Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» CONSIDERATII ASUPRA COMPORTAMENTULUI RESTAURARILOR FIZIONOMICE ALE MOLARILOR TEMPORARI


CONSIDERATII ASUPRA COMPORTAMENTULUI RESTAURARILOR FIZIONOMICE ALE MOLARILOR TEMPORARI




CONSIDERATII ASUPRA COMPORTAMENTULUI RESTAURARILOR FIZIONOMICE ALE MOLARILOR TEMPORARI

            Scopul lucrarii a fost evaluarea in timp a comportamentului obturatiilor fizionomice aplicate pe molarii temporari. Material si metoda. Efectuarea unui studiu longitudinal pe un lot de 146 copii cu varste intre 2-9 ani (varsta medie ponderata 5,72 ani) tratati in Clinica de Pedodontie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti. S-a urmarit longevitatea obturatiilor cu CIS (Kavitan / Spofa) si material compozit autopolimerizabil (Concise / 3M) aplicate in cavitati diferite pregatite pe 357 molari temporari, observate clinic pe o perioada de 36 luni (controale periodice odata la 6 luni). Datele au fost prelucrate folosind un program de statistica (SPSS 13.0-2004). Concluzii. Rata de supravietuire a obturatiilor fizionomice difera in functie de varsta copilului in momentul aplicarii obturatiilor precum si de tipul de cavitate si de materialul utilizat.




            Cuvinte cheie: molari temporari, CIS, material compozit

           

      

CONSIDERATII  ASUPRA COMPORTAMENTULUI  RESTAURARILOR FIZIONOMICE ALE MOLARILOR TEMPORARI

INTRODUCERE

Frecventa mare a cariilor la nivelul molarilor temporari necesita instituirea unui tratament de refacere corecta morfo-functionala a distructiei coronare [1].Cu cat refacerea se realizeaza mai devreme cu atat cresc sansele de supravietuire a dintilor pe arcada. Experienta clinica arata insa ca, de cele mai multe ori, micii pacienti sunt adusi la tratament destul de tarziu, ceea ce pericliteaza, pe de o parte vitalitatea dintelui si pe de alta parte rezistenta acestuia in timp[1-3].

Deoarece in Romania sunt studii relativ putine privind comportamentul in timp al restaurarii dintilor temporari cu diferite tipuri de materiale[4-6] si deoarece  tot mai mult se opteaza pentru inlocuirea amalgamului de argint cu materiale de obturatie fizionomice,  in lucrare se face un studiu asupra longevitatii obturatiilor fizionomice comparativ cu cele din amalgam aplicate pe molarii temporari.

MATERIAL SI METODA.

 Studiul a fost efectuat pe un lot de 146 de copii( 71 baieti si 75 fete), cu varste cuprinse  intre 2 si 9 ani (vasta medie ponderata 5.72 ani), selectionati aleator din totalul pacientilor prezentati in Clinica de Pedodontie, UMF „Carol Davila”, Bucuresti, in perioada 2003-2006 .

 

Fig.1 - Distributia  pacientilor in functie de varsta 

Pacientii prezentau carii simple la nivelul molarilor temporari,  tratate prin realizarea unor cavitati (tipice sau atipice, de clasa I sau a II-a, pe 1 sau 2  suprafete) care au fost obturate cu ciment ionomer de sticla autopolimerizabil (Kavitan/Spofa), material compozit autopolimerizabil (Concise/3M) sau amalgam de argint (aliaj Victoria). Pacientii au fost dispensarizati pe toata perioada studiului (3 ani) si au fost examinati periodic o data la 6 luni. Pentru fiecare pacient s-a intocmit o fisa de consultatie si tratament. Evaluarea obturatiilor s-a efectuat conform criteriilor lui Ryge modificate pentru dintii temporari.

Rezultatele controalelor periodice au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului SPSS 13.0 ( 2004) produs de SPSS Inc. Pentru evidentierea corelatiei dintre diferitele variabile s-au utilizat:

·    coeficientul de contingenta, care masoara nivelul de asociere intre doua variabile nominale sau una nominala si una ordinala (are valori intre 0 si 1, unde 1 indica nivelul de asociere maxim);

·    coeficientul de corelatie Pearson, care masoara cat de puternica este asocierea intre doua variabile nominale, dar si directia acestei relatii (are valori intre –1 si 1, indica atat cat de puternica este asocierea, cat si directia acesteia).                                                      

        Pentru aprecierea semnificatiei statistice s-a folosit testul de semnificatie Pearson  λ2  .

