Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» CONTRACEPTIA


CONTRACEPTIA


CONTRACEPTIA

Steriletul

1. Ce este Steriletul? (Fig.5)

Steriletul (DIU/IUD) este un mic obiect din plastic acoperit cu o
cantitate de cupru, argint sau progesteron care se introduce in uterul
femeii. Steriletul face parte dintre mijloacele moderne de evitare a unei
sarcini.

Fig. 5.

2. Cum se prezinta Steriletul?

Steriletul are forme variate, este usor, cu dimensiuni diferite, fiind
folosit diferentiat in functie de aspectul uterului (femei care nu au mai
nascut sau femei cu copii). (Fig.6)



 



Coppar-T       Ml Cu 2»       Lipp«i Loop

F/g 6.



3. Care este eficienta steriletului in prevenirea unei sarcini?

Rezultatele folosirii steriletului in prevenirea unei sarcini sunt
foarte bune. Exista totusi posibilitatea aparitiei unei sarcini si anume 1-
3 cazuri la 100 de femei care au folosit steriletul timp de 1 an (1-3 sarci-
ni/100 de femei/an). (Fig.7)

DISPOZITIVUL INTRAUTERIN |$TER8,ETH.)

Fig.7.

4.   Cum   actioneaza   steriletul   in   prevenirea   sarcinii?
(Mecanismul de actiune al steriletului)

Existenta steriletului la nivelul uterului (a mucoasei sau
endpmetrului) face ca oul (viitoarea sarcina) sa nu se poata alipi
('cuibari' sau "nida') la acest nivel.

5.   La ce interval de timp poate aparea o sarcina dupa
extragerea steriletului?

Modificarile induse de sterilet dispar imediat dupa extragerea
acestuia, fapt ce face posibila aparitia unei sarcini, in mod obisnuit,
sarcina normala apare la 1-3 luni de la extragerea steriletului.

6.  Cum se introduce si cine poate introduce steriletul?

Steriletul se introduce in timpul unei consultatii ginecologice
obisnuite. Aceasta se face usor, repede (1-2 minute), fara durere, nefi-


ind necesara nici un fel de anestezie. Steriletul poate fi aplicat de
medic, dar si de alte persoane care, instruite, invata imediat tehnica
introducerii acestuia (moase, asistente, infirmiere etc.).

7. Cand se poate introduce (aplica) steriletul?

Un sterilet se poate introduce in orice moment al perioadei dintre
menstruatii.

8. Ce efect are steriletul asupra actului sexual?

Steriletul nu are nici un efect negativ asupra actului sexual, ci
numai efecte pozitive, de ordin psihologic, datorate posibilitatii activ-
itatii sexuale oricand, fara risc de sarcina.

9. Ce efect are steriletul asupra menstruatie!?

Primele 3 luni dupa introducerea steriletului, menstrele pot fi mai
prelungite si mai dureroase (depinde de toleranta individuala). Dupa
aceasta perioada, steriletul, in general, este bine suportat si o eventu-
ala menstruatie, chiar mai prelungita si mai abundenta, este bine tole-
rata de o femeie sanatoasa.

10.  Cine poate folosi steriletul?

Steriletul poate fi practic folosit de femei intre 20 si 40 de ani, casa-
torite sau cu o viata sexuala regulata, fara infectii genitale, fara
sangerari menstruale sau intermenstruale.

11.  Care este durata de folosire a unui sterilet?

Durata de folosire a unui sterilet este de pana la 5-7 ani, in functie
de tipul acestuia. Se cunosc cazuri cand steriletul a fost suportat fara a
fi schimbat, timp de 10 ani.

12.  Steriletul este cancerigen?

Studiile multicentrice din lume au aratat ca steriletul nu produce si
nu favorizeaza producerea cancerului.

13.  Care sunt efectele nedorite ale folosirii steriletului ?

Efectele nedorite ale steriletului intalnite mai des sunt: expulsia
(eliminarea lui), sangerarea, infectia. Expulsia se produce daca steri-
letul nu este introdus corect sau daca uterul nu-l poate suporta
(prezenta unui fibrom, infectie, malformatii, uter infantil). Sangerarea
se poate manifesta ca menstra prelungita sau ca o sangerare intra-
menstruala (intre menstruatii), se poate trata medicamentos (daca este
redusa cantitativ) si steriletul se poate mentine; daca sangerarea este


abundenta, steriletul trebuie extras. Infectia poate aparea imediat sau
dupa un timp de la introducerea steriletului. Infectia nu se datoreaza
steriletului ca atare, ci unei infectii preexistente sau ulterioare insertiei
acestuia.

14. Cum se pot evita efectele negative ale steriletului (daca
acestea apar) ?

Consultul medical de specialitate inaintea insertiei, periodic dupa
insertia steriletului si in orice situatie de disconfort local (genital)
previne si anihileaza o posibila complicatie.

Mijloace contraceptive locale (de bariera)

15. Ce se intelege prin mijloc contraceptiv de bariera?

Mijloacele contraceptive de bariera sunt dispozitive care impiedica
patrunderea spermatozoizilor in colul uterin. Mijloacele de bariera se
utilizeaza atat de femeie, cat si de barbat (condom).

16. Ce se intelege prin notiunea de mijloc contraceptiv de
bariera pentru femei?
(Fig.8)


Fig 8.


Mijloacele contraceptive de bariera pentru femei sunt dispozitive
(mici obiecte) care se introduc in vagin pentru a acoperi colul uterin,
prevenind astfel patrunderea spermei in uter (col). Sunt acoperite cu
substante spermicide (care omoara spermatozoizii) pentru a le creste
efectul contraceptiv.


17.  Care sunt avantajele folosirii mijloacelor contraceptive
locale de bariera la femeie?

-  nu au efecte negative asupra organismului femeii;

-  sunt folosite numai inainte de actul sexual;

-  ofera protectie contra bolilor venerice (boli cu transmitere sexu-
ala), dar si a altor infectii genitale (anexite, cervicite);

-  scad riscul producerii cancerului de col uterin;

-  pot fi folosite de femeile care nu suporta pilula sau steriletul.

18.  Cine poate folosi aceste mijloace?

-  femeile care au contacte sexuale mai rare sau intamplatoare (deci
care nu necesita o contraceptie permanenta de tip sterilet sau pilula);

-  femeile instruite asupra tehnicii de introducere in mod corect si la
momentul oportun, inaintea contactului sexual, a dispozitivului;

-  femeile fara infectii genitale: leucoree, prurit (mancarime), usturimi.

19.  Care este eficienta lor in prevenirea sarcinii?

Eficienta mijloacelor contraceptive locale de bariera este de circa
80-90% (mai scazuta fata de sterilet si pilula care au o eficienta de 95-
97%). Eficienta acestor dispozitive este legata de experienta si
pregatirea femeii care trebuie sa-si introduca singura dispozitivul.
Modificarile anatomice, locale, individuale fac uneori ca dispozitivul sa
nu fie introdus corect. De asemenea, unele categorii de femei refuza
sa-si palpeze (atinga) organele genitale.

