentru a atinge scopul integrarii clientul va trebui sa suporte si o mare doza de disconfort. De exemplu, nu se va simti bine cind va trebui sa faca ceva anume fie ca ii place sau nu, nu se va simti in siguranta, dar daca va persevera, atunci isi va atinge scopul.

De asemenea, este normal ca in timpul schimbarii sa existe o perioada in care clientul se va simti nefiresc, ca si cind nu ar fi el insusi. Daca va intelege si va accepta aceasta stare de-a lungul integrarii, ea va disparea si va incepe sa se simta bine cu noile sale convingeri rationale.

9 Intelegerea si depasirea Obstacolelor

Nu conteaza cit de bine va pregatiti clientul pentru demersul integrarii sau cit de abil sinteti ca terapeut TREC, vor exista totdeauna obstacole datorate unor variabile ale clientului, terapeutului, interactiunii dintre acestia sau altor factori. Important este sa tineti cont de ele, sa le identificati si sa le acceptati.

10 Stabilirea rolurilor

Acum clientul este pregatit sa afle care sint sarcinile fiecaruia, ale terapeutului (tabelul 1) si ale clientului (tabelul 2). Pentru aceasta ii aratati o lista pe baza careia sa puteti discuta.

Tabelul 1. - Sarcinile terapeutului in procesul de integrare sint:

1.     Sa te asiguri ca ai explicat suficient clientului pina a inteles diferenta dintre intelegerea solutiilor rationale si integrarea lor intr-un sistem de convingeri.

2.     Sa incurajezi clientul sa gaseasca un numar cit mai mare de argumente pertinente impotriva convingerilor irationale si un numar similar de motive in favoarea convingerilor rationale.

3.     Sa te asiguri ca prezinti ideile rationale astfel incit persoana isi va reaminti de ele atunci cind are nevoie.

4.     Sa incurajezi clientul sa discute despre ideile sale irationale intr-o maniera activa, energica.

5.     Sa incurajezi clientul sa actioneze asupra convingerilor sale irationale intr-o maniera activa, energica.

6.     Sa incurajezi clientul sa isi asume rezolvarea sarcinilor pentru acasa ca regula de baza si sa fie perseverent chiar daca nu obtine efecte imediate.

7.     Sa incurajezi clientul sa faca lucruri mai putin placute, care ii dau nesiguranta si sa suporte aceste trairi in timpul procesului de integrare.

8.     Sa iti ajuti clientul sa identifice si sa faca fata obstacolelor care apar.

Tabelul 2. - Sarcinile clientului

1.     Sa inteleaga ca exista o diferenta majora intre intelegerea solutiei rationale si integrarea ei in sistemul de credinte.

2.     Sa gaseasca cit mai multe argumente prin care sa combata convingerile irationale si argumente in favoarea celor rationale.

3.     Sa isi reaminteasca aceste convingeri rationale si sa le puna in practica.

4.     Sa discute despre ideile irationale intr-o maniera activa, energica.

5.     Sa actioneze asupra convingerilor irationale intr-o maniera dinamica.

6.     Sa isi asume rezolvarea sarcinilor pentru acasa ca regula de baza si sa fie perseverent chiar daca nu obtine imediat rezultate.

7.     Sa faca lucruri mai putin confortabile pina cind se va simti bine actionind astfel si sa suporte aceste trairi mai putin obisnuite pentru el pe durata integrarii.

8.     Sa ajute terapeutul sa identifice obstacolele si sa le faca fata.

CAPITOLUL VII - INTEGRAREA SOLUTIILOR RATIONALE

(in timpul sedintelor terapeutice)

Acest capitol prezinta citeva tehnici pe care le puteti aplica clientilor in integrarea solutiilor rationale. Ele pot fi utilizate de client si in afara sedintelor terapeutice, dar numai dupa ce le-a aplicat in cadrul acestora. Exista numeroase tehnici care faciliteaza procesul integrarii.

A. Portofoliul rational

In mod normal procesul integrarii incepe cu aceasta tehnica prin care clientul este stimulat sa gaseasca cit mai multe argumente contra convingerilor irationale si in favoarea celor rationale, asta pentru ca este important sa aiba o baza solida care sa ii permita interiorizarea convingerilor rationale.

Clientul gaseste argumente contra convingerilor irationale

Ordinea ramine aceeasi, se incepe cu diminuarea influentei convingerilor irationale si apoi se intaresc credintele rationale, ceea ce li se pare normal majoritatii clientilor. Totusi daca veti considera ca unii clienti au mai mult de cistigat daca procedati invers, atunci o puteti face. De asemenea, este bine sa aflati ceea ce il ingrijoreaza /il preocupa pe client.

Indemnati clientul

Este bine sa sustineti clientul daca acesta se lupta sa gaseasca argumente solide, dar fara mari rezultate. Asta inseamna ca este interesat, preocupat, totusi daca nu izbuteste, il puteti ajuta. Veti intilni clienti care renunta foarte usor si care in mod tacit doresc sa le faceti dv. treaba, de aceea este esential sa rezistati tentatiei. Mai intii atrageti-le atentia ca renunta prea usor dupa care cereti-le sa se gindeasca la sine timp de cinci minute. Puteti iesi din birou in acest moment deoarece prezenta dv. ii poate inhiba si s-ar simti anxiosi din cauza ca ii vedeti cum se straduiesc. Dupa cinci minute incurajati-i si apreciati-i pentru efortul lor. In tot acest timp aveti grija sa nu faceti mai mult decit trebuie.

Corectati greselile clientului

Este bine sa corectati argumentele sale daca acestea sint in mod vizibil gresite sau se abat de la subiect.

Clientul se angajeaza sa rezolve temele pentru acasa

Este util sa lasati sarcinile realizate incomplet in timpul sedintei tocmai pentru a-l incuraja sa le continue acasa. Nu uitati ca unul dintre obiectivele majore ale TREC este incurajarea clientului sa puna in practica ceea ce a invatat in sedintele de terapie. Iar completarea portofoliului ca tema, este un mijloc de a atinge acest obiectiv. Cereti clientului sa alcatuiasca o lista cu minim zece argumente care sa includa si pe cele descoperite in timpul sedintei.

