Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Anatomia rectului


Anatomia rectului




Anatomia rectului

I1.Configuratia externa

Rectul („intestinum rectum” sau „intestinul drept”) reprezinta portiunea terminala a tubului digestiv. Incepe la jonctiunea recto-sigmoidiana, situata la nivelul vertebrei S3; strabate pelvisul si diafragma pelvina, terminandu-se la orificiul anal - situat la nivelul perineului posterior. Este situat median, anterior de sacru si coccis, avand o lungime variabila, intre 15 si 19 cm. Rectul se deosebeste de colon datorita urmatoarelor caracteristici:

-        absenta mezoului;




-        absenta haustrelor si a teniilor;

-        absenta ciucurilor epiploici.

Pe baza criteriilor embriologice, de vascularizatie si topografice, rectului i se descriu doua parti:  

Partea pelvina:

-        provine din metenteron;

-        este vascularizata de artera mezenterica inferioara, prin artera rectala superioara;

-        drenajul venos este realizat de vena rectala superioara;

-        drenajul limfatic se face in nodulii limfatici mezenterici inferiori;

-        este situata superior de diafragma pelvina;  

-        are calibru mai mare si aspect fuziform, purtand numele de ampula rectala;

-        are o lungime de 12-15 cm.

Partea perineala:

-        provine din proctodeum;    

-        este vascularizata de ramuri ale arterei iliace interne;

-        drenajul venos este asigurat de afluenti ai venei iliace interne;

-        drenajul limfatic se face in nodulii limfatici inghinali superficiali;

-        strabate diafragma pelvina;

-        are calibru mai mic, purtand numele de canal anal;

-        are o lungime de aproximativ 4 cm.

Anatomic, limita dintre ampula rectala si canalul anal, numita jonctiunea ano-rectala, corespunde marginsuperioare a muschiului sfincter anal extern si diafragmei pelvine.

Clinic si embriologic, limita este considerata linia pectinata (“linia dintata”).

Desi poarta numele de „intestin drept', rectul are forma literei “S”, prezentand:

-        in plan frontal, trei curburi laterale, doua spre stanga si una spre dreapta, determinate de santurile transversale de la nivelul peretilor laterali ai ampulei rectale;

-        in plan sagital, doua curburi:

·       ampula rectala prezinta o curbura cu concavitatea anterior, numita flexura sacrata;

·       canalul anal prezinta o curbura cu concavitatea posterior, determinata de varful coccisului, numita flexura perineala.

I2.Mijloacele de fixare ale rectului

Mijloacele de fixare ale rectuhii sunt reprezentate de:

-        peritoneul parietal;

-        elementele vasculo-nervoase;

-        tesutul conjunctiv pelvi-sub-peritoneal;

-        diafragma pelvina si fasciile sale;

-        fascia Waldeyer.

Peritoneul parietal acopera fata anterioara a ampulei rectale, reflectandu-se:                                             

-        anterior, pe:

·       vezica urinara, la barbat, formand fundul de sac recto-vezical Douglas;

·       uter si fornixul vaginal posterior, la femeie, formand fundul de sac recto-uterin Douglas.

-        lateral, pe peretii pelvusului, formand recesurile para-rectale.

in zona neacoperita de peritoneu,.ampula rectala este inconjurata de o condensare a tesutului conjunctiv din spatiul pelvi-sub-peritoneal (fascia pelvina viscerala). Aceasta este structurata in doua componente:

-        peri-proctium, reprezentat de o teaca conjunctiva elastica, ce permite modificarile de volum ale ampulei rectale;           

-        para-proctium, situat in jurul peri-proctiumului, alcatuit dintr-un tesut conjunctiv mai lax in care se gasesc vasele, nervii si limfaticele rectului.       