20.  Ce efect au asupra actului sexual?

Nu au influenta asupra actului sexual.

21.  Care sunt dezavantajele folosirii metodelor de bariera fe-
minina?

-  au o eficienta mai mica decat celelalte mijloace moderne de con-
traceptie;

-  necesita instruirea femeii de catre personal calificat;

-  necesita un anumit nivel de educatie;

- determina uneori iritatii locale, usturimi, mancarimi, alergii mai
ales la femeile cu simptomatologie anterioara folosirii acestui tip de
mijloc contraceptiv.

22.  Care este modul de utilizare al mijloacelor de bariera fe-
minina?

Se cunosc mai multe tipuri de bariera intravaginale, dintre care o
importanta deosebita o au diafragmele si capisoanele cervicale.


Diferenta dintre acestea consta in mecanismul de bariera: in timp ce
diafragmele se fixeaza prin intermediul inelului inclus in consitutia lor,
capisoanele se fixeaza pe col prin efect de suctiune.

- Diafragmele se introduc in vagin oblic, in diagonala, acoperind
colul si cea mai mare parte din peretele vaginal anterior cu cele 2
extremitati opuse plasate in fundul de sac vaginal, posterior si respec-
tiv retropubian.

-       Capisoanele se aplica intravaginal, acoperind colul.
Metodele de bariera vaginala anterior enuntate se folosesc impre-
una cu spermicidele.

Mijloacele de bariera pot fi aplicate cu cateva ore inaintea actului
sexual. Daca dispozitivul a fost introdus in vagin cu mai mult de 3 ore
inaintea actului sexual, este necesara aplicarea unei noi cantitati de
spermicid. indepartarea dispozitivului se face la cel putin 6 ore dupa
ultimul contact sexual, dar nu la mai mult de 24 de ore. Se va aplica
spermicid ca ocazia fiecarui act sexual. Dispozitivul trebuie folosit si cu
ocazia contactelor sexuale din timpul menstruatiei. Dupa folosire, dis-
pozitivul se spala cu apa calda si sapun de toaleta. Se usuca bine si se
pastreaza in cutia proprie intr-un loc uscat.

23. Ce este condomul (prezervativul)? (Fig. 9)
Condomul este un mijloc de bariera folosit de barbati. Este un dis-
pozitiv tubular extensibil, fabricat din latex sau cauciuc, cu un capat inchis,
destinat sa acopere penisul in erectie si sa impiedice astfel patrun-
derea spermei in vagin. Este utilizat frecvent in intreaga lume.

PREZERVATIVUL




Fig. 9.

24. Care este eficienta contraceptiva a condomului?

Condomul ar trebui sa aiba eficienta contraceptiva cea mai ridi-
cata. Rata esecurilor - apreciata teoretic - este de 0,4 sarcini la 100
cupluri/an, in practica fiind mai ridicata (5-20 de sarcini/100 femei/an)
datorate unor greseli de utilizare si anume:


-  montarea tardiva a condomului dupa ce prima fractiune a sper-
mei a fost eliminata;

-  pierderea de sperma din rezervorul condomului dupa ejaculare;

-  materialul condomului de calitate slaba sau cu pori permeabili;

-  ruperea condomului in timpul contactului sexual.

25.  Care sunt avantajele folosirii condomului?

Multiplele avantaje il fac sa fie o metoda contraceptiva de electie:

-  usor de procurat, nu necesita consult medical ori instruire de
folosire;

-  fara nici un efect negativ;

-  putere contraceptiva mare;

-  condomul este astazi singura metoda de protectie contra SIDA;

-  realizeaza profilaxia neoplasmului cervical uterin;

-  metoda contraceptiva de eiectie pentru adolescenti.

26.  Care sunt dezavantajele folosirii condomului?

-  perturba actul sexual care trebuie intrerupt (unele cupluri neac-
ceptandu-l);

-  scade satisfactia sexuala la barbati;

-  produce uneori (foarte rar) reactie alergica locala la ambii
parteneri;

- posibilitate de esec.

27.  Ce sunt spermicidele?

Sunt substante care imobilizeaza si distrug spermatozoizii inaintea
patrunderii lor in col.

28.  Ce substante chimice sunt folosite ca spermicide?

Substantele chimice folosite in trecut - chinina, acid boric, sare de
bucatarie, alti acizi slabi - au fost inlocuite cu preparate farmaceutice
moderne neiritante pentru vagin si penis, de tipul nonoxynol, menfegol.

29.  Cum se prezinta substantele spermicide?

Acestea se prezinta sub forma de: ovule si tablete spermicide,
creme si geluri, spume si spray-uri, bureti.

30.  Cum se folosesc substantele spermicide?

Ovulele si tabletele se introduc in vagin cu 10 minute inaintea con-
tactului sexual.

Cremele, gelurile, spumele sau spray-unle se introduc in vagin cu
ajutorul unui aplicator imediat inaintea contactului sexual.

Spermicidele sunt folosite si asociat mijloacelor de bariera femi-
nina si masculina (condom, cu spermicide).



31. Care este eficacitatea acestor mijloace contraceptive in
prevenirea sarcinii?

Au o eficacitate mai redusa decat celelalte mijloace contraceptive,
inregistrandu-se o rata de esec de 10 pana la 20 sarcini/100 femei care
au folosit spermicide timp de un an.


32. Care sunt avantajele folosirii spermicidelor?

-  usor de procurat (fara reteta sau consult medical);

-  se folosesc numai inaintea contactului sexual;

-  asigura o oarecare protectie contra bolilor sexuale;

-  complet lipsite de efecte negative pentru organism.


 


33. Care sunt dezavantajele folosirii spermicidelor?

-  eficienta mai redusa decat la celelalte mijloace contraceptive;

-  trebuie aplicate cu 10 minute inaintea contactului sexual si astfel
pot interfera actul sexual;

-  pot produce uneori iritatie, usturime, sau disconfort local in tim-
pul contactului sexual.

34. Cine poate utiliza preferential spermicidele?

-  adolescentii - pentru ca pot sa le procure fara consultatie si
instruire medicala prealabila;

-  femei care alapteaza - pentru ca acestea au fertilitatea scazuta,
iar folosirea lor nu afecteaza calitatea laptelui matern;

-  femei in ultima parte a vietii reproductive (35-45 de ani), pentru
ca fertilitatea acestora este scazuta, iar steriletul si pilula sunt adese-
ori contraindicate;.

-  femei care nu suporta un mijloc contraceptiv major (pilula sau
steriletul).

Sterilizarea

35.  Exista metode contraceptive care sa excluda definitiv
aparitia unei sarcini?

Metoda contraceptiva care previne sarcina pentru toata viata se
numeste 'Sterilizare'. Sterilizarea se poate efectua atit la femeie cat si
la barbat (caz in care se numeste 'vasectomie').

36. in ce consta sterilizarea? (Fig. 10)

Tehnic, aceasta metoda este o mica interventie chirurgicala, fara
urmari asupra sanatatii pacientilor. La femei, sterilizarea se face prin



ligatura trompelor (chiar fara operatie - prin simpla laparoscopie) in
timp ce la barbati se face prin ligatura canalelor deferente.