Clientul descopera argumente in favoarea convingerilor rationale

Ajutind persoana sa inceapa prin a argumenta contra convingerilor irationale si sugerindu-i sa continue lucrul acasa, sinteti pregatiti acum sa alcatuiti lista argumentelor in favoarea convingerilor rationale. Aceasta sarcina se suprapune intrucitva cu sarcina anterioara dar mai implica si descoperirea altora noi. Cu toate ca ele se aseamana mult, este bine sa fie realizate separat, pentru ca, argumentind contra credintelor irationale, clientul diminueaza efectele lor, asa cum argumentind in favoarea celor rationale isi intareste increderea in acestea. Ca terapeut trebuie sa corectati atit greselile facute in cadrul sedintei cit si pe cele din temele pentru acasa.

Verificarea celor doua liste cu argumente

Daca nu faceti acest lucru ii demonstrati dezinteresul si ca nu considerati sarcina importanta, ceea ce i-ar putea influenta punctul de vedere. In primul rind trebuie corectata orice greseala facuta in alegerea argumentelor. In al doilea rind, ajutati clientul sa le faca mai convingatoare. Intrebati-l daca vede modalitatea de a o face singur, aratati-i direct aspectele care trebuie imbunatatite sau faceti doar sugestii. De asemenea, este important sa clarificati orice indoieli, obiectii si rezerve pe care le are clientul dupa ce ati identificat si corectat erorile argumentelor sale.

a)     Dialoguri despre rational si irational

Se refera la o serie de tehnici bazate pe ideea ca, clientul trebuie sa se angajeze intr-un dialog continuu intre convingerile sale rationale si cele irationale, al carui scop este de a le intari pe cele rationale si a le slabi pe celelalte. Logica acestei tehnici este aceea ca dobindeste forta luptind si, la fel ca in judo, unde te perfectionezi luptind cu adversari tot mai puternici, tot asa clientul dv. isi consolideaza increderea in solutiile rationale invatind sa le apere in fata unor provocari tot mai dificile, iar asta il ajuta in procesul de integrare.

Forma dialogului in zig-zag

Este exemplificata de figura de mai jos si se numeste astfel deoarece dreptunghiurile sint pozitionate in zig-zag. Mai intii trebuie sa demonstrati utilitatea lui, de aceea este bine sa subliniati ca ii

permite clientului sa capete experienta in consolidarea convingerilor

rationale atacind-o cu argumente irationale si raspunzind acestora

Convingere rationala prin respingeri rationale pina cind nu se va mai gindi la nici un alt

argument irational.Dupa ce ati obtinut acordul persoanei, o veti

invata cum sa o foloseasca. Iata citeva instructiuni de care are nevoie

1. scrieti convingerea rationala in dreptunghiul din stinga sus;

Atac irational 2. masurati-va nivelul de incredere in aceasta pe o scala de la 0 la

% ... 100, unde 0-neincredere totala si 100-incredere absoluta si

scrieti acest punctaj in spatiul corespunzator.

3. raspundeti acestei convingeri cu o afirmatie irationala care poate

lua forma unei indoieli, rezerve, obiectii si sustineti acest lucru

Aparare rationala cit mai convingator posibil. Cu cit reflecta mai exact ceea ce

credeti acum, cu atit mai bine. Transcrieti-o in spatiul respectiv.

4. raspundeti atacului cit mai puternic, asigurati-va ca ati raspuns

fiecarui element component, fiti cit mai convingator si notati.

Atac irational 5. continuati in acest fel pina raspundeti tuturor atacurilor si nu se

poate mai mult. Facind acest exercitiu aveti grija ca atacurile sa

nu fie prea dure la inceput si abia dupa ce ati raspuns cu usurinta

la ele formulati atacuri mai puternice. Cind lansati un nou atac

Aparare rationala rational faceti-l cu intentia de a-l demola pe celalalt si pentru a

va ridica nivelul de incredere in convingerea rationala. Nu uitati

ca acesta este de fapt scopul exercitiului. Daca ati formulat un

atac irational la care nu puteti raspunde, opriti-va si discutati cu

terapeutul despre cum puteti raspunde mai bine.

%... 6. In cele din urma, reevaluati gradul de incredere in convingerea rationala. Daca ati raspuns cu succes atacurilor irationale atunci acest punctaj va creste. Daca nu a crescut sau a crescut foarte putin, veti discuta cauzele acestui fapt.

Dupa ce l-ati instruit pe clientul dv. incurajati-l sa inceapa. Principala sarcina ca terapeut este sa-l mentineti pe linia atacurilor si apararilor si sa corectati greselile aparute. Daca un atac nu este de fapt un atac atrageti-i atentia si explicati-i ce inseamna, de ce acesta nu intruneste conditiile si ajutati-l sa formuleze din nou. Ar fi bine sa lasati exercitiul neterminat pentru a-l continua acasa si nu uitati sa il verificati in urmatoarea sedinta.

Dialogul rational - irational pe doua scaune

Se bazeaza pe acelasi principiu ca dialogul in zig-zag, cu diferenta ca aceasta tehnica presupune dialogul verbal. Ii veti arata utilitatea ei, ii veti explica in ce consta, ca va indeplini sarcina verbal, ii veti cere sa se aseze pe un scaun de pe care isi va apara convingerile rationale dupa care se va muta pe alt scaun de pe care sa le atace cu argumente irationale. Dupa ce ati obtinut acordul persoanei, o veti invata cum sa o foloseasca. Iata citeva instructiuni de care are nevoie:

1.     asezati-va pe scaunul pe care stati de obicei si imaginati-va ca vorbiti cu alta parte din dv. care sta pe celalalt scaun si care adera la convingerea irationala. Spuneti-i celeilalte parti care este convingerea dv. rationala. De acum incolo, cind veti mai sta pe acelasi scaun va veti apara convingerile rationale.

2.     Evaluati gradul de incredere in convingerea rationala pe o scala de la 0 la 100, dupa acelasi procedeu.

3.     Mutati-va pe al doilea scaun si raspundeti acestei convingeri rationale cu o afirmatie irationala, sub forma de indoiala, rezerva, obiectie, cit mai autentic posibil.

4.     Mutati-va inapoi si raspundeti atacului cu dinamism.

5.     Continuati astfel pina raspundeti la toate atacurile irationale, crescind treptat nivelul de duritate al afirmatiilor. Daca lansati un atac la care nu reusiti sa raspundeti, opriti-va si discutati cu terapeutul cum sa faceti fata mai bine.

6.     Reevaluati gradul de incredere in convingerea rationala. Daca ati raspuns cu succes atacurilor irationale atunci acest punctaj va creste. Daca nu a crescut sau a crescut foarte putin, veti discuta cauzele acestui fapt.