Para-proctiumul se continua:

-        lateral cu aripioarele rectului, condensari ale tesutului pelvi-sub-peritonal. dispuse in jurul vaselor rectale medii;           

-        anterior si inferior, cu:

·       septul recto-vaginal-prostatic Denonvilliers (fascia prostato-peritoneala), fascie de coalescenta rezultata prin obliterarea portiunii inferioare a fundului de sac Douglas;

·       septul recto-vaginal, fascie de coalescenta, rezultata prin obliterarea portiunii inferioare a fundului de sac Douglas.

Condensarea tesutului conjunctriv pelvi-sub-peritoneal in jurul vaselor iliace interne si a ramurilor acestora formeaza lame fibrovasculare. In structura acestor lame se gasesc si fibre musculare netede, care au rolul de a favoriza hemostaza.

Lamele fibro-vasculare sunt dispuse:

-        sagital, formand lamele sacro-recto-genito-pubiene, dispuse intre traiectul arterelor sacrata laterala si ombilicala. Contin elemente vasculo-nervoase reprezentate de:

·       vasele iliace interne si ramurile lor;

·       componenta inferioara a plexului hipogastric (ganglionul hipogastic cu

                        aferentele si eferentele sale).

-        frontal, reprezentate de:

·       aripioarele rectului;

·       septul recto-vezico-prostatic Denonviliers (fascia prostatica-peritoneala), la barbat, respectiv septul  recto-vaginal, la femeie;

·       fascia ombilico-pre-vezicala.

Lamele fibro-vasculare compartimenteaza.spatiul pelvi-sub-peritoneal in spatii secundare:

-        doua spatii latero-rectale, situate lateral de lamele sacro-recto-genito-pubiene, care datorita raporturilor vasculo-nervoase importante sunt evitate in interventiile chirurgicale;.

-        spatiul retro-rectal, care se contina superior cu spatiul retro-peritoneal si contine:

·       vasele sacrate mediane;

·       glomusul coccigian;

·       lanturile simpatice paravertebrale sacrate;

·       nodulii limfatici sacrati.

-        spatiul retro-pubian Retzius care contine:

·       plexul venos Santorini;

·       anastomoza arterelor obturatoare;

·       nodulii limfatici pre-vezicali;

·       ligamentele pubo-vezicale si pubo-prostatice.

Se continua superior cu spatiul ombilico-pre-vezical, delimitat intre cele doua artere ombilicale obliterate. Spatiul ombilico-pre-vezical se formeaza prin coalescenta mezoului vezicii urinare, care contine cele doua artere ombilicale.

Fascia Waldeyer este o condensare avasculara a tesutului conjunctiv retro-rectal.ce se intinde intre partea inferioara a fetei anterioare a sacrului si jonctiunea ano-rectala, ancorand rectul la sacrum. Aceasta fascie este, de fapt, o fascie de coalescenta, ce se formeaza in urma disparitiei mezoului rectal (mezoul comun dorsal din partea inferioara a metenteronului).

I3.Raporturile rectului

Ampula rectala, partea pelvina a rectului, prezinta doua portiuni:

-        portiunea peritoneala;

-        portiunea extra-peritoneala.

Partea peritoneala a rectului, are urmatoarele raporturi:

-        anterior:

·       prin intermediul peritoneului parietal posterior, cu:

§       colonul sigmoid; 

§       anse intestinale.





·       cu fundul de sac Douglas si prin intermediul lui:

§       la femeie, cu:

§       fornixul vaginal (fundul de.sac posterior);

§       fata posterioara a ureterului.

§       la barbat cu:

§       fata posterioara a vezicii urinare;

§       baza veziculelor seminale.

Raportul cu fundul de.sac Douglas permite explorarea sa prin tuseu rectal. in acumulari de lichide, in conditii patologice, la acest nivel la tuseul rectal  apar dureri violente (tipatul Douglas-ului).

-        lateral, cu recesurile pararectale, in care coboara ansele intestinale.

Partea extra-peritoneala a rectului are urmatoarele raporturi:

-        anterior.prin intermediul:

·       septului recto-vezical, la barbat, cu:

§       prostata; 

§       veziculele seminale;

§       portiunea ampulara a canalelor deferente;

§       vezica urinara, la nivelul trigonului vezical.