        In vederea aprecierii comportamentului restaurarilor efectuate la nivelul molarilor temporari s-au determinat ratele de supravietuire. S-au stabilit:

  1. Ratele de supravietuire ale tuturor obturatiilor realizate. Ca variabile au fost selectionate: sexul si varsta pacientilor, tipul de molar obturat, numarul suprafetelor obturate si profunzimea cavitatilor .
  2. Ratele de supravietuire pentru fiecare tip de material utilizat.
  3. Rata de supravietuire pentru obturatiile din ciment ionomer de sticla, materialul cel mai frecvent utilizat. Ca variabile s-au ales : tipul de cavitate si numarul de suprafete obturate.Pentru a masura corelatia intre variabile s-a utilizat coeficientul de contingenta.

REZULTATE

Au fost examinate 357 de obturatii aplicate pe molarii temporari. S-au realizat obturatii in cavitatile de clasa I, clasa a II-a clasice si clasa a II-a atipice (doar cavitate verticala sau caseta). Distributia obturatiilor in functie de molarii afectati este prezentata in tabelul 1.

Tabel 1 – Repartitia obturatiilor in functie de  molarul afectat

 Molarului afectat

Nr. obturatii

Procent%

 M1 sup

75

21%

 M1 inf

95

26,6%

 M2 sup

76

21,3%

 M2 inf

111

31,1%

 Total

357

100%

Din tabelul 2 reiese distributia obturatiilor in functie de materialul de obturatie  utilizat, tipul de cavitate si numarul suprafetelor obturate.

Tabel 2 – Distributia numarului de obturatii in functie de tipul de cavitate,

        numarul de suprafete afectate si materialul utilizat.

Material

Suprafata

cls I

cls II

cls II atipica

Total

CIS

o suprafata

122

0

118

240

doua suprafete

0

54

54

Total

   122

54

118

294

Compozit

o suprafata

3

0

5

8

doua suprafete

0

9

0

9

Total

3

     9

5

17

    Ag

o suprafata

31

0

2

33

doua suprafete

0

13

0

       13

Total

31

13

2

46

Cele mai multe obturatii au fost realizate din ciment ionomer de sticla si sunt distribuite astfel:

·         122 in cavitati ocluzale;

·         54 in cavitati clasa II clasice;

·         118 in cavitati clasa II atipice (cavitati verticale si cavitati proximale tip caseta).

1. Ratele de supravietuire stabilite pentru materialele de obturatie utilizate, subliniaza urmatoarele rezultate:

- Rata de supravietuire a obturatiilor in functie de sexul  si varsta pacientilor evidentiaza valori mai mari in cazul fetelor si o crestere a ratei de supravietuire o data cu cresterea in varsta a pacientilor ( tabelele  3 si 4 si figurile 2  si 3);

Tabel 3 – Rata de supravietuire a obturatiei in functie de sexul pacientilor

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

30 luni

36 luni

peste

Total

Baieti

n

1

5

12

14

14





21

98

165

%

0,6%

3,0%

7,3%

8,5%

8,5%

12,7%

59,4%

100,0%

Fete

n

0

15

10

21

5

8

133

192

%

0,0%

7,8%

5,2%

10,9%

2,6%

4,2%

69,3%

100,0%

Total

n

1

20

22

35

19

29

231

357

%

0,3%

5,6%

6,2%

9,8%

5,3%

8,1%

64,7%

100,0%

Fig. 2  Rata de supravietuire a obturatiei in functie de sexul pacientilor

Tabel 4 – Rata de supravietuire a obturatiei in functie de varsta pacientilor

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

30 luni

36 luni

peste

Total

2-3 ani

n

0

3

7

8

0

4

25

47

%

0,0%

6,4%

14,9%

17,0%

0,0%

8,5%

53,2%

100,0%

4-5 ani

n

0

0

5

10

3

18

51

87

%

0,0%

0,0%

5,7%

11,5%

3,4%

20,7%

58,6%

100,0%

6-7 ani

n

1

14

10

17

16

7

104

169

%

0,6%

8,3%

5,9%

10,1%

9,5%

4,1%

61,5%




100,0%

8-9 ani

n

0

3

0

0

0

0

51

54

%

0,0%

5,6%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

94,4%

100,0%

Total

n

1

20

22

35

19

29

231

357

%

0,3%

5,6%

6,2%

9,8%

5,3%

8,1%

64,7%

100,0%

 