Sarcina terapeutului este sa corecteze greselile, sa incurajeze clientul sa fie tot mai incisiv in apararea convingerilor rationale, ceea ce este destul de dificil pentru ca cei mai multi au tendinta de a fi duri in atacurile irationale si mai blinzi in argumentatia logica.

Dezbaterea "avocatul diavolului"

Se aseamana cu celelalte tehnici de dialog, dar difera prin faptul ca terapeutul adopta rolul de "avocat al diavolului" opunind clientului sau convingerile irationale. Aceasta tehnica poate fi introdusa atunci cind clientul are ceva experienta in apararea convingerilor sale rationale pe care a dobindit-o prin tehnicile expuse deja. Ii veti arata utilitatea ei, ii veti explica in ce consta si scopul ei. Dupa ce ati obtinut acordul persoanei, o veti invata cum sa procedeze. Iata instructiunile pe care i le dati:

1.     Prezentati convingerea rationala

2.     Evaluati gradul de incredere

3.     Voi raspunde cu o afirmatie irationala sub forma de indoiala, rezerva sau obiectie. Scopul meu este sa va fac sa ginditi irational, al dv.este sa le parati pina raspundeti adecvat.

4.     Raspundeti atacurilor cit mai energic si convingator.

5.     Continuati pina raspundeti la toate. Gradul de duritate creste progresiv.

6.     Reevaluati gradul de incredere in convingerea rationala. Daca ati raspuns cu succes atacurilor irationale atunci acest punctaj va creste. Daca nu a crescut sau a crescut foarte putin, veti discuta cauzele acestui fapt.

Sarcina terapeutului este sa corecteze greselile, sa incurajeze clientul sa fie tot mai incisiv in apararea convingerilor rationale.

b)     Imageria rational - emotionala (REI)

REI este folosit pentru integrarea solutiilor rationale in sistemul de convingeri al clientului. Ea se aplica dupa tehnicile dialogului pentru ca acestea ajuta clientul sa dobindeasca experienta in dezvoltarea reactiilor rationale fata de argumentele irationale. Se bazeaza pe capacitatea oamenilor de a-si imagina atit lucruri bune cit si rele si de multe ori o folosim pentru a ne face rau. Astfel, ne putem imagina un eveniment negativ A desfasurindu-se si asociind convingerile irationale B acestei imagini se produc tulburari emotionale C. Prin asta ne convingem clientul ca ne facem rau singuri. Imaginindu-ne aceeasi situatie negativa A putem exersa gindind logic si elaborind reactii emotionale si comportamentale mai sanatoase.

Exista doua variante:

a)     REI - versiunea lui Ellis - este mai eficienta cind clientul isi imagineaza o situatie specifica/concreta A, mai mult decit una generala. El capata experienta in schimbarea comportamentului modificind B indirect.

b)     REI - versiunea lui Maultsby - schimbarea se produce prin modificarea mai directa a lui B la fel cu versiunea lui Ellis si aceasta recomanda folosirea unei situatii A specifica.

CAPITOLUL VIII - INTEGRAREA SOLUTIILOR RATIONALE

(in afara sedintelor terapeutice)

Subliniaza in special locul tehnicilor comportamentale in procesul de integrare dar si importanta utilizarii lor in combinatie cu cele cognitive. Desi poti face mai mult ca sa iti ajuti clientul sa constientizeze convingerile rationale in cadrul sedintelor terapeutice, ceea ce stabileste de fapt masura in care clientul isi va integra solutia rationala in propriul sistem de convingeri este volumul si calitatea muncii pe care o face singur intre aceste sedinte. De aceea este foarte important cum il incurajezi sa puna in practica cele invatate.

Utilizarea combinata a tehnicilor comportamentale si cognitive

Daca clientul nu actioneaza conform cu convingerile lui rationale si impotriva credintelor irationale, el nu va integra solutiile rationale in sistemul de convingeri, desi va intelege care este natura lor. Uneori, un client poate sa actioneze in acord cu convingerile rationale, dar intr-un mod in care submineaza aceasta convingere. Acestea sint motivele pentru care terapeutii TREC isi incurajeaza clientii sa actioneze in acord cu credintele lor rationale si sa le repete in acelasi timp. In plus, cind se revizuieste activitatea de acasa, terapeutul are grija sa intrebe clientul ce anume isi spun in momentul cind stabilesc ca si-au subminat convingerile rationale intr-un mod foarte subtil.

Incurajati clientul sa actioneze rational in mod repetat

Repetitia este un ingredient pretios al procesului de integrare. Cu cit clientul actioneaza mai mult in acord cu credintele rationale si le repeta mental, cu atit isi usureaza integrarea mai mult. In concluzie, este important sa subliniez valoarea terapeutica a repetitiei atunci cind negociez cu clientul tema pentru acasa.

Obligatii comportamentale si ierarhizarea dificultatilor

Teoria TREC sustine ca clientul va avea mai mult de cistigat daca se expune el insusi la situatiile care il tulbura puternic si practica o gindire rationala. Intr-adevar, daca el este de acord si este capabil sa faca acest lucru, va avea mult de cistigat. Cei mai multi clienti nu pot urca pina in virful ierarhiei dificultatilor, caz in care le veti cere sa faca ceva care sa nu ii copleseasca, ceea ce inseamna ca va face un lucru situat pe la mijlocul ierahiei. Evitati sa ii dati o sarcina situata mai jos pe scara ierarhica pentru ca asta ii va intari parerea despre toleranta scazuta la frustrare.

Folosirea tehnicilor emotionale

Sint metode care presupun implicare emotionala puternica din partea clientului. Exista doua tipuri:

1.     intrinsec/implicit emotive - cind clientii aplica aceasta tehnica ei incearca puternice emotii negative. Sarcina lor este de a folosi abilitatile invatate in cadrul terapiei pentru a nu fi tulburati. Una dintre tehnicile cel mai frecvent utilizate este cea cunoscuta sub numele de "atacarea rusinii". Scopul exercitiului este sa incurajati persoana sa faca ceva jenant in public in timp ce: a) se accepta pe sine ca fiinta care greseste si b) suporta disconfortul simtit in urma comportarii stupide. Aceasta metoda este utila in special clientilor cu anxietate sociala, ce se ghideaza dupa principiul ca parerea celorlalti conteaza foarte mult. Cind recomandati aceasta tehnica dati clientului un motiv intemeiat, si oricum explicatiile vor fi adaptate clientului cu care lucrati. De exemplu, daca un client doreste sa devina mult mai degajat in public, dar este speriat de reactiile celorlalti, ii veti spune ca acesta e un exercitiu care il va ajuta sa se accepte pe sine in fata dezaprobarii sociale si sa se elibereze de influenta constringatoare a celorlalti.