Tuseul rectal aduce informatii utile, cu privire la starea acestor viscere.

  

·       septului recto-vaginal, la femeie, cu fata posterioara a vaginei.

-        posterior.cu

·       spatiul retro-rectal, care contine:

§       vasele sacrate medii;

§       glomusul cocccigian;

§       lanturile simpatice paravertebrale sacrate;

§       nodulii limfatici sacrati.

·       fata anterioara a sacrului.

-        lateral, cu:

·       condensarile tesutului din spatiul pelvi-sub-peritoneal:

§       aripioarele rectului;    .

§       lamele sacro-recto-genito-pubiene ce contin, la acest nivel, ganglionul hipogastric;

·       muschiul ridicator anal.

Canalul anal, partea perineala  rectului, inconjurata de fibrele muschiului ridicator anal,  are urmatoarele raporturi:

-        lateral, cu fosa ischiorectala, delimitata:

·       supero-medial de diafragma pelvina, respectiv de muschiul ridicator anal si muschiul sfincter anal extern, acoperiti de fascia diafragmatica inferioara;

·       inferior, tegumentul peri-anal;   

·       lateral de muschiul obturator intern, acoperit de fascia lui, care la acest nivel se dedubleaza formand canalul fascial Alcock prin care trece manunchiul vasculo-nervos rusinos.

Fosa ischiorectala contine corpul adipos al fosei, strabatut de:.

·       artera rectala inferioara si ramurile ei;

·       venele rectale inferioare;

·       nervii rectali inferiori (S3-S4).

-        posterior, cu varful coccisului;

-        anterior, prin intermediul corpului perineal (centrul tendinos al perineului):

·       la femeie, cu partea inferioara a fetei posterioare a vaginei;

·       la barbat, cu:

§       varful prostatei;         

§       uretra membranoasa inconjurata de muschiul sfincter extern al uretrei;

§       glandele bulbo-uretrale Cowper;    

§       bulbul corpului spongios.

I4.Structura rectului

Fig. I1. Rectul si canalul anal (dupa Netter)

Tunica mucoasa este alcatuita din:

-        corion care:    

·       superior de linia ano-rectala, prezinta numerosi foliculi limfoizi; 

·       la nivelul pectenului conutine mult tesut fibros responsabil de formarea stenozelor la acest nivel.

-        epiteliu care este impartit in trei zone.de catre doua linii de demarcatie:

·       linia pectinata (cutaneo-mucoasa), care separa portiunea endo-dermala de portiunea ecto-dermala, tecand prin extemitatile inferioare ale columnelor anale si marginea libera a valvulelor anale; superior de aceasta linie, epiteliul este de tip unistratificat cilindric;

·       linia alba Hilton, situata inferior de marginile libere ale valvelor semilunare, care separa doua zone cu epiteliu diferit: 

§       intre linia pectinata si linia alba Hilton, epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat, lucios si de culoare albastruie, datorita plexului hemoroidal intern. Aceasta zona de 1,5 cm. este denumita zona de tranzitie;

§       inferior de linia alba Hilton, epiteliul devine treptat pluristratificat pavimentos keratinizat (epiderm). La acest nivel apar glandele sudoripare, sebacee si foliculi pilosi. La nivelul liniei ano-cutanate. care corespunde orificiului anal, se continua cu tegumentele regiunii perianale.

La nivelul ampulei, mucoasa prezinta trei plici transversale (valvulele Houston):

-        doua pe partea stanga;




-        una pe partea dreapta, descrisa de Kohlrausch, determinata de o condensare a fibrelor musculare circulare – sfincterul Nelaton.

La nivelul canalului anal, se gasesc 6-10 coloane anale (Morgagni), lungi de 1-1,5 cm.care contin in axul lor conjunctiv:

-        fibre musculare longitudinale;

-        o ramura a arterei rectale superioare;

-        o vena ce dreneaza spre vena mezenterica superioara.

intre coloanele anale se gasesc sinusuri anale (cripte Morgagni), limitate inferior de valvulele anale, vestigii ale membranei anale.