Fig 10

37.  Cine utilizeaza aceasta metoda?

-  femeile care prezinta o afectiune grava ce contraindica sarcina;

-  femeile cu antecedente obstetricele (avorturi repetate, sangerari,
care nu suporta sarcina), dar nici mijloacele contraceptive (pilule, ste-
rilet etc.);

-  cupluri care nu mai doresc o noua sarcina din motive sociale,
economice, psihologice;

-  cuplurile cu risc genetic major (posibilitatea unei boli grave ere-
ditare).

38.  Care este eficienta acestei metode?

Teoretic, eficienta trebuie sa fie maxima 100%.

Practic, din cauza unor vicii de tehnica sau de ingrijire, eficienta
poate sa scada la 98-99% (totusi sterilizarea este cel mai eficient pro-
cedeu contraceptiv).

39.  Exista posibilitatea refacerii fertilitatii (posibilitatea de a
avea o sarcina) dupa sterilizare ?

Aceasta posibilitate exista. La femei o noua interventie chirugicala
face ca fertilitatea sa reapara in 40-45% din cazuri, pe cand la barbati
in 20-40% din cazuri.

40.  Care sunt avantajele si dezavantajele acestei metode ?

- avantaje: este metoda contraceptiva cea mai eficienta, cost
redus comparativ cu alte mijloace de contraceptie folosite timp mai


indelungat, eficienta la persoane cu grad redus de instruire si educatie
(care nu pot folosi alte mijloace contraceptive) si nu necesita apoi
supraveghere medicala; fara efecte negative secundare importante:
asupra organismului, folosita la persoanele care nu suporta celelalte
mijloace contraceptive (sterilet, pilula), metoda permanenta;

- dezavantaje: greu acceptat din punct de vedere psihologic, nece-
sita o mica manevra chirurgicala cu riscuri reduse, acceptabilitatea
redusa datorita lipsei de informare.

41. Ce implicatii are vasectomia asupra sexualitatii bar-
batului?

Secretia hormonala testiculara nu este influentata de vasectomie,
fapt ce asigura un comportament sexual normal al barbatului. Aparitia
tulburarilor de dinamica sexuala la barbatul cu vasectomie are etiolo-
gie (cauza) pur psihogena. Profilaxia acesteia se face prin actiuni
educative competente. Vasectomia nu modifica erectia, nu modifica
orgasmul, nu modifica nici ejacularea.

Metode naturale

42. Ce se intelege si cum actioneaza metodele naturale de
contraceptie (de autoobservare)? (Fig.11)

Sunt cele mai vechi si mai putin nocive metode contraceptive. Se
numesc de "autoobservare' pentru ca femeia isi poate aprecia singura
perioada infertila (cand nu poate ramane gravida); se numesc si natu-
rale pentru ca nu implica folosirea unui medicament, droguri, alt mijloc
contraceptiv strain organismului. Mai sunt numite si metode de 'absti-
nenta periodica', deoarece contactul sexual este permis numai in afara
perioadei fertile a ciclului, cand posibilitatea de a se produce o sarcina
este redusa.

Aceste metode se bazeaza pe determinarea perioadei fertile a
femeii, in mod normal, perioada fertila se situeaza la mijlocul ciclului.
Pentru a se produce o sarcina trebuie ca un ovul (secretat de ovarul
femeii) sa se intalneasca cu spermatozoizii secretati de testicul si elimi-
nati in vagin prin ejaculare in timpul unui contact sexual.



43.  Care sunt mijloacele naturale de contraceptie?

-  metoda calendarului;

-  metoda temperaturii bazaie;

-  metoda mucusului cervical.

44.  Cum se foloseste practic metoda calendarului?

Modalitatea de calculare a perioadei fertile prin metoda calen-
darului (cand nu trebuie avut contact sexual sau perioada de absti-
nenta) este relativ simpla pentru femeile cu ciclu menstrual regulat
(ciclu de 28 de zile).

28-18 = 10 = prima zi a perioadei fertile;

28-11 = 17 = ultima zi a perioadei fertile

Deci, perioada fertila (de abstinenta) este cuprinsa intre a 10-a zi
isi a 17-a zi a ciclului menstrual normal. Aceasta formula de calcul
poate fi aplicata tuturor ciclurilor regulate indiferent de durata acestora
(30-35 zile).

Un ciclu menstrual este calculat din prima zi a unei menstruatii
pana in prima zi a menstruatie! urmatoare.

in cazul ciclurilor neregulate, se urmareste si se noteaza lungimea
ciclului menstrual pe o perioada de 6-8 luni:

-  prima zi a perioadei fertile este egala cu numarul de zile a celui
mai scurt ciclu minus 10 (Exemplu: 22 - 10 = 12);

-  ultima zi a perioadei de abstinenta este egal cu numarul de zile
al celui mai lung ciclu minus 10 (Exemplu: 27 .. - 10 = 17).

Deci, perioada fertila (de abstinenta) se intinde din a 12-a zi pana
in a 17-a zi a ciclului menstrual.


 

45.  Cum se poate folosi metoda temperaturii bazaie?

Perioada fertila de ovulatie (perioada de abstinenta) se poate
decela prin cresterea temperaturii bazaie.

Femeia isi controleaza temperatura bazata (a corpului) dimineata,
in fiecare zi la aceeasi ora si cu acelasi termometru, timp de cateva luni
de zile. Ideala este notarea temperaturii sub forma unei diagrame pe
un caiet de matematica sau pe hartie milimetrica. Pentru a se evita o
sarcina, contactul sexual trebuie sa fie interzis din ziua in care tempe-
ratura bazala (spre mijlocul ciclului) incepe sa creasca cu 0,2-0,4 grade

-    fata de zilele urmatoare, cel putin 3 zile. Metoda nu da informatii
pentru prima parte a ciclului cand trebuie folosit un alt mijloc de con-
traceptie naturala.

46.  Care sunt avantajele si dezavantajele metodelor naturale
de contraceptie?

- avantaje: sunt metode fara nici un risc pentru organism, nu nece-
sita consult medical, nu costa nimic, au rol educativ asupra femeii care
invata sa-si cunoasca organismul, acceptabilitate etica si religioasa;.

- dezavantaje: au eficienta mai redusa decat celelalte metode,
necesita cunoasterea unor minime notiuni de anatomie si fiziologie,


PERIOADA

FERTILA IN CICLURI

DE LA 2 1-35

DE ZILE

Cel mai scurt
ciclu al dvs.
a fost de:

Prima zi a perioadei
fertile (ziua nr.,
deci abstinenta)

Cel mai lung
ciclu al dvs
a fost de:

Ultima zi a perioadei
fertile (ziua nr.,
deci abstinenta)

21

a 3-a zi

21

a 10-a zi

22

a 4-a zi

22

a 11-a zi

23

a 5-a zi

23

a 12-a zi

24

a 6-a zi

24

a 13-a zi

25

a 7-a zi

25

a 14-a zi

26

a 8-a zi

26

a 1 5-a zi

27

a 9-a zi

27

a 16-a zi

28

a 1 0-a zi

28

a 1 7-a zi

29

a 11-a zi

29

a 1 8-a zi

30

a 12-a zi

30

a 19-a zi

31

a 13-a zi

31

a 20-a zi

32

a 14-a zi

32

a 21 -a zi

33

a 1 5-a zi

33

a 22-a zi

34

a 16-a zi

34

a 23-a zi

35

a 17-a zi

35

a 24-a zi


necesita o educatie corecta a cuplului, nu se pot folosi decat la femei
cu un ciclu menstrual relativ regulat, necesita o urmarire atenta a ciclu-
lui menstrual si a semnelor ce il insotesc.