Este bine sa subliniati ca nu are voie sa faca ceva ilegal, ceva incorect, care sa alarmeze oamenii sau care sa ii pericliteze cariera sau slujba.

2.     care devin emotive prin adaugarea dinamismului si energiei in aplicarea lor. Clientii pot combina tehnicile comportamentale si cele cognitive. Un exemplu in acest sens este atunci cind persoana repeta mental convingerea rationala intr-o maniera energica, in timp ce actioneaza in acord cu aceasta credinta.

Negocierea si verificarea temei pentru acasa

De retinut ca acei care isi continua cu temele pentru acasa dupa sedintele terapeutice au mai mult de cistigat decit cei care nu fac acest lucru. Totusi, stimularea clientului in a-si asuma aceasta sarcina si verificarea a ceea ce au facut acum la urmatoarea intilnire sint aspecte de maxima importanta in TREC.

Prima problema ce trebuie discutata cu clientul este motivul folosirii temelor pentru acasa. Acest aspect trebuie abordat cit mai devreme (chiar in prima sedinta cind stabiliti impreuna cu solicitantul obiectivele terapiei) pentru ca persoana sa inteleaga ca se asteapta de la ea sa faca lucruri utile atit in timpul sedintelor terapeutice cit si in afara lor. Daca persoana pare confuza cind negociati prima data o sarcina pentru acasa asta inseamna probabil ca nu a inteles punctul dv. de vedere. In acest caz repetati logic motivul, utilitatea temelor si discutati despre orice indoieli, rezerve sau obiectii pe care le poate avea. Daca persoana refuza sa isi ia o asemenea raspundere si considera ca nu-si au locul in terapie atunci nu este un bun candidat pentru TREC si va fi reorientata spre o forma de terapie mai apropiata de viziunea sa.

In al doilea rind acordati-va dv. si clientului mai mult timp pentru negociere. Daca negociati la sfirsitul intilnirii atunci alocati cel putin zece minute. Este usor sa pierzi notiunea timpului intr-o sedinta terapeutica si astfel sa iti ramina doar un minut sau doua pentru acest lucru si de aceea e bine sa va faceti obiceiul de a incepe discutia cu zece minute inainte de final. Iar asta presupune sa stati cu un ochi la ceasul care sa fie plasat intr-un loc vizibil.

In al treilea rind, una dintre sarcinile terapeutului este aceea de a incuraja clientul sa devina propriul lui terapeut. O cale de a face asta este de a determina clientul sa-si aleaga singur temele pentru acasa.

Ultima problema se refera la importanta verificarii acestora, recomandata a se face la inceputul sedintei urmatoare. Asta ii arata ca va intereseaza indeplinirea sarcinilor si progresele lui. Daca nu, va crede ca sint nesemnificative si nu va intereseaza cu adevarat sa il ajutati.

Clientul utilizeaza fisa temelor pentru acasa

Ea cuprinde itemii:

FISA TEMEI PENTRU ACASA

Completati punctele 1-7 impreuna cu terapeutul dupa ce ati cazut de acord asupra sarcinii si 8-10 dupa ce ati indeplinit-o.

1.      SARCINA DE INDEPLINIT:

2.      SCOPUL SARCINII:

3.      CIT DE FRECVENT REALIZEZ SARCINA:

4.      UNDE:

5.      CIND:

6.      POSIBILE OBSTACOLE:

7.      CUM POT DEPASI ACESTE OBSTACOLE:

8.      CE AM DE FACUT:

9.      CUM AM RENUNTAT LA INDEPLINIREA SARCINII (daca este cazul):

10.   CE AM INVATAT DUPA CE AM REALIZAT SARCINA:

1.     Clientul declara in scris ca este de acord cu sarcina propusa - Trebuie sa specifice exact in ce consta, altfel poate uita sau schimba in vreun fel, ceea ce ii scade valoarea terapeutica.

2.     Clientul noteaza scopul sarcinii - daca el intelege scopul atunci se va implica mai mult, iar cind se convinge in ce mod sarcina il va ajuta sa atinga un scop sau mai multe, trebuie sa scrie ce anume asteapta.

3.     Cu cit rezolva mai des temele pentru acasa, cu atit cistiga mai mult. Puneti-va de acord.

4.     Stabilind locul desfasurarii il va ajuta pe de o parte sa-si reaminteasca sarcina si pe de alta sa o realizeze.

5.     Stabilind perioada isi va aminti cu usurinta sarcina si o va indeplini.

6.     Determinati-l sa identifice si sa noteze piedicile care pot surveni.

7.     Determinati-l sa caute modalitati prin care sa le depaseasca, ceea ce implica o perioada de gindire, urmata de evaluarea fiecarei solutii in parte. Apoi trebuie sa aleaga variantele pe care le va utiliza.

8.     Faptul ca a notat ce anume, cum, unde si cind va face, nu inseamna ca a indeplinit sarcina asa cum a fost stabilita si atunci va nota exact ceea ce a facut. Astfel, veti analiza impreuna orice schimbare pe care a facut-o si motivul acesteia.

9.     Daca nu a indeplinit sarcina deloc este important sa intelegeti amindoi cauza. Daca nu este sigur de natura acestor cauze va completa "Fisa cu motivele posibile .." . Daca a realizat-o incomplet, de asemenea trebuie sa intelegeti motivele. Este posibil ca clientul sa fi introdus mici modificari, situatie in care il ajutati sa identifice, sa exprime si sa schimbe orice credinta irationala care explica de ce nu a indeplinit sarcina asa cum a fost stabilita.

10.  Este foarte important ca persoana sa-si rezolve tema, dar si mai important este ca ceea ce a invatat din rezolvarea ei este in acord cu solutiile rationale la problemele ei. Daca nu apare aceasta concordanta trebuie sa discutati cu ea si sa corectati orice conceptie gresita despre sarcina stabilita. Asta ii sugereaza ca poate repeta tema, cu conditia sa creada puternic in solutia rationala. Pe de alta parte, daca clientul a invatat ceea ce trebuia ii puteti propune sa-si aleaga alta pentru a extinde cele invatate si a promova schimbarea in problema-tinta sau convingerile irationale.