Fig. 3Rata de supravietuire a obturatiei in functie de varsta pacientilor

- Varstele de supravietuire a obturatiilor nu sunt influentate de tipul de molar obturat, valorile obtinute  fiind nesemnificativ statistic (p >0,05) (figurile 4,5,6);

Fig. 4 – Rata de supravietuire a obturatiei - M1 / M2

Fig. 5 – Rata de supravietuire a obturatiei - M1 sup / M1 inf

Fig. 6 – Rata de supravietuire a obturatiei - M2 sup / M2 inf.

            - Exista o corelatie slaba dar semnificativa intre rata de supravietuire si numarul suprafetelor obturate. Rata de supravietuire a obturatiilor care cuprind doua suprafete dentare este mai mare decat cea a obturatiilor realizate pe o singura suprafata (figura 7).

Fig. 7Rata de supravietuire a obturatiei in functie de numarul de suprafete afectate.

- Rata de supravietuire a obturatiilor realizate in cavitati profunde este mai mare decat cea a obturatiilor din cavitati superficiale;

 Fig. 8Rata de supravietuire a obturatiei in functie de diagnostic.

            2. Analiza ratelor de supravietuire pentru fiecare material de obturatie utilizat subliniaza o corelatie slaba dar semnificativa intre materialul folosit si varsta de supravietuire (coeficient de contingenta este de 0,21 pentru p = 0,01 (figura 9);

Fig. 9Rata de supravietuire a obturatiilor in functie de tipul materialului utilizat.

3. Rata de supravietuire a obturatiilor cu glassionomer, evidentiaza pentru variabilele “tip de cavitate”,cele mai mari valori in cazul cavitatilor de clasa a II-a clasice, si cele mai mici pentru cavitatile de clasa I-a (tabelul 5 si fig. 10);

Tabel 5 – Rata de supravietuire a obturatiilor de CIS in functie de tipul de cavitate

 

 

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

30 luni

36 luni

peste

Total

Cls I

Frecventa

0

6

8

21

3

11

73

122

 

Procent

0.0%

4.9%

6.6%

17.2%

2.5%

9.0%

59.8%

100.0%

Cls II

Frecventa

1

5

2

1

4

0

41

54

 

Procent

1.9%

9.3%

3.7%

1.9%

7.4%

0.0%

75.9%

100.0%

Cls II atipic

Frecventa

0

6

4

8

8

8

84

118

 

Procent

0.0%

5,1%

3,4%

6,7%

7.8%

6,7%

71,8%

100.0%

TOTAL

Frecventa

1

17

14



30

15

19

198

294

 

Procent

0.3%

5.8%

4.8%

10.2%

5.1%

6.5%

67.3%

100.0%

                                   

-          coeficientul de contingenta are o valoare de 0.324;

-           legatura dintre cele doua variabile este semnificativa pentru un p = 0.001

Figura 10 – Rata de supravietuire a obturatiilor de CIS in functie de tipul de cavitate

            Pentru variabila „numar de suprafete obturate”, rata de supravietuire cea mai mare se observa in cazul obturatiilor realizate pe doua suprafete (tabel 6 si figura 11).

Tabel  6 – Rata de supravietuire a obturatiilor de CIS in functie de numarul de suprafete obturate

 

 

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

30 luni

36 luni

peste

Total

O suprafata

Frecventa

0

16

10

28

15

18

153

240

 

Procent

0.0%

6,6%

4.2%

11,6%

6.2%

7,5%

63.7%

100.0%

Doua suprafete

Frecventa

1

1

4

2

0

1

45

54

 

Procent

1.8%

1.8%

7,4%

3.7%

0.0%

1,8%

83.3%

100.0%

TOTAL

Frecventa

1

17

14

30

15

19

198

294

 

Procent

0,3%

5,7%

4,7%

10,2%

5.1%

6.4%

67.3%

100.0%

-          coeficientul de contingenta are o valoare de 0.341 (pe un interval intre o si 1);

-          legatura intre cele 2 variabile este semnificativa statistic (p = 0.001)

Fig. 11Rata de supravietuire a obturatiilor de CIS in functie de numarul de suprafete obturate

DISCUTII

            Studiul comportamentului obturatiilor aplicate in diferite  tipuri de cavitati pe molarii temporari, a evidentiat cele mai mari rate de supravietuire pentru obturatiile realizate cu materiale de obturatie fizionomice, respectiv compozit si glassionomer. Din cercetarea efectuata reiese ca la lotul studiat materialul de obturatie cel mai utilizat a fost glassionomerul. Rata de supravietuire a obturatiilor realizate cu acest material, situata cu valori intre rata cea mai mare, obtinuta pentru compozite si rata cea mai mica,obtinuta pentru amalgam, il recomanda pentru utilizarea in refacerea distructiilor coronare in cazul cariilor simple localizate pe molarii temporari.

             Faptul ca  peste 62% dintre obturatiile realizate la copiii cu varste peste 6-7 ani sunt functionale, constituie un argument care sustine utilizarea  cimentului ionomer  de sticla si compozitelor in obturarea cavitatilor. O pledoarie in plus se poate face pentru  CIS-ul autopolimerizabil datorita avantajelor oferite de manevrarea usoara, biocompatibilitatea si protectia anticarie a marginilor cavitatilor si, in cazul obturatiilor proximale a suprafetelor invecinate [1,7].

            Rezultatele obtinute pentru obturatiile cu CIS subliniaza si importanta dimensiunii

obturatiei in asigurarea rezistentei in timp. De altfel, se cunoaste rolul pe care il are grosimea obturatiei cu CIS in cresterea durabilitatii.

CONCLUZII

            Studiul ratei de supravietuire a obturatiilor aplicate in carii simple pe molarii temporari subliniaza utilitatea folosirii mterialelor fizionomice pentru refacere, individualizat in functie de varsta copilului si de situatia clinica (tip de cavitate, profunzime).

BIBLIOGRAFIA

1.      Luca Rodica – Pedodontie,Vol.2,  Ed. Cerma, Bucuresti, 2003,94-97.

2.      Luca Rodica, Stanciu Ioana, Ivan Aneta – Consideratii asupra patologiei odontale la dintii temporari la un lot de copii prescolari in mediu urban. Probleme Actuale de Stomatologie. Materialele Congresului XI National al Medicilor Stomatologi din Rep. Moldova, 9-10, Oct. 2001.

3.      Luca  Rodica, Ivan Aneta, Stanciu Ioana, Vinereanu Arina – Caries experiences among preschoolchildren from two areas in Romania,  Oral Health and Dental Management in the Black Sea Countries; 2003, 1(3),26-32

4.      Luca Rodica, Gorduza Arina, Tanase Mihaela – Observatii clinice asupra  obturatiilor cu ionomeracril. Studiu preliminar. Stomatologia (Bucuresti) 1999, XLV,2,48-54.

5.      Raducanu Anca Maria, Feraru I.V., Raducanu A. M. -  Durabilitatea  obturatiilor la dintii temporari. Viata Stomatologica, 2005,VII, 42, 38-40

6.      Raducanu Anca Maria, Feraru I.V., Raducanu A. M. -  Selectia materialului de obturatie la dintii temporari: cimenturile cu ionomeri de sticla. Revista de Med. Dent. 2005,VIII, 2,59-64.

7.      ***  Guideline on Pediatric Restorative Dentistry – Ped.Dent. 2005, 27(7), 122-129

           







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




PANCREATITA
Faza proliferativa a inflamatiei
ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE
TIPARUL DE CARIE LA DINTII TEMPORARI – CARIE SIMPLA, CARIE COMPLICATA
SINDROMUL SEPTICEMIC
Micoza picioarelor (micoza interdigitala- picior de atlet Micozele plantare)
RUBEOLA
Benzatin benzilpenicilina
LUCRARE DE LICENTA MEDICINA DENTARA - IMPLANTOLOGIE-GNATOLOGIE-ESTETICA DENTO SOMATO FACIALA - „REABILITAREA OCLUZIEI IN IMPLANTOLOGIA ORALA”
ELEMENTE DE FARMACOLOGIE CLINICA