Bazele coloanelor anale si valvele anale formeaza linia pectinata, care separa portiunea endodermala a rectului (provenita din metenteron) de portiunea ectodemala, provenita din proctodeum.

Pe marginea libera a valvelor anale se gasesc mici proeminente epiteliale numite papile anale.

La nivelul sinusurilor anale se deschid glandele anale, ce secreta mucus care favorizeaza eliminarea materiilor fecale.

Tunica submucoasa

Este alcatuita din tesut conjunct lax, in care se afla o bogata retea vasculara, in special venoasa (plexul venos hemoroidal), responsabila de aparitia hemoroizilor, si plexul nervos submucos.

Tunica musculara

Este alcatuita din fibre musculare netede, dispuse in doua straturi:

-        intern, alcatuit din fibre musculare circulare (ce se diferentiaza in saptamana 7);

-        extern, alcatuit din fibre musculare longitudinale (ce se diferentiaza in saptamana 9).

in partea inferioara a rectului, fibrele musculare circulare se condenseaza si formeaza un sfincter anatomic reprezentat de sfincterul anal intern, inervat vegetativ.

Fibrele musculare longitudinale:

-        superior de diafragma pelvina, la nivelul ampulei, se continua cu cele circulare; aceasta dispozitie contribuind la contractia in masa a ampulei rectale;

-        la nivelul diafragmei pelvine, fibrele se impart in mai multe manunchiuri care:

·       formeaza muschiul recto-uretral;

·       formeaza muschiul recto-coccigian;

·       se alatura fibrelor muschiului ridicator anal.

-        inferior de diafragma pelvina, fibrele au o dispozitie complexa:         . .

·       patrund in columnele anale;

·       strabat sfincterul intern, alcatuind muschiul mucoasei anale;

·       strabat spatiul dintre sfincterul intern si sfincterul extern, inserandu-se pe corionul mucoasei. Aceste fibre alcatuiesc ligamentul suspensor al mucoasei, Parks, ce determina aparitia liniei albe Hilton;

·       strabat spatiul dintre portiunea profunda si portiunea superficiala ale sfincterului intern, raspandindu-se in tesutul adipos al fosei ischiorectale, unde formeaza septul Milligan;

·       strabat portiunea subcutanata a muschiului sfincter extern, inserandu-se in dermul regiunii peri-anale, alcatuind muschiul corrugator cutis anis.

Anexat rectului, dar distinct de musculatura proprie rectala, in jurul canalului anal se gaseste muschiul sfincter anal extern, ce apartine diafragmei pelvine.

            Muschiul sfincter anal extern adera la fata superficiala a muschiului sfincter anal intern, pe care-l depaseste caudal.

            Este alcatuit din fibre musculare striate cu originea pe varful coccisului, ligamentul ano-coccigian si pe piele.

            Fibrele musculare inconjoara jumatatea ipsi-laterla a rectului, inserandu-se, anterior, pe centrul tendinos al perineului.

            Fibrele muschiului anal extern sunt organizate in trei fascicule:

-        fasciculul profund, cel mai voluminos, inconjoara complet canalul anal, amestecandu-si fibrele cu muschiul pubo-rectal. La nivelul centrului tendinos al perineului, fibrele sale se continua cu fibrele muschiului transvers profund al perineului;

-        fasciculul superficial, ale carui fibre se continua, la nivelul centrului tendinos al perineului cu fibrele muschiului transvers superficial al perineului;

-        fasciculul subcutanat, situat inferior de sfincterul anal intern, acoperit de tegumentul regiunii perianale este inconjurat de plexul venos hemoroidal extern.

Tunica externa este reprezentata:

-        la nivelul ampulei rectale, de peritoneul parietal si fascia pelvina viscerala (para-proctium si peri-proctium);

-        la nivelul portiunii perineale a rectului (canalul anal), de adventice.