LISTA MOTIVELOR POSIBILE PENTRU NEINDEPLINIREA SARCINILOR

(Se completeaza de catre client)

Iata o lista cu motive pentru care unii clienti nu isi pot realiza sarcinile stabilite pe parcursul terapiei. Deoarece rapiditatea progreselor depinde in primul rind de valoarea sarcinilor de auto-ajutorare pe care doriti sa le realizati este de maxima importanta sa evidentiati orice motiv pe care l-ati avea ca sa nu faceti acest lucru. Analizati aceasta lista atunci cind aveti retineri sau simtiti ca vreti sa renuntati. Daca intimpinati greutati ar fi bine sa lucrati impreuna cu terapeutul in timpul unei sedinte. Indicati prin A sau F adevarul, respectiv falsitatea afirmatiei respective.

1.      Nimic nu ma poate ajuta si nu are rost sa incerc. T/F

2.      Nu a fost clar, nu am inteles ce am de facut. T/F

3.      Am crezut ca metoda propusa de terapeut nu ma va ajuta. Nu am inteles importanta acesteia. T/F

4.      Mi s-a parut prea greu. T/F

5.      Vreau sa indeplinesc sarcinile, dar uit mereu. T/F

6.      Nu am avut destul timp. Am fost foarte ocupat. T/F



7.      Daca fac asa cum spune terapeutul, nu e la fel de bine ca atunci cind ar fi ideea mea. T/F

8.      Nu cred cu adevarat ca pot face ceva care sa ma ajute. T/F

9.      Am impresia ca terapeutul vrea sa ma domine si sa ma controleze. T/F

10.   Sint ingrijorat ca terapeutul ma va critica. Cred ca nu sint destul de bun pentru el. T/F

11.   M-am simtit prea rau, trist, nervos, suparat ca sa fac asta. T/F

12.   M-ar fi indispus indeplinirea sarcinii. T/F

13.   Era prea mult de facut. T/F

14.   Este ca si cum m-as fi intors la scoala. T/F

15.   Mi s-a parut ca este in beneficiul terapeutului. T/F

16.   Sarcinile acestea nu-si au rostul in terapie. T/F

17.   Dupa progresele pe care le-am facut, nu-mi mai sint de folos. T/F

18.   Pentru ca nu m-au ajutat pina acum, nu le mai vad rostul. T/F

19.   Nu sint de acord cu acest aspect al terapiei. T/F

20.   Alte motive (scrieti-le):

CAPITOLUL IX - INCHEIEREA TERAPIEI

Mutarea de la o problema tinta la alta

Este putin probabil ca clientul sa aiba o singura problema si de cele mai multe ori probleme emotionale sau comportamentale, de aceea este esential sa le definiti pe toate cele trecute pe lista si sa stabiliti obiectivele pentru fiecare din ele. In cele 11 sedinte puteti aprofunda doar doua probleme si ii veti permite clientului sa faca legaturi intre problemele sale si sa extinda ceea ce a invatat si la altele. Veti lucra cu clientul pina face suficiente progrese pentru a trece la a doua problema si aceasta cind clientul reuseste sa integreze solutiile la prima problema. Sint totusi si exceptii de la regula, principiu pe care este bine sa-l cunoasteti amindoi. Daca ati hotarit impreuna cu persoana sa dezbateti in profunzime o problema despicind firul in patru, atunci va trebui sa o tineti departe de orice alta problema care o preocupa in mod curent pina a lucrat suficient asupra primei probleme ca sa justifice orientarea spre a doua.

Desi acest principiu va ajuta sa va asigurati ca clientul dobindeste suficiente abilitati pentru a integra solutiile rationale in sistemul sau de credinte, exista si exceptii.

Schimbarea tintei

Cel mai potrivit moment sa schimbati tinta si sa va centrati eforturile terapeutice pe o problema secundara este atunci cind ati aprofundat prima problema. Sunt si motive de a schimba tinta si inainte de atingerea acestui obiectiv chiar daca nu a progresat cu prima. Cind faceti asta este important sa o rezolvati pina la capat. Daca si de aceasta data clientul doreste sa o schimbe, poate fi un semn ca foloseste acest lucru ca strategie de evitare si trebuie sa discutati aceasta posibilitate cu el pentru a identifica convingerile irationale ce determina un astfel de comportament. Daca nu este posibil, atunci trebuie sa reconsiderati faptul ca persoana nu poate beneficia de TREC scurta si sa renegociati un alt fel de contract terapeutic.

Un alt motiv sa schimbati tinta este faptul ca persoana se confrunta cu o criza in timpul terapiei. De exemplu, un client se descurca foarte bine, cind, la un moment dat a aflat ca are cancer. Imediat i s-a sugerat schimbarea contractului terapeutic. Oricum, este important sa fiti flexibili si sa raspundeti imprejurarilor curente ale clientilor. Nu uitati ca TREC este un mijloc spre ceva anume, nu un scop in sine.

Schimbarea tintei mai tirziu

Daca persoana a facut progrese in abordarea celor doua probleme prioritare, ati identificat credintele irationale care fac legatura intre ele si alte probleme de pe lista si poate aplica cele invatate, mai tirziu, in cadrul terapiei, puteti schimba tinta de la o problema la alta.

Legaturile dintre probleme si identificarea convingerilor irationale

Dupa ce clientul a progresat, cereti sa gaseasca legaturi intre problemele enumerate pe lista. Iata un ghid cu care il puteti ajuta sa faca acest lucru:

1.     Scrieti cele doua probleme prioritare cu care ati lucrat si notati-le pe tabla.

2.     Notati convingerile irationale raspunzatoare de existenta acestora.

3.     Scrieti restul listei cu problemele ramase.

4.     Intrebati clientul daca vede vreo legatura intre cele doua probleme principale si acestea. Cereti in special sa se centreze asupra credintelor irationale care sustin cele doua probleme si sa se gindeasca daca sint sau nu raspunzatoare de existenta celorlalte ramase. Folositi distinctia dintre tulburarile de ego si tulburarile de disconfort daca clientul are dificultati in identificarea acestora.

5.     Incurajati clientul sa rafineze exprimarea lor verbala, asa incit sa ajunga la esenta.

6.     Concentrati-va asupra convingerilor irationale esentiale pentru problemele ramase.

7.     Daca va permite timpul, ajutati clientul sa evalueze si sa discute despre convingerile irationale de la baza problemelor care nu pot fi explicate astfel. Pentru ca in TREC nu aveti timp sa aprofundati toate problemele, recomandati subiectului sa utilizeze abilitatile dobindite pina acum cu aceste probleme care nu au fost abordate.