47. Care este eficienta metodelor naturale de contraceptie?

Eficienta acestor metode este scazuta comparativ cu metodele
moderne de contraceptie. Astfel se constata un esec de 10-25 sar-
cini/100 femei/an.

48.  Ce se intelege prin metoda coitului intrerupt?

Aceasta metoda consta in retragerea penisului si depunerea sper-
mei in afara vaginului inainte de inceperea ejacularii. Este metoda de
contraceptie cea mai veche.

49.  Cit de eficace este aceasta metoda?

Eficacitatea este redusa comparativ cu celelalte metode, rata de
esec este de 10-18 sarcini la 100 femei/an. Eficacitatea mai redusa se
datoreaza faptului ca barbatul nu isi poate controla momentul eja-
cularii, iar lichidul preejaculator poate contine spermatozoizi.

50.  Care sunt avantajele si dezavantajele acestei metode?

-  avantaje: lipsa de efecte secundare, organice, nu necesita nici un
consult medical, nu presupune cheltuiala materiala;

-  dezavantaje: eficacitate redusa, nu este acceptata psiholgic de
unele cupluri, barbatii se pot plange de neurastenie, tulburari de dina-
mica sexuala, frustrare, femeia poate prezenta congestie pelviana,
dureri pelviene, dispareunie, frigiditate.

Contraceptia de urgenta

51. Se poate evita o sarcina imediat dupa un contact sexual
neprotejat?

Raspunsul la intrebare este afirmativ - DA.

52. in ce mod?

Prin folosirea pilulei (dupa prescriptia medicala), dar la 24 de ore
pana la 72 de ore de la contactul sexual neprotejat sau prin introdu-
cerea unui sterilet la 3-5 zile.


53. Ce tipuri de pilule contraceptive se folosesc pentru con-
traceptia de urgenta?

Se folosesc pilule speciale cu o cantitate de hormoni mai mare ca
la pilulele obisnuite; sau un numar mai mare de pilule obisnuite inghitite
de-o data (Nu luati aceste pilule fara consult medical!).

54. Cat de des pot fi folosite pilulele de a doua zi (contraceptia
de urgenta)?

Pilula de a doua zi contine o cantitate mare de hormoni care
folosita repetat este nociva pentru organism. Deci, pilula de a doua zi
nu poate fi folosita decat exceptional (maximum 1-2 ori pe an).

Contraceptia dupa avort

55.  La cat timp dupa un avort spontan sau un chiuretaj poate
aparea o sarcina?

Dupa un avort sau chiuretaj fara complicatii, ovulatia (eliminarea
ovulului) poate aparea la 15 zile. Daca si endometrul (mucoasa uter-
ina) se reface in acest timp, o femeie poate sa ramana insarcinata la
15 zile dupa un avort sau chiuretaj.

56.  La cat timp dupa un avort pot fi utilizate mijloacele con-
traceptive?

Existand pericolul aparitiei sarcinii la 15 zile dupa un avort spon-
tan sau chiuretaj, mijloacele contraceptive pot fi folosite imediat.

57.  Ce mijloace contraceptive pot fi utilizate imediat dupa un
avort?

Steriletul poate fi introdus imediat dupa efectuarea unui avort sau
chiuretaj, este insa mai prudent de asteptat 10-15 zile pentru a se evita
eventualele complicatii (sangerare, infectie) datorate avortului si nu
steriletului. Pilula poate fi luata imediat dupa intreruperea de sarcina,
in cazul unor avorturi complicate (infectie, febra) la femeile cu risc
tromboembolic, in avorturile de trimestru
II (din luna a lll-a si pana in
luna a 6-a de sarcina) este prudent sa se inceapa administrarea pilulei
odata cu prima menstra. Mijloacele locale pot fi folosite pana la aparitia
primei menstre post-abortum.


intrebarile femeii

Contraceptia dupa nastere

58. Cand trebuie inceputa contraceptia dupa nastere si ce
mijloace se pot folosi?

La femeile care alapteaza, contraceptia trebuie inceputa dupa 4-6
saptamani de la nastere, alaptarea fiind ea insasi un mijloc contracep-
tiv eficace. Cu toate ca alaptarea este considerata un mijloc contra-
ceptiv fiziologic, posibilitatea aparitiei unei sarcini exista totusi, fapt ce
impune folosirea mijloacelor contraceptive si anume cele locale sau a
pilulelor numai cu progesteron (care nu afecteaza structura laptelui
matern). La femeile care nu alapteaza, posibilitatea de a avea _o
sarcina apare foarte repede si anume la 25-30 de zile dupa nastere, in
aceste cazuri, se poate introduce un sterilei (la o luna dupa nastere)
sau se pot folosi mijloace contraceptive locale (diafragme, spermicide,
condom). Nu se recomanda folosirea pilulei decat dupa aparitia primei
menstruatii, deoarece aceasta poate deregla aparitia menstrei sau
poate induce efecte tromboembolice in cazul folosirii precoce dupa
nastere.

Contraceptia in cazuri particulare (adolescente, car-
diace, diabetice)

59. Care sunt particularitatile contraceptiei la adolescente?

-  mijloacele contraceptive trebuie sa fie usor de procurat, fara con-
sult medical prealabil sau reteta;

-  sa nu interfereze actul sexual;

-  sa nu produca modificari importante asupra fertilitatii (a capaci-
tatii de a avea la dorinta o sarcina);

-  putere contraceptiva mare, la o varsta cu un nivel de fertilitate
ridicat.

60.  Care sunt metodele contraceptive adecvate pentru varsta
adolescenta?

Aceste metode sunt: pilula (metoda de prima alegere), mijloacele
locale vaginale (ovule, tablete), sterilet (la adolescentele casatorite sau
cu o viata sexuala regulata).


61.  Care sunt avantajele si dezavantajele folosirii acestora la
varsta adolescentei?

-  Pilula: usor de procurat, nu interfera actul sexual, putere contra-
ceptiva ridicata; erori frecvente la folosirea acesteia.

-  Mijloacele locale vaginale: usor de procurat si de folosit, utilizate
numai inaintea actului sexual, au insa o putere contraceptiva mica,
unele interfera actul sexual si sunt greu de suportat (diafragma).

-  Steriletul: putere contraceptiva mare insa necesita consult la
medic, prezinta un risc infectios crescut la aceasta varsta, are accesi-
bilitate redusa la tinerele cu viata sexuala neregulata, introducerea
steriletului fiind mai dificila.