I5.Vascularizatia rectului

           

Fig. I2. Vascularizatia arteriala a rectului (dupa Netter)

 


I5.1.Vascularizatia arteriala

Vascularizatia arteriala a rectului este asigurata de arterele rectale.

Artera rectala superioara continua artera mezenterica inferioara. Coboara in pelvis prin radacina primara a mezo-sigmoidului, incrucisand vasele iliace comune stangi (sau doar vena).

            In acest traiect (in dreptul vertebrelor S1-S2), din artera rectala superioara se desprind ramuri colaterale, arterele recto-sigmoidiene, ce se anastomozeaza cu artera sigmoidiana ima, ramura din artera sigmoidiana inferioara.

            Arterele recto-sigmoidiene participa la vascularizatia jonctiunii recto-sigmoidiene.

            La nicelul vertebrei S3, artera rectala superioara ajunge pe fata posterioara a rectului, in grosimea fasciei rectului, unde se ramifica in cele doua ramuri terminale:

-        ramura dreapta care:

·       are calibru mai mare;

·       coboara oblic pe peretele posterior, apoi trece pe peretele lateral drept;

·       vascularizeaza acesti pereti, ajungand pana la nivelul liniei pectinate.

-        ramura stanga care:

·       are calibru mai mic;

·       coboara oblic pe peretele lateral stang, apoi trece pe peretele anterior;

·       vascularizeaza acesti pereti, ajungand pana la nivelul liniei pectinate.

in traiectul lor, din aceste ramuri se desprind alte ramuri, care strabat tunica musculara si patrund in submucoasa, unde formeaza o vasta retea, care realizeaza anastomoze cu ramuri din artera  rectala medie si din artera rectala inferioara.

Artera rectala medie, de calibru mai redus, se desprinde din artera iliaca interna sau din una din ramurile ei.

Parangiul hipogastric (condensare a tesutului conjunctiv pelvi-sub-peritoneal in jurul vaselor iliace interne) se continua la nivelul arterei rectale medii, formand aripioarele rectului.

Are un traiect transversal, superior de diafragma pelvina, ajungand la limita dintre ampula rectala si canalul anal.

La acest nivel, coboara pe peretele lateral al canalului anal.

Din artera se desprind:

-        4-10 ramuri rectale care strabat tunica musculara vascularizand muschiul sfincter anal intern si ajung in submucoasa, unde se anastomozeaza, superior cu ramurile arterei rectale superioare, iar inferior cu ramurile arterei rectale inferioare;

-        ramuri pentru organele invecinate:



·       la barbat:

§       ramuri pentru veziculele seminale;

§       ramuri pentru baza vezicii urinare;

§       ramuri pemru prostata.

·       la femeie:

§       ramura vaginala.

Artera rectala inferioara se desprinde din artera rusinoasa interna in traiectul acesteia prin canalul Alcock (dedublarea fasciei muschiului obturator intern), in dreptul fetei mediale a tuberozitatii ischiatice.

Artera rectala inferioara strabate fosa ischiorectala insotita de venele rectale si de nervii rectali inferiori.

in acest traiect.se imparte in 2-3 ramuri. care vascularizeaza:

-        partea inferioara a canalului anal, anastomozandu-se in submucoasa cu ramuri  din celelalte artere rectale;

-        muschiul sfincter anal extern;

-        tegumentul perianal.

Embriologic:

-        artera rectala superioara este principala sursa a plexului arterial submucos si vascularizeaza ampula rectala;

-        artera rectala medie vascularizeaza portiunea inferioara a ampulei rectale si portiunea superioara a canalului anal;

-        artera rectala inferioara vascularizeaza portiunea inferioara a canalului anal.

I5.2.Drenajul venos:

Sangele venos al rectului este drenat de doua plexuri venoase:          

-        plexul rectal (hemoroidal) intern, situat in submucoasa rectului;

-        plexul rectal extern (peri-muscular).

Plexul hemoroidal intern este situat in submucoasa rectului si este impartit de linia pectinata in :

-        parte superioara care dreneaza in vena mezenterica inferioara;

La nivelul columnelor anale, plexul este foarte dezvoltat, alcatuind zona hemoroidala. Dilatatia vaselor de la acest nivel conduce la formarea hemoroizilor interni. Venele care dreneaza partea superioara a plexului au traiect ascendent lung prin submucoasa si participa la formarea venei rectale superioare, ramura de origine a venei mezenterice inferioare.

-        parte inferioara care dreneaza in vena iliaca interna.

Este format din plexul venos situat:

-        in tunica submucoasa a pectenului;

-        subcutanat, inferior de linia alba Hilton.

Venele care dreneaza partea inferioara a plexului au traiect descendent si participa la formarea venei rectale inferioare, afluent al venei rusinoase interne care, la randul ei se varsa in vena iliaca interna. Dilatatia vaselor de la acest nivel duce la formarea hemoroizilor externi.

Continuitatea venelor acestui plex realizeaza o anastomoza porto-cava viscerala.

Plexul venos extern, peri-muscular, dreneaza sangele:

-        ascendent, spre vena rectala superioara, unindu-se cu vene care vin de la partea superioara a plexului hemoroidal intern;

-        lateral, spre vena rectala medie, afluent al venei iliace interne.

in ciuda prezentei valvulelor venoase pe traiectul venelor rectala medie si inferioara, in hipertensiunea portala se dilata anastomozele dintre teritorii (hemoroizii interni si externi simptomatici), sangele fiind drenat spre teritoriul cav inferior.

Fig. I3. Vascularizatia venoasa a rectului (dupa Netter)

 


I5.3.Drenajul limfatic

La nivelul peretelui rectal exista doua retele limfatice, sub-mucoasa si musculara, al caror drenaj este comun.

Linia pectinata constituie limita intre teritoriul rectal endodermal ce dreneaza spre nodulii limfatici interni (mezenterici inferiori si iliaci interni) si teritoriul rectal ectodermal ce dreneaza spre noduli limfatici externi (inghinali superficiali).

Drenajul limfatic al rectului se suprapune, in mare masura, drenajului venos.

Dupa directia drenajului limfatic, Dimitrie Gerota a impartit rectul in trei teritorii limfatice:

-        un teritoriu superior, in care plexurile limfatice parietale dreneaza limfa spre nodulii limfatici mezenterici inferiori;

Teritoriul superior este reprezentat de jumatatea superioara a ampulei rectale si de jonctiunea recto-sigmoidiana. Releul primar este reprezentat de nodulii limfatici para-rectali situati la bifurcatia arterei rectale superioare (hilul limfatic al rectului sau hilul Mondor).

Al doilea releu limfatic este reprezentat de nodulii limfatici mezenterici inferiori.

-        un teritoriu mijlociu in care plexurile limfatice parietale dreneaza limfa spre nodulii limfatici iliaci interni;

Teritoriul mijlociu este limitat.inferior de linia pectinata. Vasele limfatice eferente, ajung la statia primara reprezentata de nodulii limfatici iliaci interni, insotind vasele rectale medii (superior de diafagma pelvina) sau vasele rectale inferioare (inferior de diafragma pelvina) si apoi vasele rusinoase interne.

Al doilea releu limfatic este reprezentat de nodulii limfatici iliaci comuni, de unde limfa ajunge la nodulii limfatici pre-aortici.

Un important curent linifatic are traiect ascendent, alturandu-se limfaticelor teritoriului superior.

-        un teritoriu inferior in care plexurile limfatice parietale dreneaza limfa spre nodulii limfatici inghinali superficiali, din grupul supero-medial.

Teritoriul inferior este situat sub linia pectinata, iar calea sa de drenaj prezinta un mare numar de relee limfatice.

Vasele limfatice eferente ajung la statia primara reprezentata de nodulii limfatici inghinali superficiali (grupul supero-medial), urmand o cale:

·       anterioara, prin tesutul subcutanat perineal;

·       posterioara, prin tesutul subcutanat, inconjurand coccisul si trecand paralel cu creasta iliaca.

Al doilea releu limfatic este reprezentat de nodulii limfatici iliaci externi, de unde limfa ajunge la nodulii limfatici iliaci comuni si, mai departe, la nodulii limfatici pre-aortici.

 

I6.Inervatia rectului

Inervatia partii endodermale a rectului (situata superior de linia pectinata) este vegetativa, receptoare si efectoare.

Sensibilitatea viscerala este transmisa de axonii lungi ai neuronilor din plexul submucos Meissner si de axonii neuronilor din ganglionul de pe radacina posterioara a nervilor spinali S2-S4.

Aceste fibre au traiect invers comparativ cu al fibrelor parasimpatice eferente. Ele iau calea nervilor rectali medii din plexul hipogastric, apoi iau calea nervilor erigenti, ramuri din plexul sacrat.

Inervatia motorie este realizata de plexul mienteric Auerbach. Pe neuronii acestui plex sosesc fibre simpatice post-ganglionare si parasimpatice pre-ganglionare.

Neuronii simpatici pre-ganglionari se gasesc in partea inferioara a nucleului intermedio-lateral, la nivelul L1-L2. Axonii lor formeaza nervii splanhnici lombari care:

-        fac sinapsa cu neuronii ganglionari din plexul mezenteric inferior. Axonii neuronilor ganglionari (fibre simpatice post-ganglionare) ajung la rect pe calea plexului rectal.superior, ce insoteste artera rectala superioara;

-        participa la formarea nervului pre-sacrat care se imparte in doua ramuri reprezentate de nervul hipogastric drept si stang. Pe calea acestor nervi fibrele simpatice pre-ganglionare ajung la ganglionii hipogastrici, unde fac sinapsa cu neuronii ganglionari. Fibrele simpatice post-ganglionare formeaza nervii rectali medii, ce ajung la rect insotind vasele rectale med

Neuronii parasimpatici pre-ganglionari se gasesc in nucleul parasimpatic sacrat S2-S4. Axonii lor formeaza nervii splanhnici pelvini sau nervii erigenti care constituie aferentele para-simpatice ale plexului hipogastric. 

Fibrele parasimpatice pre-ganglionare strabat plexul hipogastric si se distribuie rectului, unde fac sinapsa cu neuronii ganglionari din plexul mienteric Auerbach.

Inervatia partii ectodermale a rectului (situata inferior de linia pectinata) este somatica, receptoare si efectoare.

Fibrele somato-aferente sunt dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali de pe radacina posterioara ai nervilor spinali S2-S4, ce iau calea nervilor rectali inferiori, ramuri din nervii rusinosi.

Axonii lor fac sinapsa in cornul posterior al segmentelor medulare S2-S4.

Inervatia motorie este realizata de fibre somato-motorii cu originea in neuronii din grupul nuclear central al cornului anterior (segmentele medulare S2-S4).

Axonii somato-motori patrund in ramurile ventrale ale nervilor spinali S2-S4, care participa la formarea plexului sacrat. Din plexul sacrat se desprinde nervul rusinos.

In fosa ischiorectala, din nervul rusinos se desprind nervii rectali inferiori care inerveaza muschiul sfincter anal extern.

La inervatia muschiului sfincter anal extern participa si ramuri musculare ale plexului sacrat.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




TROMBOZA(definitie,etiologie,patogenie)
CHISTURI MAXILARE - CONSIDERATII CLINICE SI RADIOGRAFICE
Nafcilina
Masuri profilactice de ordin local
MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE
CANCERUL
Steatoza renala
ANTIASMATICE
BOLI ALE UTERULUI GRAVID I
Infarctul miocardic acut (definitie, aspecte macro si micro)