Daca ati ajutat clientul :

-        sa progreseze in cele doua probleme principale

-        sa identifice si sa inceapa schimbarea convingerilor irationale

-        sa foloseasca deprinderile invatate si la alte situatii dupa terminarea terapiei, puteti considera ca v-ati atins scopul ca terapeut. Orice altceva in plus puteti considera ca fiind un bonus.

Obstacolele aparute in progresul clientului

Cind clientul nu progreseaza este important sa discutati amindoi despre asta cit mai deschis cu putinta. Trebuie sa aratati clientului prin atitudine si verbal ca sinteti sincer interesat de lipsa progreselor si sa il sustineti in a-si manifesta critica privind munca dv. ca terapeut, daca el crede ca sursa insuccesului rezida din factori ce tin de terapeut. Sa fiti considerat de catre client drept sarcastic sau nefolositor este unul dintre aspectele cel mai neplacute ale meseriei si asta presupune dezvoltarea atitudinii de autoacceptare din partea dv., altfel persoana o sa va perceapa drept defensiva si va ezita in a fi deschis cu dv. Demonstrind ca sinteti deschis la astfel de reactii puteti da o copie a tabelului cu obstacolele si sa cereti sa arate motivele presupuse pentru lipsa progresului.

Obstacole survenite in progresul clientului

Factori de relatie

       nu avem o buna relatie de lucru

       muncim in ritmuri diferite

       vorbim la niveluri diferite de abstractie

       urmarim scopuri diferite

       nu ne intelegem asupra a ceea ce trebuie sa facem in terapie

Factori care tin de terapeut

       nu ma ajuta

       nu isi face treaba cu pricepere

       imi cere sa ma schimb prea mult

       cauta mai mult aprobarea mea decit se ocupa de terapie

       nu sugereaza sa pun in practica cunostintele dobindite

       nu ma ajuta sa dobindesc deprinderi

       pare neexperimentat

       este sarcastic

       nu ma intelege

       nu ma accepta

       nu este sincer

       nu pare interesat de progresul meu

       nu are rabdare

       nu explica ceea ce face si de ce

       nu imi explica ce am de facut si de ce

       imi pare facil

Factori care tin de client

       nu ascult ceea ce spune

       nu sint de acord cu aceasta abordare terapeutica

       nu ma sinchisesc sa imi fac temele pentru acasa

       aceasta terapie mi se pare prea dificila

       nu imi place/nu respect terapeutul

       astept sa ma vindece terapeutul

       imi place sa vorbesc despre mine, dar nu vreau sa fac ce-mi recomanda terapeutul

       doresc sa fac terapie de lunga durata, asa ca, daca nu ma fac bine terapeutul o sa ma vada inca mult

timp de-acum incolo

       nu cred ca ma pot schimba, de aceea nu fac ceva care sa ma ajute

       daca terapeutul ma accepta pentru o terapie de lunga durata, voi putea evita responsabilitatile vietii

       detest terapia

       il detest pe terapeut

       pur si simplu nu pot face ceea ce imi cere

       problemele mele sint prea complicate pentru a fi rezolvate in terapia scurta

       sint prea tulburat pentru a fi ajutat

       sint prea lenes ca sa ma ajut

       imi este rusine ca fac terapie

       schimbarea ar trebui sa fie mai usoara decit spune terapeutul

       nu este nimic in neregula cu mine, altii ar trebui sa se schimbe

       situatiile aparute in viata mea sint problema, nu credintele mele despre ele

Mediul si alti factori

       oamenii imi saboteaza intentionat eforturile

       oamenii imi saboteaza eforturile, desi nu intentioneaza asta

       daca imi realizez scopurile terapeutice, ma voi simti mai rau (acasa, la lucru)

       fac terapie pentru ca cineva din viata mea a vrut sa fac asta (sotia, seful, etc.)

Desi aveti o idee despre sursa obstacolelor este mai bine sa auziti ce are de spus clientul, ceea ce ii arata ca ii pretuiti parerea si-i indicati ca poate lua initiativa in identificarea si schimbarea acestor piedici.

Inlaturarea obstacolelor

Urmatorul pas este inlaturarea obstacolelor asa incit clientul sa poata continua. Iata citeva sugestii in acest sens:

1.     clientul trebuie sa le identifice

2.     va da citeva exemple care sa le ilustreze

3.     clientul sugereaza ce ar trebui de facut pentru a le inlatura

4.     sugerati si dv. citeva solutii

5.     discutati pe marginea solutiilor si hotariti de comun acord care dintre ele poate aduce o schimbare in atitudine si comportament

6.     treceti la actiune, asta inseamna ca veti face amindoi ceva diferit

7.     apreciati rezultatul, daca este un succes, clientul ar trebui sa progreseze; daca nu, inapoi la punctul 1.

Obstacolele dependente de relatie

Daca clientul a descoperit sursa obstacolelor, cautati sa intelegeti cit mai clar si intrebati-va ce puteti face pentru a imbunatati relatia dv. Este bine sa nu uitati ca asta nu presupune sa consimtiti la orice. Daca el crede ca lucrurile vor merge mai bine daca va veti intilni in afara sedintelor nu este un motiv suficient pentru a face asta. Daca insa, el crede ca ritmul este prea rapid, acesta reprezinta un feed-back folositor la care puteti raspunde fara a compromite eficacitatea terapiei. Evaluati posibilul impact pe termen lung pe care l-ar putea avea propunerea sa si daca nu considerati ca schimbarea prezinta interes, explicati-i, ajutindu-l sa corecteze impresia gresita pe care o are. Oricum, daca persoana doreste un tip de relatie terapeutica pe care nu puteti sa o oferiti, indrumati-l spre alt terapeut.

In cap. III s-a mentionat importanta procesului de reflectare cind impreuna cu clientul va detasati de activitatea derulata si reflectati asupra relatiei dintre dv. Daca descoperiti ceva ce ameninta relatia terapeutica atunci veti cauta cai de rezolvare. Puteti monitoriza aceste aspecte precum si strategiile de abordare la sfirsitul fiecarei sedinte.

Obstacole din partea terapeutului

Primiti observatiile clientului fara sa va aparati si acordati-le toata atentia. Daca veti considera ca are dreptate, discutati despre asta si schimbati-va comportamentul, cerindu-i sa va atentioneze daca se mai repeta. Totusi, puteti considera ca punctul de vedere al clientului este mai mult o reflectare a uneia dintre problemele sale decit a comportamentului dv. actual. Nu uitati ca clientul aduce cu sine, la terapie problemele pe care le are, ceea ce ar putea afecta parerea despre conduita dv. Daca persoana considera ca aceasta ipoteza merita luata in calcul, ajutati-o sa identifice si sa schimbe credintele irationale care au dus la aceste distorsiuni.

Obstacole care tin de client

Mai intii trebuie sa verificati daca aceste obstacole sint explicate printr-o convingere irationala si apoi sa ajutati clientul sa o identifice si sa o schimbe. Alte obstacole nu reflecta neaparat o credinta irationala. De exemplu, cind clientul spune:"N-am nici o problema, altii ar trebui sa se schimbe", arata ca el nu isi asuma responsabilitatea propriilor sentimente. Asemenea declaratii pot fi de natura defensiva si sugereaza o filosofie autodistructiva. Pentru a verifica il puteti intreba:"Daca ar fi ceva in neregula cu tine, cum te-ai simti?".Daca raspunsul lui arata prezenta unei emotii negative nesanatoase, atunci declaratia lui ar putea fi de aparare a Eu-lui si trebuie sa o puneti pe seama oricarei convingeri irationale puternice pe care s-ar putea sa o aiba. O alta explicatie este ca el considera ca aceasta terapie nu ii este de folos si trebuie facute investigatii amanuntite. Daca conceptia despre TREC este gresita, corectati-l, daca nu, reorientati-l.

Mediul si alti factori externi

In abordarea acestui tip de obstacole, clientul trebuie sa tina seama de trei optiuni de baza:

1.     implicarea si a celorlalte persoane care saboteaza cu buna stiinta sau nu progresele lui, invitindu-i la o sedinta terapeutica. Acest lucru este benefic intr-o singura sedinta, deoarece acestia isi dau seama de impactul comportamentului lor asupra clientului decizindu-se sa actioneze cit mai constructiv. Dar implicarea lor pe termen lung nu este de dorit, e prea putin probabil ca s-ar obtine ceva bun acordind mai multe sedinte de acest fel. Oricum acest fel de terapie familiala nu este proprie terapiei scurte individuale.

2.     Sa ajutati clientul sa schimbe ceea ce poate schimba, fara sa se sperie de ceea ce nu poate. In acest sens puteti realiza un joc de rol si sa il ajutati sa contureze strategii cu rolul de a neutraliza efectele celorlalti. Daca aceste incercari nu ajuta persoana sa depaseasca obstacolele, atunci trebuie sprijinit sa gindeasca rational la ele chiar daca continua sa existe si alege sa ramina in situatia actuala sau sa le abandoneze daca e in interesul sau sa o faca.

3.     Sa il incurajati sa renunte sau sa evite situatia problematica. Desi nu este o abordare preferata in TREC uneori trebuie sa o luati in calcul, atunci cind clientul nu este in stare sa gindeasca rational cu privire la obstacol si daca nu e in interesul lui sa ramina in situatia respectiva.

Incurajarea clientului sa fie propriul lui terapeut

Eficienta TREC depinde in mare masura de capacitatea clientului de a-si dezvolta si folosi abilitatile de auto-ajutorare. Deoarece timpul petrecut cu clientul este limitat, intrebati-va cum il puteti ajuta sa faca fata eficient problemelor sale prioritare, invatindu-l sa devina propriu sau terapeut. Solutia este aceea de a-l invata sa stapineasca capacitatile de auto-consiliere rationala. Este chiar mai important sa va ajutati clientul sa invete aceste aspecte decit sa-si depaseasca problema.

Incurajarea responsabilitatii pentru a evalua si a face fata problemelor

Cind va adresati prima data problemei clientului, il veti trece printr-un proces cu care nu este obisnuit. Va trebui, deci sa-l ghidati folosind urmatorii pasi:

1.     alegeti un exemplu specific a problemei-tinta

2.     identificati emotia negativa nesanatoasa primordiala C si comportamentul de auto-aparare

3.     identificati situatia critica A

4.     evaluati convingerea irationala din A

5.     ajutati-l sa vada legatura dintre credintele irationale si sa inteleaga ca pentru a schimba comportamentul trebuie sa le schimbe pe acestea

6.     ajutati-l sa dezbata convingerile

7.     sa inteleaga ca, convingerile rationale vor conduce mai probabil la scopuri decit celelalte

8.     sa exerseze strategiile de slabire a convingerilor irationale si de intarire a celor rationale.

Dupa ce a facut acesti pasi, incepe sa preia conducerea in evaluarea si confruntarea cu exemplul specific, dupa ce ii puneti intrebari de control: "Ce identificati mai intii in fisa ABC? Ce intrebari puneti pentru a identifica C?Cum puteti identifica mai bine aspectele situatiei care v-a tulburat cel mai mult? Ce convingeri irationale ati putut avea astfel incit sa va explice anxietatea? Ce intrebari puneti pentru a dezbate convingerile irationale?" daca persoana pretinde ca nu stie sa raspunda, ajutati-o oferindu-i variante. Dupa ce raspunde primului nivel de impulsionare, treceti la al doilea nivel care il stimuleaza sa ia o mai mare responsabilitate: "Care este C-ul dv.?

A-ul dv.? care sint credintele dv. irationale? Dezbateti aceasta credinta. Cum puteti intari aceasta convingere rationala?"cin considerati ca este pregatit sa preia conducerea ii explicati ca vreti ca el sa faca acest lucru si ca il veti ajuta daca se blocheaza sau deviaza, desi nu trebuie sa astepte ajutorul dv.

Dati clientului responsabilitatea de a alege metodele de auto-schimbare

Dupa ce ati invatat clientul aceste tehnici, este timpul sa le foloseasca intre sedinte. Este important sa verificati folosirea acestora pentru a crea feed-back-ul necesar corectarii greselilor. Daca persoana dovedeste ca poate folosi tehnicile, urmatorul pas este sa ii sugerati sa le implementeze pentru o problema specifica. Puteti recomanda de exemplu imageria ca sa ii adinciti increderea intr-o anumita convingere. Ultimul pas este preluarea initiativei in alegerea metodei de solutionare a problemei cu conditia de a selecta tehnici conform etapei de schimbare la care se afla si in functie de problema dezbatuta. Este bine sa ii conturati o ordine ideala pe care sa o aplice in tehnicile de integrare, promovare intre sedintele de terapie: portofoliul, metoda zig-zag, imageria, folosirea combinata a tehnicilor cognitive si comportamentale, tehnicile emotionale. Clientii pot avea o parere diferita asupra acestei ordini, se manifesta diferit fata de anumite tehnici, de aceea preferintele lor trebuie respectate.