62.   Care sunt particularitatile contraceptiei la femeile de
varsta medie (peste 35-40 de ani)?

-  Sa nu aiba efecte negative asupra organismului femeii supusa
uzurii biologice de varsta;

-  Sa nu interfereze actul sexual ori viata sexuala;

-  Sa amelioreze tulburarile posibile la aceasta varsta (tulburari de
menstruatie, scaderea troficitatii organelor genitale, diverse afectiuni
genitale (fibrom, chist etc.), sa fie adaptata in functie de factorii de risc
ai varstei, fumat, hipertensiune arteriala, tulburari metabolice (diabet,
obezitate).

63.  Care sunt metodele contraceptive adecvate acestei
varste?

Pilula:

-  avantaje: putere contraceptiva mare, corectarea tulburarilor de
ciclu menstrual;

-  dezavantaje: efecte negative importante (hipertensiune arteriala,
tulburari vasculare), tulburari metabolice la femei cu factori de risc
(obezitate, varice, fumatul), sangerari prin folosirea pilulelor micro-
dozate si/sau a preparatelor cu progestative.

Steriletul:

-  avantaje: nu are efecte secundare negative asupra organismului
(nu produce crestere ponderala, flebita de care sunt raspunzatoare
unele pilule la aceasta varsta), putere contraceptiva mare;

-  dezavantaje: posibilitatea aparitiei unei sangerari care la aceasta
varsta pune problema unor afectiuni genitale (fibrom, cancer etc.), tre-
buie extras odata cu aparitia menopauzei.

Metodele locale:

- avantaje: nu au efecte negative sistemice si locale genitale, nu
se folosesc continuu, ci numai inainte de contactul sexual (important la
aceasta varsta cand viata sexuala este mai redusa);


- dezavantaje: pot interfera actul sexual (diafragma), au o putere
contraceptiva redusa.

64.  Cum se opteaza pentru o metoda contraceptiva la femei
peste 35 de ani?

Diferitele metode contraceptive sunt alese in functie de particula-
ritatile organismului respectiv si anume: starea biologica de uzura, fac-
tori de risc asociati, fertilitate pastrata sau nu.

65.  Ce mijloace de contraceptie poate folosi o femeie cu
diabet?

Sarcina la o femeie cu diabet poate agrava boala, poate duce la
tulburari grave care ii pot pune viata in pericol .

Steriletele sunt de obicei bine suportate. Apare insa riscul infectios
in momentul introducerii steriletului sau ulterior acestui moment.
Tehnica corecta a introducerii steriletului si urmarirea atenta a femeilor
diabetice purtatoare de sterilet diminua considerabil acest risc.

Contraceptia hormonala (cu pilule) este in genetral contraindicata
(datorita efectelor negative asupra diabetului), cu exceptia pilulelor
microdozate sau a celor cu continut exclusiv de progestative.

Metodele locale ofera rezultate bune, cunoscand faptul ca femeia
diabetica are o fertilitate mai redusa.

66.  Ce mijloace de contraceptie pot fi folosite de o femeie cu
o afectiune cardiaca?

Femeile cu afectiuni cardiace grave nu pot suporta evolutia unei
sarcini. Steriletul este un mijloc de electie fiind bine suportat timp
indelungat. Se impune precautie la introducerea acestuia datorita
posibilitatii aparitiei riscului infectios imediat sau tardiv.

Contraceptia locala poate fi folosita fara precautii deosebite.
Pilulele contraceptive sunt de evitat la femeile cardiace (cu exceptia
microprogestativelor).

67.  Ce mijloace contraceptive pot fi folosite de o femeie cu
afectiuni renale?

Metoda cea mai bine suportata si fara efecte negative este sterile-
tul. Pot fi folosite si mijloacele locale, cu exceptia diafragmului care
este implicat in producerea unor infectii urinare. Pilulele, in general,
sunt contraindicate.

68.  Care sunt avantajele contraceptiei fata de un chiuretaj
uterin?

Avantajele contraceptiei fata de un chiuretaj uterin rezida din:
- cumularea eficientei contraceptive cu alte efecte pozitive ca pro-


filaxia anumitor imbolnaviri (condom - SIDA, afectiuni cu transmitere
sexuala, crontraceptive hormonale estroprogestative - chist ovarian,
cancer ovarian si endometrial, afectiuni benigne ale sanului), precum si
in tratamentul anumitor boli (contraceptia hormonala, pentru tulburari
de ciclu menstrual, dismenoree, hipertricoza);

-  anularea riscurilor chiuretajului uterin, care constituie o manevra
chirurgicala insotita de durere, urmata de posibile complicatii locale
sub forma perforatiei, sangerarii, infectiei, complicata cu posibila mor-
biditate materna legata de anestezie;

efect psihologic pozitiv asupra femeii st chiar a cuplului compa*
rativ cu avortul.


69.  La ce interval de timp de la intreruperea contraceptiei hon»
monale orale se reinstaleaza fertilitatea normala?

Practic, imediat dupa sistarea contraceptiei estroprogestative sau
progestative orale se redobandeste fertilitatea normala. La unele femei
insa fertilitatea se instaleaza dupa o perioada de latenta de 3-6 luni,
uneori chiar un an. Se considera ca perioada optima conceptiei 3 luni
de la oprirea tratamentului contraceptiv hormonal estroprogestativ
administrat per os.

70.  Ce este contraceptia hormonala feminina?

Contraceptia hormonala reprezinta o modalitate de prevenire a
sarcinii prin administrarea de hormoni sexuali feminini (pilule).

71.   Care este modul de actiune al contraceptivelor hor-
monale?

Efectul contraceptiv se manifesta prin inhibarea ovulatiei
(producerea de catre ovar a ovulului, 'partii feminine' necesare con-
ceptiei unui copil), inhibarea 'lipirii' sarcinii in uter, reducerea patrun-
derii spermatozoizilor in uter.

72. Care sunt avantajele contraceptiei hormonale, comparativ
cu alte mijloace contraceptive?

Contraceptia hormonala, fata de alte mijloace contraceptive,
reprezinta cea mai sigura modalitate de prevenire a sarcinii, nu este


legata de actul sexual; contraceptivele hormonale se administreaza si
se suporta usor, au si alte efecte in unele afectiuni.

73. Ce tipuri de contraceptive hormonale sunt folosite?

Dupa structura chimica, in practica curenta, se folosesc doua tipuri
de contraceptive hormonale:

-  estroprogestative formate din asocierea estrogenilor (foliculina)
si a progesteronului;

-  progestative (preparate hormonale fara continut de estrogeni).

74. Care este calea de administrare a contraceptivelor hor-
monale?

Contraceptivele se pot administra dupa cum urmeaza:

-  per os (oral);

-  intramuscular (injectabil);

-  intravaginal (ovule);

-  prin implant intraderma) (sub piele);

-  intrauterin (sterilele) prin asocierea preparatelor hormonale cu
aceste mijloace contraceptive - sterilet cu progesteron sau alte pro-
gestative.

