Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Caracterizare generala a drogurilor


Caracterizare generala a drogurilor




Caracterizare generala a drogurilor.

"Insotindu-ne inca din zorii umanitatii, drogul continua sa fascineze, sa suscite interes, sa reclame contramasuri, dar sa si puna intrebari carora nu li s-a raspuns deocamdata multumitor."[1]

Una dintre cele mai importante notiuni in ceea ce priveste drogul, este insasi definirea conceptului.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvant de origine olandeza - droog.[2]




O prima definitie a drogului, ce se regaseste si in Dictionarul Explicativ Roman este: "drogul reprezinta acea substanta de origine vegetala, animala sau minerala, care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant"[3].

Lato sensu, drogul a fost definit de catre Jenica Dragan ca fiind "orice substantautilizata in terapeutica, datorita unor proprietati curative, dar al carei efect este cateodata, incert si nociv pentru organismul uman". Totusi aceasta definitie este mult prea vaga, generalizand medicamentele.

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanta utilizata de medicina si a carei administrare abuziva (consum) poate crea dependenta fizica si/sau psihica ori tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei, comportamentului, cunostintei.

Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii), "acea substanta care, odata absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia"[4].

In conformitate cu unele recomandari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, substantele sau clasele de substante psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificari si genereaza dependenta, sunt urmatoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele si hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solventii volatili, alte substante psihoactive si substante din diferite clase, utilizate in asociere.[5]

Potrivit documentelor internationale, prin drog se intelege "stupefiantele supuse controlului international, prin Conventia Unica privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I si II)" si "substantele psihotrope al caror control international este prevazut de Conventia privind Substantele Psihotrope, incheiata in anul 1971 (tablourile I, II, III si IV)"[6].

Psihotrope sunt considerate toate substantele de origine naturala (vegetala, animala ori minerala) sau de sinteza, susceptibile sa modifice intr-un mod oarecare activitatea psihicului si comportamentului uman. "Ele actioneaza direct asupra sistemului nervos central, influentand inegal selectiv sau global, atat functiile psihice instinctive cat si procesele mintale si emotionale."[7]

In fabricarea anumitor droguri sunr folosite unele substante chimice, denumite precursori, ce sunt prevazute in Tabelul IV din Legea nr. 143/ 2000. Precursorii sunt "substante chimice folosite in fabricarea ilicita a drogurilor, sarurile acestora precum ti amestecurile ce contina astfel de substante"[8]. Regimul juridic al acestor substante este reglementat de Legea nr. 300/ 2002.

Un aspect foarte important al conceptelor, in materia traficului si consumului de droguri, il reprezinta argoul. Aceasta atentie acordata in ultimul timp argoului se justifica pe deplin prin intensitatea cu care "toxicomanii de pretutindeni recurg la criptarea activitatilor prohibite ori blamabile"[9].




Frecvent intalnite in practica, aceste denumiri simbolice au un caracter nelimitat si vor fi evidentiate in Sectiunea a III-a a acestui capitol, la fiecare categorie de drog.



[1] Jenica Dragan, Aproape totul depsre droguri, Ed. Militara, 1994, pg. 39;

[2] Natalia Drugescu, Medicina legala, Ed. Printech, 2001, pg. 81;

[3] coord. Ion Suceava, Indrumar privind controlul vamal antidrog, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Finantelor, 1995, pg. 10;

[4] J. Dragan, Aproape totul..., pg. 41;

[5] Organizatia Mondiala a Sanatatii - Seria de rapoarte tehnice nr. 836/ 1993, pg. 6;

[6] J. Dragan, Aproape totul..., pg. 41;

[7] Marian Barbulescu, Emanoil Prodan, Ion Grigorescu, Prevenirea, descoperirea si cercetarea infractiunilor la regimul stupefiantelor, Ed. Serviciul editorial si cinematografic - Ministerul de Interne, 1979, pg. 105;

[8] art. 2 lit. a din Legea nr. 300/ 2002 publicata in M.Of. nr. 409/ 13 iunie 2002;

[9] Jenica Dragan, Dictionar de droguri, Ed. National, 2000, pg. 6;







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Traumatismele vertebro-medulare
Vitaminele Complexului B
Valplast - proteze partiale flexibile si estetice
Plexul solar
FISTULELE BILIO-DIGESTIVE
MICOTOXICOZELE
Urgente medicale in cabinetul stomatologic
PUNCTELE SLABE ALE PERETULUI ABDOMINAL
SEPSIS
Retina : traductor foto-chemo-electric