CISTITELE

cistitele

cistita acuta simpla

Reprezinta inflamatia acuta, de cauza infectioasa, a mucoasei vezicii urinare cu evolutie in general benigna si autolimitata.

Afecteaza in special femeile (se apreciaza ca toate femeile au suferit pina la varsta de 40 ani cel putin un episod de cistita), raportul femei/barbati fiind de 100:1, in special datorita    conditiilor anatomice - vecinatatea cu aria vaginala si lungimea redusa a uretrei, existenta ciclului menstrual si masajul uretral produs in timpul actului sexual, care favorizeaza colonizarea retrograda a vezicii.

germenii implicati in etiologia cistitelor acute sunt E. Coli (peste 80% din cazuri), Staphylococcus saprophyticus, Proteus mirabilis, Klebsiella si Enterococcus.

tabloul clinic este reprezentat de triada clasica: polachiurie, dureri mictionale si piurie, la care se mai pot adauga hematuria (cel mai adesea terminala), disurie, usturimile mictionale si imperiozitatea mictionala, dureri hipogastrice. Cistita acuta banala evolueaza fara febra! In cazul in care apare febra trebuie sa ne gandim la pericistita sau la pielonefrita acuta de reflux.

diagnosticul paraclinic consta in examenul sedimentului urinar - leucociturie si urocultura - care va identifica agentul etiologic. Examenul ecografic si radiologic se impune in cazul infectiilor recidivante care pot fi secundare unor alte afectiuni ale aparatului urinar (litiaza, tumori, malformatii etc.).

tratamentul cuprinde antibioterapie cu antibiotice ce au eliminare preponderent urinara (fluoroquinolone, aminoglicozide etc.) active pe agentii etiologici specifici timp de 3-7 zile, antalgice si antiiflamatorii (Flamexin, Ketorolac)    eventual antispastice si masuri generale - repaus fizic, cura de diureza, caldura locala, regim alimentar usor si alcalinizarea/ acidifierea urinii (bicarbonat de sodiu 15g/zi si respectiv acid ascorbic 2-4g/zi). levofloxacin 1tb/zi timp de 3 zile este considerata ultima achizitie in domeniul antibioterapiei in aceste cazuri. Verificarea rezultatului tratamentului se face prin uroculturi care pot sa releva sterilizarea urinii, o recidiva (cand se deceleaza acelasi germene) sau o reinfectie (cu alt germene).

cistitele complicate

Sunt acele infectii ale mucoasei vezicale favorizate si/sau intretinute de existenta unor factori favorizanti la nivelul aparatului urinar sau sistemice: adenom sau neoplasm prostatic, strictura uretrala, litiaza vezicala, diverticuli vezicali, tumori vezicale, incontinenta urinara, vezica neurologica, diabet, stari de imunodepresie (SIDA, tratament cu imunosupresoare) etc.

Tratamentul acestor cistite trebuie sa cuprinda, pe langa tratamentul cu antibiotice si antiinflamatorii si masurile generale din cistitele acute simple, si tratamentul specific al afectiunii predispozante fara de care nu se poate asigura vindecarea definitiva.

cistitele cronice

Aspectul histologic de baza consta intr-un infiltrat limfo-plasmocitar in acord cu numarul de recaderi acute.

Cistita incrustata este produsa de infectia cronica cu germeni ureolitici (Proteus, corynebacterii) si se caracterizeaza prin depunerea la nivelul ulceratiilor mucoasei de fosfati (amoniaco-magnezieni, hidroxiapatita) de culoare alba sau alb-gri obiectivate la examenul cistoscopic.

Cistita cronica TBC, cistita granulomatoasa - discutata in cadrul infectiilor specifice (Mycobacterium tuberculosis).

Cistita foliculara - caracterizata prin modificari variabile la nivelul epiteliului (metaplazie, hiperplazie sau ulceratie focala) si infiltrare limfocitara in submucoasa.

Cistita chistica - chisturile mucoasei vezicale se dezvolta ca rezultat al evolutiei metaplazice mucinoase a cuiburilor epiteliale, efect al iritarii cronice a vezicii prin prezenta infectiei si/sau litiazei.

Malakoplakia - vezica prezinta placi moi de culoare galbena care ulterior devin dure prin fibroza secundara si capata un aspect pseudotumoral.

Cistita xantogranulomatoasa - infiltrat cu macrofage cu citoplasma spumoasa, prezenta de celule gigante si depozite de colesterol.