75. Cum se face administrarea orala a pilulelor (ambalaj ori-
ginal continand 21-22 tablete)?

In cazul preparatelor cu 21-22 comprimate se incepe cu primul
comprimat in prima zi a sangerarii menstruale. Zilnic se va administra
o singura tableta, preferabil, in jurul aceleiasi ore, pana la terminarea
continutului din ambalaj. Se va face o pauza de 5-7 zile si se va incepe
un nou ciclu de tratament. Folosirea corecta a acestui tip de preparat
contraceptiv ofera protectie din prima zi a administrarii cat si in perioa-
da libera (pauza), cu exceptia primei serii de tratament (vezi paragraful
urmator).

76. Cum se foloseste pilula estroprogestativa in administrare
continua? (Fig. 12)

in aceste cazuri este vorba despre un continut de 28 de compri-
mate pe un ambalaj (21 comprimate cu continut hormonal si 7 fara
continut hormonal). Se va administra continuu, incepand cu prima
tableta, din prima zi a menstruatiei, pana la terminarea tuturor compri-
matelor. Se va incepe un nou ciclu, fara pauza. Eficienta contraceptiva
va aparea in cazul primei serii de pilule (numai in acest caz), dupa 15
zile de la debutul administrarii, fapt ce impune folosirea unor mijloace
contraceptive auxiliare in aceste doua saptamani initiale.

O eficienta mai scazuta se constata in
cazul folosirii preparatelor progestative orale. Posibilitatea de esec
este evaluata de la 0,3 la 3,5 sarcini/100 femei care folosesc pilula 1
an, diferita in functie de tipul de contraceptie hormonala folosit, varsta
femeii si gradul adeziunii la indicatiile medicului.

81.  Ce alte efecte favorabile, in afara protectiei impotriva
sarcinii, au contraceptivele hormonale?

Contraceptivele hormonale sunt mijloace eficiente in tratamentul si
profilaxia unor afectiuni:

-  tulburari de ciclu (de ritm, flux, durata);

-  pilozitate in exces de origine ovariana;

-  dureri la ciclu (dismenoree) si endometrioze;

-  estroprogestativele si progestativele orale constituie un mijloc de
prevenire a infectiilor genitale;

-  estroprogestativele confera  protectie impotriva cancerului
endometrial, ovarian si a patologiei benigne de san.

82.  Ce risc implica folosirea contraceptiei hormonale?

Riscul contraceptiei hormonale se refera la doua aspecte:

-  absenta eficientei contraceptive;

-  aparitia unor efecte negative asupra starii de sanatate.

83.  Cand scade eficacitatea contraceptiva?

Scaderea eficientei contraceptive poate fi legata de:

-  utilizarea neadecvata a contraceptivelor (neadministrarea a una,
doua sau trei tablete);

-  administrarea la femeile sub contraceptie hormonala a unor
medicamente (antibiotice,  purgative,  anticomitiale) care interfera
metabolismul contraceptivelor;

-  prezenta sindromului de malabsorbtie, a diareei, a varsaturilor;

-  utilizarea unor preparate neadecvate profilului hormonal, varstei
sau activitatii sexuale a femeii.

84.  Exista afectiuni care necesita un anumit tip de pilula?

Prezenta hiperandrogenismului (virilism pilar = par in exces), a
acneei, a endometriozei reprezinta conditii patologice care se ame-
lioreaza sub contraceptivele estroprogestative de un anumit fel, rea-
llzandu-se un dublu efect benefic contraceptiv si terapeutic.


85.  Ce efecte negative pot avea contraceptivele hormonale
estroprogestative asupra starii de sanatate?

Practic la femeile tinere, pana la 35 de ani, contraceptivele nu
influenteaza nefavorabil starea de sanatate. Totusi, in cazul preexis-
tentei unui teren favorizant, pot aparea:

-  accidente vasculare cerebrale;

-  cardiopatie ischemica;

- boala tromboembolica;

-  hipertensiune arteriala.

86.  Ce efecte secundare minore poate genera uneori contra-
ceptia estroprogestativa?

Complicatiile minore se refera la cresterea in greutate, modificari
pigmentare ale pielii, sindrom alergic, predispozitie la infectii urinare, hiper-
tricoza (par in exces - cand sunt indicate anumite pilule), acnee, leucoree,
mastodinii (dureri la san) etc., care necesita uneori consult medical.

87.  in ce conditii nu se poate folosi contraceptia hormonala
estroprogestativa?

Riscul asupra starii de sanatate impune NU contraceptiei hor-
monale estroprogestative in urmatoarele situatii:

Afectiuni vasculare sau antecedente personale de tromboza arte-
riala sau venoasa, cardiopatie ischemica dureroasa/nedureroasa (boli
cardiace grave);

-  antecedente eredocolaterale de afectiuni vasculare;

-  profil lipidic aterogen (grasimi in sange in exces);

-  cefalee (dureri de cap) progresive sau focale, migrena tratata cu
ergotamtna;

-  atac cerebral ischemic tranzitoriu cu fenomene clinice focale;

-  afectiuni cardiace valvulare, mai ales cele insotite de hipertensi-
une arteriala pulmonara;

Afectiuni hepatice

-  antecedente de icter colestatic de sarcina sau aparut in cadrul
folosirii anterioare a contraceptivelor;

- icter congenital (sindrom Dubin- Johnson);

-  hepatita virala acuta (contraceptivele se administreaza dupa 3
luni de la normalizarea testelor);

-  prezenta unor teste hepatice anormale - ciroza, hepatita cronica,
afectiune hepatica congenitala;

- porfirie;

-  adenom hepatic.

Efecte secundare aparute dupa administrarea anterioara de con-
traceptive (hipertensiune arteriala, cancer dependent de hormoni
steroizi, cancer de san);


Alte afectiuni:

-  herpes gestational;

-  sindrom uremie;
coree.

ATENTIE! Daca aveti unul dintre aceste diagnostice nu folositi
contraceptia cu pilule si consultati neaparat un medic.

Contraindicatii cu valoare limitata in timp

- sangerarile genitale nediagnosticate;

-  mola hidatiforma in antecedentele imediate (transformarea pla-
centei in vezicule);

-  sarcina (evident);

-  4 saptamani inainte si doua dupa interventia chirurgicala - imobi-
lizare la pat.

88.  Exista riscul aparitiei cancerului sub contraceptia hor-
monala estroprogestativa?

Contraceptia hormonala nu produce ea insasi cancer. Totusi con-
traceptia hormonala poate fi un factor de risc, ca si alti factori de risc
pentru cancerul de san sau de col:

-  pentru cancerul de san - antecedente eredocolaterale de cancer
de san, nufiparitate, prima sarcina tardiva, durata de folosire crescuta
a contraceptivelor (peste 5 ani);

-  pentru cancer de col- parteneri multipli, boli cu transmitere sexu-
ala si antecedente, avorturi numeroase anterior primei sarcini.

Contraceptivele estroprogestative au insa si efect benefic profilac-
tic de prevenire a cancerului de endometru (mucoasa uterului) si a
celui ovarian.