Prevenirea recaderii

Principiul ce sta la baza prevenirii este faptul ca este important sa ajuti clientul sa identifice situatiile pe care le-ar putea intilni si care ar constitui cauza unei recaderi. Dupa ce a identificat-o, clientul va aplica abilitatile pe care le-a invatat si va dezvolta planuri pentru a le depasi. Acest lucru se face gradat pentru a ajuta persoana sa dezvolte sentimente de auto-eficienta in rezolvarea lor.

S-ar putea considera ca este folositor sa inteleaga ca este o diferenta intre recadere si cadere. Astfel, caderea este o manifestare minora a problemei, ceva obisnuit si o parte inevitabila a schimbarii psihologice. Recaderea este o reintoarcere semnificativa la starea pentru care clientul a solicitat terapie. Ea tinde sa apara atunci cind caderi mai mici nu sint depasite eficient. Clientii carora le este frica de o recadere sint cei care supraestimeaza sansele aparitiei ei deoarece pastreaza convingeri irationale despre caderile suferite si de fapt cred ca n-ar trebui sa mai treaca prin nici o cadere si ar fi ingrozitor daca s-ar intimpla asta. Veti ajuta aceste persoane prin identificarea, provocarea si schimbarea convingerilor solicitante despre cadere astfel incit sa devina interesati dar nu speriati. Asa vor deveni mai capabili sa participe eficient in procedurile de prevenire, decit daca ar pastra/mentine convingerile irationale despre experienta unei recaderi.

Incheierea procesului terapeutic

Desi TREC se desfasoara in 11 sedinte, puteti sa le programati pe o perioada potrivita nevoilor terapeutice si practice ale clientului. Daca de exemplu, va puteti intilni cu un client o data pe saptamina timp de 11 saptamini, puteti de asemenea si o data la doua saptamini timp de 22 de saptamini. Se pot stabili intilniri saptaminale pentru primele 6, 7 sedinte si apoi se mareste intervalul dintre ultimele 4, 5 pentru a facilita punerea in practica a abilitatilor invatate si astfel clientul sa se obisnuiasca sa devina propriul terapeut.

Problema incheierii terapiei este mai bine sa fie discutata atunci cind se abordeaza marirea intervalului de timp dintre sedinte. Ii reamintim clientului cite sedinte au mai ramas, la inceputul fiecarei intilniri. S-ar putea sa discutati cu unii clienti care sint ingrijorati de durata scurta a contractului TREC desi au consimtit conditiile acestuia. Cei care dau dovada de anxietate in ceea ce priveste sfirsitul terapiei sint cei care depind de convingerile irationale, sint persoanele care se indoiesc de capacitatea lor de a se descurca singuri si cred ca ei depind de cineva mai puternic decit ei. Cind clientul dezvaluie credintele lui irationale este util sa ii explicam legatura dintre anxietatea lui privind sfirsitul terapiei si celelalte probleme. Alternativ, puteti sa-i orientati anxietatea pentru o interventie directa. Incurajindu-l sa o depaseasca il veti ajuta sa se concentreze asupra problemei-tinta mai eficient. Unele persoane ar putea da dovada de anxietate in ultimele stagii ale terapiei, care ar putea sa reflecte nu atit esenta convingerilor irationale, cit mai ales griji comune referitoare la depasirea problemelor fara ajutorul terapeutului. Modul de abordare vizeaza deductia "S-ar putea sa nu fac fata fara ajutorul terapeutului meu" si sa-l incurajati sa verifice asta in sedintele ramase. Daca aceasta metoda esueaza, va trebui sa identificati, provocati si sa schimbati convingerile irationale care ii mentin anxietatea.

Evaluarea

In ultima sedinta este important sa discutati cu clientul despre progresele sale, din punct de vedere cantitativ cit si calitativ. Cea calitativa implica sa va spuna care este schimbarea produsa de terapie in acea parte a vietii lui in care problema s-a manifestat, are o finalitate deschisa, iar rolul dv. este de a-l incuraja pentru a fi cit mai explicit atunci cind prezinta modul in care stapineste situatia la care in trecut a raspuns cu emotii negative nesanatoase si comportament de auto-aparare. Discutia se va centra asupra problemelor de care v-ati ocupat in timpul terapiei. Clientul trebuie sa specifice factorii care explica progresele in stapinirea situatiei problematice, exemplificind.

Evaluarea cantitativa presupune sa adunati date numerice la inceputul si sfirsitul terapiei despre frecventa si masura in care clientul si-a atins scopurile, pe o scala de frecvente unde 0 reprezinta absenta progreselor si 10 prezenta tot mai mare a acestora, indeplinirea scopurilor. Daca nu a progresat in urma terapiei il veti ajuta in continuare, sugerind mai intii ca ati vrea sa-i prelungiti perioada fie cu dv., fie cu alt terapeut de TREC, daca el considera totusi aceasta abordare folositoare dar insuficienta.

Sedintele evaluative dupa incheierea terapiei

Este o parte importanta din evaluarea psihoterapiei. Ea va da posibilitatea de a monitoriza efectele pe termen lung ale TREC si ii comunicati astfel clientului ca sinteti interesat de bunastarea lui. Aceste intalniri pot fi una sau doua si programate astfel incit sa nu aiba loc imediat, dar nu mai tirziu de 11 saptamini dupa sedinta finala. Dupa 5, 6 luni intrebati clientul daca mai doreste alte sedinte similare, iar daca doreste planificati o intilnire dupa 6, 9 luni dupa prima.

In cazul in care situatia persoanei s-a deteriorat trebuie sa evidentiati motivele si daca este necesar se va derula o alta terapie, dar cu un numar minim de sedinte. Daca situatia este puternic afectata, trebuie sa urmeze o terapie de lunga durata fie cu dv., fie cu alt terapeut.

Sfarsit.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




RUJEOLA - IMPORTANTA PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA
IMUNOSERURI si IMUNOGLOBULINE
EMBOLIA GRASOASA SI CU LICHID AAMNIOTIC
TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - EDUCATIE SANITARA
ALCOOLISMUL CRONIC SI IMUNOLOGIA
MALFORMATIILE CONGENITALE RENALE
SEMIOLOGIA
Tumorile disembrioplazice
SISTEMUL BRANEMARK NOVUM
Hepatomegalia prin congestie vasculara