89.  Ce efecte au contraceptivele estroprogestative asupra
aparatului genital?

Efectele favorabile se refera la prevenirea infectiilor genitale,
rezolvarea tulburarilor menstruale, a dismenoreei, prevenirea formarii
chisturilor ovariene, a cancerului ovarian si a celui de endometru.

Efectele nefavorabile se contureaza in aparitia unor tulburari men-
struale: amenoree, sangerari intermenstruale.

90.  Ce este pilula progestativa?

Pilula progestativa este un preparat hormonal fara continut estro-
genic (numai cu continut progesteronic) administrat per os.

91.  Cand se recomanda a fi folosita pilula progestativa?

Indicatiile folosirii contraceptivelor progestative orale se refera in
primul rand la pacientele care prezinta contraindicatii pentru utilizarea


contraceptivelor estroprogestative legate mai ales de efectul negativ al
componentei estrogenice cum ar fi:

- femei peste 40 de ani, care prezinta factori de risc ai patologiei
cardiovasculare;

-  lactatie;

-  prezenta unui hiperestrogenism relativ (manifestat clinic prin
greata, tensiune premenstruala, leucoree, mastodinie).

92.  Ce sunt contraceptivele progestative cu durata lunga
(retard) de actiune?

Progestativele retard se administreaza intramuscular (acetat de
medroxiprogesteron) sau prin implant intradermal. Durata lor de acti-
une variind de la o luna pana la cinci ani, in functie de preparat si
modul lor de administrare (trei luni pentru medroxiprogesteron acetat si
cinci ani pentru Norplant).

93. Care sunt indicatiile administrarii progestativelor retard?

Preparatele progestative injectabile sunt indicate preferential:

-  persoanelor cu contraindicatii la preparatele cu estrogen;

-  femeilor care nu pot folosi tratamentul oral administrat zilnic;

-  femeilor care necesita un tratament progestativ de lunga durata
(endometrioza, tulburari menstruale, premenopauza);

-  ca o alternativa fata de contraceptia cu sterilet (D.I.U.) la femeile
cu risc de infectii pelviene;

-  pacientelor cu anemie;

-  femeilor handicapate psihic;

-  optional.

94. in ce conditii nu se vor folosi progestative orale?

Este absolut contraindicata folosirea progestativelor orale in
cazurile unde protectia contraceptiva maxima este esentiala. O con-
traindicatie relativa a folosirii contraceptivelor progestative o reprezinta:

-  chistul ovarian functional;

-  varsta adolescentei;

-  prezenta unor factori de risc pentru afectarea arteriala (hi-
pertensiune, dislipidemie, fumat).

95. Ce risc implica o sarcina aparuta sub contraceptia cu
progestative orale?

Practic nu s-a constatat nici un risc asupra evolutiei sarcinii si nici
a sanatatii copilului (teratogeneza) in aceasta situatie.


96.  in ce conditii, o femeie sub contraceptie progestativa
orala, necesita consult medical de urgenta?

Prezenta durerilor abdominale deosebit de intense, la o femeie
sub contraceptie orala progestativa, ridica suspiciunea unui chist ovar-
ian complicat, fapt ce impune consult medical de urgenta.

97.  Ce efecte secundare pot aparea sub tratamentul cu con-
traceptive progestative?

Pot aparea sangerari neregulate in afara menstruatiei sau lipsa
menstruatie!.

98.  Cat timp se poate folosi contraceptia hormonala?

Contraceptia hormonala se poate folosi ani de zile in afara
cazurilor de aparitie a unor efecte secundare majore si sub control
medical bianual.

99.  Ce analize trebuie urmarite in cazul contraceptiei hor-
monale?

Examenul clinic general, determinarea tensiunii arteriale, a spec-
trului lipidic (a grasimilor - colesterol, trigliceride, VLDL, HDL, LDL),
examenul genital, examenul citologic al secretiei vaginale sunt nece-
sare la debutul contraceptiei hormonale si periodic in timpul des-
fasurarii acesteia (la 6 luni).

100. Ce simptome implica prezentarea 'de urgenta', la medic,
a unei femei sub contraceptie hormonala?

-  aparitia cefaleei (durere de cap) intense, insotita de tulburari de
vedere sau pareze, parestezii, tulburari de vorbire;

-  aparitia unor tulburari de vedere sub forma scaderii acute a
acuitatii vizuale;

-    dureri toracice insotite sau nu de sputa cu sange;

-    dureri presternale intense, insotite de transpiratii, anxietate,
scaderea tensiunii arteriale;

-    dureri intense la nivelul gambelor insotite de tahicardie, febra.

101. Ce simptome aparute necesita consult medical?

-  prezenta icterului;

-  a pruritului (mancarimii);

-  dureri la nivelul ficatului;

-  amenoree (lipsa ciclului);

-  sangerari in afara ciclului menstrual;

-  migrena;

-  dureri abdominale intense etc.


102.  Ce efecte poate avea asocierea unor medicamente cu
contraceptivele estroprogestative?

Administrarea antibioticelor (tetraciclina, ampicilina) per os, scad
eficienta contraceptiva a preparatelor hormonale, fapt ce necesita
cresterea dozei de estrogeni (in cazul minipilulelor se administreaza
doua tablete pe zi), preparate normodozate sau folosirea unei metode
adjuvante pentru urmatoarele doua saptamani de la debutul tratamen-
tului antibiotic. Aceasta situatie este valabila numai pentru tratamentul
de scurta durata. Vitamina C creste eficienta contraceptiva a estro-
progestativelor. Barbituricele (medicamente pentru somn), antiepilep-
ticele, clorpromazina, rifampicina scad eficienta contraceptiva a estro-
progestativelor orale.

103.  Cum trebuie actionat daca o femeie, sub contraceptie
orala estroprogestativa, uita o tableta?

Atitudinea, vis-a-visde uitarea unei pilule contraceptive, este diferita:

-  daca intervalul este inferior a 12 ore, se va lua instantaneu pilu-
la uitata, astfel ca in ziua urmatoare sa se administreze doua tablete
hormonale;

-  daca intervalul este mai mare de 12 ore, se pierde efectul con-
traceptiv, fiind necesare precautii suplimentare (folosirea altor mijloace
contraceptive) pentru urmatoarele 7 zile. in aceasta situatie, daca in
pachet au ramas mai mult de 7 tablete se continua administrarea
obisnuita, iar dupa pauza, se incepe o serie contraceptiva. Daca sunt
mai putin de 7 comprimate in pachet, in conditiile pilulelor cu adminis-
trare continua (cu 28 de tablete) se impune renuntarea la ultimele com-
primate si inceperea imediata a unei noi serii de tratament.

Aceeasi situatie in cazul contraceptivelor estroprogestative dis-
continui cu 21 tablete/ambalaj (cu pauza intre serii) implica continuarea
administrarii tuturor comprimatelor restante si ulterior inceperea unei
noi serii fara pauza obisnuita de 5-7 zile. in ultimul caz, perioada de la
omiterea pilulei contraceptive pana la inceperea unei noi serii contra-
ceptive poate fi considerata pauza normala intre doua serii de tratament.

104.  Ce atitudine este necesara in cazul omiterii a doua sau
trei tablete la sfarsitul unui ciclu contraceptiv?

in aceste cazuri, omiterea comprimatelor contraceptive este con-
siderata pauza de tratament intre doua serii, fapt ce impune conti-
nuarea contraceptiei hormonale printr-un nou pachet de contraceptive.

105.  Ce efect are contraceptia hormonala asupra sexualitatii
femeii?

Sexualitatea exprimata prin libido, prezenta orgasmului si a satis-
factiei, este deseori stimulata de contraceptia hormonala datorita


anularii componentei psihologice negative legata de frica de sarcina.
Exista unele cazuri in care continutul hormonal al preparatelor hor-
monale induc modificari structurale la nivelul vaginului avand ca o con-
secinta imediata, dispareunie, durere si implicit dificultatea actului sex-
ual. Depresia constatata la unele femei care utilizeaza contraceptia
hormonala poate, de asemenea, avea efecte negative asupra dinamicii
activitatii sexuale.

106.  Exista posibilitatea aparitiei unor tulburari menstruale
dupa folosirea preparatelor hormonale?

Folosirea contraceptivelor hormonale poate genera tulburari men-
struale. Prezenta si natura acestor modificari ale ciclului menstrual
depind de preparatul hormonal folosit, doza diferitelor componente hor-
monale, modul de administrare, constelatia endocrina si, implicit, var-
sta femeii. Astfel, folosirea contraceptiei hormonale poate fi urmata de
amenoree (absenta menstruala, cicluri menstruale neregulate, cicluri
menstruale abundente).

107.  Ce atitudine este oportuna in cazul absentei sangerarii
menstruale (amenoree)?

Consultul medical de specialitate este necesar pentru a diferentia
prezenta unei sarcini, a tulburarilor endocrine sau instalarea meno-
pauzei (la femeile peste 40 de ani).

108.  Ce inseamna aparitia unor sangerari in timpul unui ciclu
de tratament?

Sangerarea in timpul primelor doua-trei cicluri de tratament con-
traceptiv estroprogestativ este un fapt obisnuit care necesita consult
medical daca persista peste aceasta perioada, in principal, sangera re a
in timpul unui ciclu de tratament este legata de adaptarea sistemului
endocrin la preparatele hormonale contraceptive, prezenta unei doze
reduse de estrogeni a preparatului, folosirea unui preparat inadecvat,
constelatia endocrina a femeii sau existenta unei stari patologice,
situatie ce necesita consultul medical de specialitate.

109.  Ce preparate sunt raspunzatoare mai frecvent de tul-
burari menstruale?

Progestativele si mai ales progestativele cu actiune retard admi-
nistrate i.m. sau prin implant intradermal genereaza mai frecvent tul-
burari menstruale.

110.  La ce interval de la intreruperea contraceptiei orale se
reinstaleaza fertilitatea normala (posibilitatea unei sarcini)?

Practic, imediat dupa sistarea contraceptiei estroprogestative sau
progestative orale, se redobandeste fertilitatea normala. La unele

femei insa fertilitatea se instaleaza dupa o perioada de latenta de
3-6 luni.

111. in eventualitatea dorintei de a avea copii, la ce interval de
la intreruperea contraceptiei hormonale orale este util ca o femeie
sa ramana gravida?

Se considera ca perioada optima conceptia dupa 3 luni de la
oprirea tratamentului contraceptiv hormonal estroprogestativ adminis-
trat per os, dar si o sarcina obtinuta imediat dupa oprirea contraceptiei
poate fi mentinuta.

112. Care sunt avantajele contraceptiei hormonale fata de un
chiuretaj uterin?

Superioritatea contraceptiei hormonale asupra chiuretajului uterin
reiese din dezavantajele si riscurile acestei manevre chirurgicale : >

-  este insotita de durere;

-  prezinta posibilitatea aparitiei unor complicatii: infectie, perforatie
uterina, sinechie uterina si chiar sterilitate secundara.
                          ,'

113. Se poate vorbi despre folosirea preferentiala a unui grup
de contraceptive in functie de varsta?
                                         ;

Adolescenta beneficiaza mai ales de contraceptia hormonala^
estroprogestiva, iar femeia peste 35 de ani de contraceptie progesta*'
tiva microdozata.

114.      Unde se poate adresa un cuplu pentru 'planning familial''
si implicit pentru contraceptie?

Problemele legate de 'Planning familial' (planificarea familiala) si
contraceptie, incluzand si asistenta medicala de specialitate, se
rezolva la nivelul cabinetelor de specialitate (cabinete de contraceptie)
din cadrul spitalelor si clinicilor de obstetrica-ginecologie.

115. De unde se pot procura contraceptivele hormonale?

Contraceptivele hormonale se pot procura de la farmacii, eli-
berarea acestora facandu-se pe baza unei prescriptii medicale
(reteta).

116.  Cum se actioneaza in cazul aparitiei unui sindrom dia-
reic, a varsaturilor, la o femeie care utilizeaza contraceptia hormo-
nala administrata oral?

Prezenta conditiilor anterior amintite scade eficienta contracep-
tivelor, ceea ce necesita cresterea dozei hormonale (ex. 2 pilule estro-
progestative sau folosirea unui mijloc contraceptiv auxiliar pe durata
episodului acut si in continuare o saptamana).


117. Cand este necesar sa stopam contraceptia hormonala?

Oprirea administrarii contraceptivelor estroprogestative este obli-
gatorie in cazul aparitiei simptomelor mentionate drept urgente me-
dicale.

118. Care este relatia intre fumat si pilula?

Femeilor care fumeaza peste 20 de tigari/zi sau femeilor peste 35
de ani si fumatoare le este contraindicata folosirea pilulelor. Femeile
'mari fumatoare' nu pot folosi pilule.

119. Pilula poate determina cresterea in greutate?

Da. Pilula combinata estroprogestativa poate produce crestere in
greutate la femei cu predispozitie la ingrasare. insa, se poate schimba
tipul pilulei si astfel acest impediment poate disparea.

120. Pilula poate produce dureri de cap (migrena, cefalee)?

Da. Daca durerea de cap este datorata pilulei, aceasta trebuie
neaparat si imediat intrerupta. (Migrena are si alte cauze).

121. Ce este pilula de a doua zi sau contraceptia hormonala
de urgenta?

in cazul unui contact sexual neprotejat, se poate folosi imediat un
anumit tip de pilula (sau mai multe pilule obisnuite odata). Efectul de
evitare a sarcinii se manifesta numai daca pilula se administreaza la
24-72 de ore de la contactul sexual neprotejat.

122. Ce efecte secundare apar cand se foloseste pilula de a
doua zi?

Pot aparea greturi, varsaturi, dureri la san, sangerari, dereglari de
menstruatie. Nu folositi acest tip de pilula decat exceptional (din cauza
riscurilor mentionate si a riscului de aparitie a cancerului)!

123. Poate aparea sarcina in perioada de pauza dintre pilule?

Nu. Eficacitatea contraceptiva se mentine si in pauza dintre
administrarea pilulelor.





Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate