Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR - TEST GRILA


ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR - TEST GRILA




ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR - TEST GRILA

31. Metode cromatografice in controlul medicamentelor

31.1 Intr-o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a trei substante chimice, A , B si C, utilizand cromatografia cu faza inversa. Timpii de retentie (t) ai celor trei substante au urmatoarele valori : (t)A = 4,76 minute ; (t)B = 7,25 minute si (t)C = 3,45 minute.




Care este ordinea crescatoare a polaritatii celor trei substante ?

a) C , B , A ; b) B , A , C ; c) C , A , B ; d) A ,C , B ; e) B , C, A

Raspuns: b) (vezi [5] , vol. II pag. 353 - 373)

31.2 Un amestec contine doua componente : componenta A (polara) si componenta B (mai putin polara), avand mase moleculare egale, MA = MB . Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la timpii de retentie (tr), masurati in cromatografia lichida (HPLC), este adevarata ?

a) La faza stationara normala (tr)A < (tr)B iar la faza stationara inversa (tr)A = (tr)B ;

b) La faza stationara normala (tr)A = (tr)B iar la faza stationara inversa (tr)A > (tr)B ;

c) La faza stationara normala (tr)A < (tr)B iar la faza stationara inversa (tr)A > (tr)B ;

d) La faza stationara normala (tr)A > (tr)B iar la faza stationara inversa (tr)A < (tr)B ;

e) La faza stationara normala (tr)A > (tr)B iar la faza stationara inversa (tr)A = (tr)B

Raspuns: d) (vezi [5] , vol. II pag. 353 - 373)

31.3 Indicati criteriul de separare a componentelor intr-o coloana cromatografica de gel-permeatie (gel-filtrare), umpluta cu un gel permeabil, inert din punct de vedere chimic.

a) Componentele sunt separate dupa polaritatea moleculelor, cele polare eluandu-se mai repede din coloana.

b) Componentele sunt separate dupa polaritatea moleculelor, cele polare eluandu-se mai lent din coloana.

c) Componentele sunt separate dupa volumul moleculelor, cele cu volum mare eluandu-se mai repede din coloana.

d) Componentele sunt separate dupa volumul moleculelor, cele cu volum mic eluandu-se mai repede din coloana.

e) Componentele sunt separate dupa capacitatea moleculelor de a forma legaturi de hidrogen.

Raspuns: c) (vezi [5] , vol. II pag. 353 - 373)

31.4 La separarea prin cromatografie lichida sub presiune (HPLC) a componentelor X si Y, distantele masurate de-alungul liniei de baza dintre punctul care marcheaza introducerea amestecului la capatul de intrare al coloanei si punctele care corespund maximelor celor doua varfuri, sunt 42 mm respectiv 48 mm. Latimile picurilor componentelor X si Y la jumatatea inaltimii lor sunt respectiv 2,3 mm si 2,5 mm . Ce valoare are rezolutia coloanei cromatografice pentru aceste doua componente, conform definitiei din Farmacopeea Romana, editia X ?

a) 1,025 ; b) 1,225 ; c) 1,275 ; d) 1,375 ; e) 1,475

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 1049)

31.5 Intr-o coloana cromatografica HPLC timpul de retentie al unei componente este 8,10 minute. Latimea picului la jumatatea inaltimii lui (exprimata ca interval de timp) este 0,18 minute. Numarul talerelor teoretice ale coloanei, fata de aceasta componenta, este . . .

a) . . . 4208 ; b) . . . 6522 ; c) . . . 9656 ; d) . . . 11218 ; e) . . . 13830

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 1049)

31.6. Pe o placa cromatografica, cu faza stationara depusa in forma de strat subtire, s-au separat doua substante, A si B. Spotul corespunzator compusului A se gaseste la distanta de 16 cm de linia de start, in timp ce spotul corespunzator compusului B se afla la distanta de 12 cm de aceeasi linie de start. Daca in conditiile executarii separarii cromatografice valoarea Rf a compusului A este (Rf)A = 0,88, ce valoare are marimea Rf a compusului B ?

a) 0,44 ; b) 0,52 ; c) 0,58 ; d) 0,66 ; e) 0,72

Raspuns: d) (vezi [5] vol. II pag. 177 ; [9] pag. 1045)

31.7. Cromatografia in faza gazoasa este o varianta a cromatografiei pe coloana in care . . .

a) . . . atat faza mobila, cat si faza stationara, sunt gazoase ;

b) . . . faza mobila este gazoasa iar faza stationara este o rasina schimbatoare de ioni ;

c) . . . faza mobila este gazoasa, iar faza stationara este un lichid adsorbit pe un suport solid ;

d) . . . faza mobila este lichida, iar faza stationara este gazoasa ;

e) . . . faza mobila este gazoasa, iar faza stationara este solida.

Raspuns: c) , e) (vezi [5] vol. II pag. 198 ; [9] pag. 1046)

31.8 In cromatografia lichida cu faze inversate, faza stationara poate fi . . .

a) . . . polara ;

b) . . . nepolara ;

c) . . . rasina schimbatoare de cationi (cationit) ;

d) . . . rasina schimbatoare de anioni (anionit) ;

e) . . . silicagel hidrofobizat prin silanizare.

Raspuns: b) , e) (vezi [5] vol. II pag. 181 - 184)

31.9 Mobilitatea componentelor unei probe in cromatografia pe strat subtire se caracterizeaza cu marimea adimensionala notata in literatura de specialitate cu Rf.
Aceasta marime reprezinta . . .

a) . . . raportul dintre viteza de migrare a fazei mobile si viteza unei componente a amestecului studiat ;

b) . . . raportul dintre viteza de migrare a unei componente a amestecului studiat si viteza fazei mobile ;

c) . . . raportul dintre distanta parcursa de una din componentele amestecului studiat si distanta parcursa, in acelasi timp, de faza mobila ;

d) . . . raportul dintre distanta parcursa de faza mobila si distanta parcursa, in acelasi timp, de una din componentele amestecului studiat ;

e) . . . fractiunea din lungimea placii cromatografice parcursa, intr-un interval de timp standardizat, de una din componentele anestecului studiat

Raspuns: b) , c) (vezi [5] vol. II pag. 177 ; [9] pag. 1045)

31.10 Care din grupele functionale de mai jos poate/pot avea rolul grupei ionogene active la o rasina schimbatoare de cationi (cationit) ?

a) gruparea tiolica ( -SH ) ; b) gruparea nitrozo ( -N=O ) ; c) gruparea sulfonica ( -SO2OH ) ; d) gruparea aldehidica ( -CHO ) ; e) gruparea carboxilica ( -COOH )

Raspuns: c) , e) (vezi [5] vol. II pag. 155 - 158)

31.11 O izoterma de partitie neliniara a unei substante intre faza stationara si faza mobila, intr-un sistem cromatografic, cauzeaza . . .

a) . . . o micsorare a mobilitatii cromatografice pentru substanta in cauza ;

b) . . . o marire a a mobilitatii cromatografice pentru substanta in cauza ;

c) . . . o relatie neliniara intre aria marginita de " picul " substantei in cauza si cantitatea acesteia in proba injectata in coloana cromatografica ;

d) . . . o forma nesimetrica a " picului " substantei respective ;

e) . . . dedublarea " picului " cromatografic al substantei respective.

Raspuns: d) (vezi [5] vol. II., pag. 50 - 53)

31.12 Se separa compusii A si B prin cromatografie in strat subtire. In timpul eluarii distanta parcursa de compusul A (distanta masurata de la linia de "start") este 75 % din distanta parcursa de compusul B. Daca in conditiile separarii cromatografice valoarea Rf a compusului A este (Rf)A = 0,55, ce valoare are marimea (Rf)B a compusului B ?

a) 0,25 ; b) 0,30 ; c) 0,35 ; d) 0,73 ; e) 0,45

Raspuns: d) (vezi [5] vol, II pag. 177 ; [9] pag. 1045)

31.13 Care dintre proprietatile substantelor analizate prin cromatografie de gel-filtrare (gel-permeatie) este decisiva in procesul de separare ?

a) polaritatea moleculelor probei ;

b) marimea moleculelor probei ;

c) structura chimica a moleculelor probei ;

d) configuratia sterica a moleculelor probei ;

e) bazicitatea moleculelor probei.

Raspuns: b) (vezi [5] vol. II pag. 139 - 151)

31.14 Care din variantele de cromatografie, enumerate mai jos, reprezinta o metoda generala de separare a substantelor cu masa moleculara mica (principii active) de substantele macromoleculare (excipienti) ?

a) cromatografia de afinitate ; b) cromatografia de schimb ionic ;

c) cromatografia de gel-permeatie ; d) cromatografia pe strat subtire ; e) gazcromatografia.

Raspuns: c) (vezi [5] vol. II pag. 139 - 151)

31.15 Pe o placa cromatografica, cu faza stationara inversa, se separa substantele A , B si C iar rapoartele de retentie ( valorile Rf ) ale acestora sunt : ( Rf )A = 0,42 ; ( Rf )B = 0,25 si
( Rf )C = 0,58 .
Care este ordinea crescatoare a polaritatii celor trei substante ?

a) C , A , B ; b) A ,C , B ; c) B , A , C ; d) B , C , A ; e) C , B , A

Raspuns: c) (vezi [5] vol. II pag. 17 - 159)

31.16 La separarea componentelor prin cromatografie de gel-permeatie (gel-filtrare), o componenta se elueaza din coloana la volum mai mare decat volumul interstitial al gelului ( V0 ) . Alegeti cauza posibila a acestui fenomen.

a) Componenta are molecule prea mici, care incap neselectiv in toate canalele gelului.

b) Componenta are molecule prea mari, care nu incap in niciuna dintre canalele gelului.

c) Gelul isi modifica proprietatile in timpul separarii datorita unei reactii chimice.

d) Componenta interactioneaza cu gel prin forte intermoleculare specifice.

e) Componenta disociaza in timpul separarii formand molecule mai mici.

Raspuns: d) (vezi [5] vol. II pag. 17 - 159)

31.17 Cauza posibila a formei asimetrice a unui "pic" cromatografic al unei componente care paraseste o coloana HPLC este . . .

a) . . . neomogenitatea umpluturii colanei cromatografice ;

b) . . . neliniaritatea izotermei de partitie a componentei respective intre fazele stationara si mobila ;

c) . . . debit prea mare de trecere a fazei mobile prin coloana cromatografica ;

d) . . . numar de talere teoretice prea mic a coloanei HPLC in raport cu componenta respectiva ;

e). . . temperatura de operare prea mica

Raspuns: b) (vezi [5] vol. II pag. 52)

31.18 Indicati relatia dintre timpul de retentie (tr) al unei componente care paraseste o coloana HPLC si factorul de capacitate (k') (se mai numeste si factor de retentie) al coloanei in raport cu componenta respectiva. In relatiile de mai jos t0 este timpul de retentie al unei componente neretinuta de faza stationara a coloanei ("timpul de retentie al componentei neretardate").

a) tr = t0.(k'+1) ; b) t0 = tr.(k'+1) ; c) tr = t0.(k' - 1) ; d) t0 = tr.(k' - 1) ; e) tr = t0.k'

Raspuns: a) (vezi [5] vol. II pag. 82)

31.19 La ce se refera termenul de 'elutie izocratica', utilizat in cromatografia lichida de presiune inalta (HPLC) si ce exprima ?

a) Termenul se refera la puterea de rezolutie si exprima faptul ca coloana are aceeasi rezolutie in raport cu toate componentele separate.

b) Termenul se refera la intensitatea semnalului detectorului si exprima faptul ca 'picurile' tuturor componentelor separate au aceeasi latime.

c) Termenul se refera la separabilitatea componentelor in conditiile concrete de lucru si exprima faptul ca in conditiile respective doua sau mai multe componente elueaza impreuna, deci nu se pot separa.

d) Termenul se refera la compozitia eluentului si exprima faptul ca in timpul separarii compozitia eluentului este nemodificata.

e) Termenul se refera la numarul talerelor teoretice si exprima faptul ca coloana are acelasi numar de talere teoretice pentru toate componentele separate.

Raspuns: d) (vezi [5] vol. II pag. 17 - 159)

31. 20 Molecula efedrinei contine doi atomi de carbon asimetrici (notate in continuare cu '1' si '2') si fiecare din ei poate fi in una din cele doua configuratii posibile: 'R' (rectus) sau 'S' (sinister). Care este perechea de izomeri ai efedrinei care - in principiu - se pot separa intre ei utilizand coloana cromatografica cu faza stationara nechirala de tipul C18 ?

a) izomerii (1R,2R) si (1R,2S) ;

b) izomerii (1S,2R) si (1R,2S) ;

c) izomerii (1R,2S) si (1S,2S) ;

d) izomerii (1R,2R) si (1R,2S) ;

e) izomerii (1S,2S) si (1R,2R)

Raspuns: a) ; c) ; d) (vezi: [5] vol. II. pag. 104-106)

31.21 In timpul separarii cromatografice in strat subtire, frontul final al eluentului se afla la distanta de 18 cm, iar spotul corespunzator compusului de interes se afla la distanta de 3,6 de linia de start. ce valoare are marimea RM pentru compusul de interes?
(se cunoaste: log 2 = 0,30103)

a) 0,204 ; b) 0,412 ; c) 0,602 ; d) 0,812 ; e) 0,963

Raspuns: c) (vezi: [5] vol. II pag. 179)

31.22 Care din urmatorii reactivi este (sunt) utilizat (utilizati) pentru derivatizarea substantelor analizate prin gazcromatografie ?

a) trimetilclorsilan ;

b) silicat de magneziu ;

c) hexametildisilazan ;

d) tetrametilsilan ;

e) N-O-bis-trimetilsilil-acetamida

Raspuns: a) ; c) ; e) (vezi: [5] vol. II pag. 210 - 211)

31.23 Din ce motiv se recurge uneori la derivatizarea componentelor unei probe in analiza gazcromatografica ? Scopul derivatizarii este . . .

a) . . . marirea temperaturii de fierbere a componentelor de interes ;

b) . . . micsorarea temperaturii de fierbere a componentelor de interes ;

c) . . . modificarea polaritatii componentelor de interes ;

d) . . . protejarea fazei stationare de actiunea chimica a componentelor probei ;

e) . . . imbunatatirea posibilitatii de detectare a componentei de interes

Raspuns: b) ; c) ; e) (vezi: [5] vol. II pag. 210 - 211)

31.24 Ecuatia van Deemter, utilizata in gazcromatografie, permite . . .

a) . . . estimarea vitezei optime a fazei mobile ;

b) . . . estimarea lungimii optime a coloanei gazcromatografice ;

c) . . . estimarea regimului termic optim al separarii gazcromatografice ;

d) . . . estimarea inaltimii unui taler teoretic la o coloana gazcromatografica, la o anume viteza a fazei mobile ;

e) . . . alegerea fazei mobile optime in functie de polaritatea componentelor de interes

Raspuns: a) ; d) (vezi: [5] vol. II pag. 46 ; 210)

31.25 Indicativul F254, intalnit la unele sortimente de placa cromatografica cu strat subtire, precizeaza faptul ca. . .

a) . . . diametrul mediu al particulelor de silicagel, depuse pe placa cromatografica, este 254 mm ;

b) . . . faza stationara este fluorescenta la radiatie ultravioleta de lungimea de unda 254 nm ;

c) . . . placa cromatografica trebuie tratata termic la 254 oC inainte de utilizare ;

d) . . . faza stationara retine numai compusii cu masa moleculara relativa mai mare decat 254 ;

e) . . . faza stationara retine numai compusii cu masa moleculara relativa mai mica decat 254

Raspuns:  b) (vezi: [5] vol. II pag. 46; 210)

31.26 Care din gazele de mai jos se utilizeaza drept faza mobila (gaz purtator) in cromatografia gazoasa ?

a) dioxid de sulf ; b) azot ; c) argon ; d) hidrogen ; e) dioxid de carbon

Raspuns: b) ; c) ; d) (vezi: [5] vol. II pag. 46 ; 201 ; 215)

31.27 Indicele Kovats, utilizat in gazcromatografie, permite . . .

a) . . . caracterizarea cantitativa a eficientei de separare a unei coloane gazcromatografice ;

b) . . . confirmarea identitatii chimice a compusilor separati ;

c) . . . exprimarea cantitativa a polaritatii fazei stationare a unei coloane gazcromatografice ;

d) . . . exprimarea stabilitatii termice a fazei stationare a unei coloane gazcromatografice ;

e) . . . exprimarea stabilitatii chimice a fazei stationare a unei coloane gazcromatografice

Raspuns: b) (vezi: [5] vol. II pag. 221 ; 222)

32. Metode volumetrice in controlul medicamentelor

32.1 Determinarea titrimetrica a vitaminei C din preparate farmaceutice se bazeaza pe . . .

a) . . . reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de sodiu ;

b) . . . titrare cu solutie de iodat de potasiu in mediu de acid clorhidric ;

c) . . . reducerea acidului ascorbic cu apa oxigenata in mediu alcalin ;

d) . . . oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu iod in mediu acid ;

e) . . . precipitarea acidului ascorbic in forma de sare de argint, greu solubila.

Raspuns: b) ; d) (vezi [9] pag. 68)

32.2 Alegeti metoda recomandata de Farmacopeea Romana, editia X, pentru dozarea grupelor metoxi in medicamente.

a) oxidare cu permanganat de potasiu si retitrarea cu acid oxalic a permanganatului neconsumat ;

b) oxidarea cu brom a iodurii de metil, obtinuta prin actiunea la cald a acidului iodhidric, urmata de titrarea iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;

c) scindarea nucleofila a grupei metoxi cu acid iodhidric, transformarea acidului iodhidric neconsumat in iod elementar si titrarea iodului cu tiosulfat alcalin ;

d) masurarea absorbantei la maximul benzii de absorbtie, caracteristice grupei metoxi, in domeniul spectral infrarosu ;

e) oxidare cu dicromat de potasiu in mediu acid si determinarea spectrofotometrica, in domeniul spectral vizibil, a ionului crom (III) rezultat.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1021)

32.3 Alegeti lista care contine setul complet de reactivi necesari pentru prepararea reactivului de titrare in vederea determinarii umiditatii unui medicament prin metoda Karl Fischer.

a) piridina, acid oxalic, iodura de potasiu, metanol absolut si tiosulfat de sodiu ;

b) hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodura de potasiu si bioxid de sulf ;

c) piridina, iod, metanol absolut si bioxid de sulf ;

d) hidroxid de sodiu, iod, cloroform si sulfura de amoniu ;

e) hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform si iod.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1017)

32.4 Se executa, in conformitate cu Farmacopeea Romana editia X, determinarea umiditatii unui medicament cu metoda de titrare Karl Fischer, utilizand o solutie de titrare cu titrul T = 8,846 mg/ml. Determinarea se executa pe o proba cu masa m = 0,4570 g. Dupa dizolvare in etanol anhidru, proba se titreaza cu reactivul Karl Fischer consumand, pana la atingerea punctului de echivalenta, volumul V1 = 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe martor consumul de reactiv este V2 = 0,2 ml. Umezeala probei, exprimata in procente de apa (m/m), este . . .

a) 6,6 %  ; b) 12,0 %  ; c) 18,5 %  ; d) 24,0 %  ; e) 28,2 %

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 1017)





32.5 Pentru dozarea titrimetric| a timolului (masa moleculara M = 150,2 g/mol) Farmacopeea Romana (editia X) prevede dizolvarea probei in solutie de hidroxid de sodiu (1 N), adaugarea de bromura de potasiu in exces, acidularea amestecului obtinut cu acid clorhidric 10 % si titrarea cu solutie de bromat de potasiu (0,01667 mol/l) pana nu se mai consuma bromul generat (punctul de echivalenta este indicat de decolorarea indicatorului metilorange). In timpul executiei operatiilor au loc urmatoarele procese chimice:

Daca la titrarea unei probe s-a consumat volumul de 13,31 ml solutie de titrare, ce cantitate de timol a continut proba analizata ?

a) 0,025 g ; b) 0,050 g ; c) 0,075 g ; d) 0,100 g ; e) 0,125 g

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 919)

32.6 Pentru determinarea indicelui de peroxid, FRX (pagina 827) prevede adaugarea la proba analizata a unui exces de iodura de potasiu iar iodul elementar, format pe seama peroxizilor din proba, se retitreaza cu o solutie de tiosulfat de sodiu 0,01 molara. La titrarea cantitatii de iod, formata la analiza a 5 grame ulei de ricin, se consuma 19 ml solutie de titrare. Se cere indicele de peroxid al probei de ulei de ricin.

a) 2,4 ; b) 3,8 ; c) 5,2 ; d) 6,6 ; e) 8,0

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 824 ; 994)

32.7 Pentru dozarea acidului ascorbic (masa moleculara 176,1) FR-X (pag. 68) recomanda dizolvarea probei in apa, adaugare de 1 ml acid clorhidric (100 g/l) si 2 ml solutie de amidon urmata de titrare cu solutie 0,0167 molara de iodat de potasiu pana la aparitia unei coloratii albastre persistente. Se stie ca, in procesele chimice implicate, 3 moli acid ascorbic consuma 1 mol iodat de potasiu. Daca la titrarea unei probe se consuma 22,6 ml solutie iodat de potasiu, ce cantitate de acid ascorbic contine proba ?

a) 33 mg ; b) 55 mg ; c) 99 mg ; d) 155 mg ; e) 199 mg

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 68)

32.8 Pentru dozarea titrimetrica a aminoglutetimidei (masa moleculara 232,3) FR-X (pag. 115) recomanda dizolvarea probei in acid clorhidric 1 M, diluarea solutiei cu apa, adaugarea a 1 g bromura de potasiu si solutie de galben de metanil (indicator), urmata de titrare cu solutie de nitrit de sodiu 0,1 M, pana la aparitia unei coloratii galbene. In timpul titrarii are loc diazotarea grupei aril-aminice primare, conform ecuatiei chimice de mai jos.

Daca la titrarea unei probe in conditiile de mai sus a fost consumat volumul de 25,70 ml solutie de titrare, ce cantitate de aminoglutetimida a continut proba analizata ?

a) 232 mg ; b) 597 mg ; c) 688 mg ; d) 744 mg ; e) 950 mg

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 115)

32.9 Pentru determinarea cantitativa a nitratului bazic de bismut [Bi5O(OH)9(NO3)4 , masa moleculara 1462] FR-X recomanda un procedeu titrimetric, solutia de titrare fiind sarea disodica a acidului etilendiamin-tetraacetic (EDTAH2Na2) de concentratie 0,05 M. Se cunoaste faptul ca o molecula EDTAH2Na2 leaga un singur ion de bismut. Daca la titrarea unei probe s-au consumat 23,94 ml solutie de titrare, ce cantitate de nitrat bazic de bismut a continut proba analizata ?

a) 150 mg ; b) 350 mg ; c) 450 mg ; d) 600 mg ; e) 750 mg

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 164)

32.10 La determinarea indicelui de hidroxil al unei probe de Macrogol a fost cantarita cantitatea de m = 1,89 g proba si preelucrata conform procedurii din FR-X (pag. 992). Pentru titrarea martor s-a folosit volumul de Vm = 20 ml solutie hidroxid de potasiu (masa moleculara 56,1) in alcool (0,5 molara) iar pentru titrarea probei s-a consumat volumul de Vp = 1,1 ml din acelasi solvent de titrare. Pentru semnalarea punctului de echivalenta, la ambele titrari s-a folosit fenolftaleina drept indicator. Ce indice de hidroxil a avut proba de Macrogol ? Indicati intervalul care cuprinde valoarea corecta.

a) 120 - 180 ; b) 180 - 220 ; c) 220 - 265 ; d) 265 - 275 ; e) 275 - 290

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 597 ; 992)

32.11 La dozarea nitritometrica (titrare cu solutie de azotit de sodiu) a aminelor aromatice primare, se adauga bromura de potasiu in vasul de titrare pentru . . .

a) . . . a reactiona cu amina formand bromhidratul aminei respective ;

b) . . . a stabiliza sarea de diazoniu formata ;

c) . . . a asigurara pH-ul necesar reactiei de diazotare ;

d) . . . a mari viteza reactiei de diazotare prin actiune catalitica;

e) . . . a mari puterea de solvatare a mediului de reactie.

Raspuns: d) (vezi [5] vol. I pag. 244)

32.12 Pentru determinarea indicelui de aciditate se prelucreaza o proba de 7,5 g ulei de ricin conform metodei din FRX (pagina 991). Acizii grasi liberi din proba se titreaza cu solutie de hidroxid de potasiu 0,1 molara, in prezenta indicatorului de fenolftaleina, consumand V = 6,70 ml solutie de titrare. Se cere indicele de aciditate al probei de ulei de ricin.

a) 2,0 ; b) 3,0 ; c) 4,0 ; d) 5,0 ; e) 6,0

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 827 ; 991)

32.13 O metoda de dozare a substantei triamcinolon acetonid (C24H31FO6 , masa moleculara 434,5), descrisa in FRX (pagina 945) prevede eliberarea fluorului din molecula substantei active si transformarea in ion fluorura (F-) prin dezagregare, urmata de titrarea ionului fluorura cu solutie 0,0025 molara de azotat de toriu (IV) [ Th(NO3)4 ] in prezenta indicatorului de rosu de alizarina S. In timpul reactiei de titrare se formeaza un precipitat, cu compozitia ThF4. Daca la executarea titrarii solutiei rezultate in urma dezagregarii probei s-a consumat volumul V = 11,5 ml solutie Th(NO3)4 , ce cantitate de triamcinolona acetonid a continut proba initiala ?

a) 35 mg ; b) 50 mg ; c) 65 mg ; d) 80 mg ; e) 95 mg

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 943 - 945)

32.14 Controlul continutului de oxid de zinc (ZnO , masa moleculara 81,4) intr-un unguent se executa prin titrarea cantitatii de zinc din proba cu o solutie 0,05 molara de sare disodica a acidului etilendiamintetraacetic (EDTAH2Na2). In timpul titrarii, zincul din proba se complexeaza in forma EDTAH2Zn. Daca la analiza a 0,5 g unguent se consuma 12,3 ml solutie de titrare, care este continutul procentual (m/m) de oxid de zinc al probei analizate ?

a) 8,0 % ; b) 9,0 % ; c) 10,0 % ; d) 11,0 % ; e) 12,0 %.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 960 - 961)

32.15 Alegeti definitia corecta a notiunii de 'indice de aciditate' (conform FR. X). Indicele de aciditate este . . .

a) . . . volumul de solutie de hidroxid de sodiu 0,1 molara (exprimat in mililitri), necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi din masa de 100 mg proba ;

b) . . . masa de hidroxid de potasiu (exprimata in mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi liberi dintr-un gram de proba ;

c) . . . volumul (exprimat in ml) de solutie de hidroxid de potasiu 0,1 molara, necesar pentru neutralizarea masei de 1 g proba analizata ;

d) . . . numarul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi din masa de 100 mg. proba ;

e) . . . masa de hidroxid de potasiu (exprimata in mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea unui gram de grasime.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 991)

32.16 Alegeti definitia corecta a notiunii de 'indice de ester' (conform FR. X). Indicele de ester este . . .

a) . . . masa de hidroxid de potasiu (exprimata in grame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ;

b) . . . masa de hidroxid de potasiu (exprimata in mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 g proba analizata ;

c) . . . masa de hidroxid de sodiu (exprimata in mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ;

d) . . . numarul de moli de baza tare monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea a 100 grame proba analizata ;

e) . . . numarul de moli de baza tare monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea unui gram de substanta analizata.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 991)

32.17 Alegeti definitia corecta a notiunii de 'indice de iod' (conform FR. X).
Indicele de iod este . . .

a) . . . masa de iod (exprimata in mg) fixata prin reactie chimica de 100 grame proba analizata ;

b) . . . masa de iod (exprimata in grame) fixata prin reactie chimica de 1 gram substanta analizata ;

c) . . . masa de iod (exprimata in grame) fixata prin reactie chimica de 100 grame proba analizata ;

d) . . . masa de iod (exprimata in mg) fixata prin reactie chimica de 1 gram substanta analizata ;

e) . . . volumul solutiei 0,05 molara de iod (exprimat in ml) consumat de 1 gram proba analizata.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 993)

32.18 Alegeti definitia corecta a notiunii de 'indice de peroxid' (conform FR. X). Indicele de peroxid este . . .

a) . . . numarul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din 1 gram proba analizata ;

b) . . . numarul de mililitri de solutie de tiosulfat de sodiu 0,1 molara, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din cantitatea de 1 gram proba analizata ;

c) . . . numarul de mililitri de solutie de tiosulfat de sodiu 0,05 molara, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din 100 grame proba analizata ;

d) . . . numarul de mililitri de solutie de tiosulfat de sodiu 0,01 molara, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din 100 mg proba analizata ;

e) . . . numarul de mililitri de solutie de tiosulfat de sodiu 0,01 molara, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin actiunea peroxizilor din masa de 1 gram proba analizata.

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 994)

32.19 Alegeti definitia corecta a notiunii de 'indice de hidroxil' (conform FR. X). Indicele de hidroxil este . . .

a) . . . volumul de solutie 0,1 M de hidroxid de sodiu echivalent cu cantitatea de acid acetic consumat la acetilarea a 1 g proba analizata ;

b) . . . volumul de solutie 0,05 M de hidroxid de sodiu echivalent cu cantitatea de acid acetic consumat la acetilarea a 1g proba analizata ;

c) . . . cantitatea de hidroxid de sodiu (exprimata in mg) echivalenta cu cantitatea de acid acetic consumat la acetilarea a 1 g proba analizata ;

d) . . . cantitatea de hidroxid de potasiu (exprimata in mg) echivalenta cu cantitatea de acid acetic consumat la acetilarea a 1 g proba analizata ;

e) . . . cantitatea de hidroxid de potasiu (exprimata in mg) echivalenta cu cantitatea de acid acetic consumat la acetilarea a 100 mg proba analizata.

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 992)

32.20 La determinarea cantitativa a diclorhidratului de trifluoperazina prin titrare cu acid percloric, trebuie evitata actiunea oxidanta a acidului percloric asupra anionului clorura, proces din care ar rezulta clor elementar. Pentru evitarea acestui fenomen nedorit . . .

a) . . . se adauga in vasul de titrare solutie de azotat de argint pentru a precipita anionul clorura ;

b) . . . titrarea se executa la rece pentru a diminua capacitatea de oxidare a acidului percloric ;

c) . . . se adauga acetat de mercur(II) pentru a lega ionul clorura intr-o forma slab disociata ;

d) . . . se adauga un reducator in exces (clorura stanoasa) pentru a contrabalansa efectul oxidant al acidului percloric ;

e) . . . se utilizeaza o solutie de acid percloric diluat pentru a minimiza efectul oxidant al acestuia.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 945 - 946)

33. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor

33.1 In urma dilutiei transmitanta unei solutii creste de 2,5 ori. Cu cate unitati scade absorbanta solutiei ? (Se cunoaste : log102 = 0,30103)

a) 0,185 ; b) 0,250 ; c) 0,398 ; d) 0,415 ; e) 0,500

Raspuns: c) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327 ; [9] pag. 1036)

33.2 Amestecand volume egale din doua solutii ale aceleiasi substante, dizolvate in acelasi solvent, rezulta o solutie finala a carei absorbata este de 2,25 ori mai mare decat absorbata uneia dintre solutiile initiale. Care a fost raportul concentratiilor initiale ale celor doua solutii ?

a) 2,5 ; b) 3 ; c) 3,5 ; d) 4 ; e) 4,5

Raspuns: c) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327 ; [9] pag. 1036)

33.3 Solutia unei substante are absorbtivitatea molara, determinata la o lungime de unda potrivita, egala cu e = 4850 l/(mol.cm), iar absorbanta specifica, masurata la aceeasi lungime de unda este A11%cm = 140 dl/(g.cm). Stabiliti identitatea substantei dizolvate.

a) nitrofurantoina (C8H6N4O5 ; masa moleculara : 238,2)

b) nifedipin (C17H18N2O6 ; masa moleculara : 346,3)

c) prednisolona (C21H28O5 ; masa moleculara : 360,4)

d) hidrocortizona (C21H30O5 ; masa moleculara : 362,5)

e) acetat de hidroxiprogesterona (C23H32O4 ; masa moleculara : 372,5)

Raspuns: b) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327 ; [9] pag. 477 , 481 , 695 , 700 , 782, 1036 - 1037)

33.4 Care dintre urmatoarele substante poate fi determinata cantitativ in solutie, direct prin metoda spectrofotometrica in domeniul vizibil (400 - 800 nm) ?

a) papaverina ;

b) codeina ;

c) hidrocortizona ;

d) cianocobalamina ;

e) fenobarbitalul.

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 327 - 328)

33.5 In vederea determinarii cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarata: 150 mg/capsula) se dizolva continutul unei capsule in metanol, dupa care se completeaza solutia la volumul final de 100 ml cu acelasi solvent. Solutia obtinuta se filtreaza. Volumul de 1 ml filtrat se dilueaza cu solutie de tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Solutia finala prezinta, la lungimea de unda de 475 nm, intr-o cuva cu grosimea de 2 cm, absorbanta 0,406.

In ce sens si cu cat la suta din valoarea declarata se abate continutul de rifampicina de la valoarea declarata ?

Absorbanta specific| a rifampicinei la 475 nm este : A11%cm = 140 dl/(g.cm).

Capsula contine . . .

a) . . . cantitat mai mica decat valoarea declarata, cu 14,66 % din valoarea declarata;

b) . . . cantitate mai mica decat valoarea declarata, cu 3,33 % din valoarea declarata;

c) . . . cantitate mai mica decat valoarea declarata, cu 6,40 % din valoarea declarata;

d) . . . cantitate mai mare decat valoarea declarata, cu 1,25 % din valoarea declarata;

e) . . . cantitate mai mare decat valoarea declarata, cu 2,50 % din valoarea declarata

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 830)

33.6 In vederea determinarii cantitative a acetatului de a-tocoferol in capsule, se dizolva continutul unei capsule in metanol si se completeaza volumul solutiei, cu acelasi solvent, la 100 ml intr-un balon cotat. Volumul de 10 ml din solutia obtinuta se dilueaza cu metanol la volumul final de 100 ml. Absorbanta solutiei finale, masurata la 284 nm intr-o cuva cu grosimea de 1 cm, este 0,425. Ce cantitate de a-tocoferol a continut capsula ? Absorbanta specifica a substantei a-tocoferol in metanol, la 384 nm este 42,5 dl/(g.cm).

a) 50 mg ; b) 100 mg ; c) 150 mg ; d) 200 mg ; e) 250 mg

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 203)

33.7 Pentru determinarea cantitatii de Nifedipin intr-o capsula, se dizolva continutul unei capsule in metanol dupa care se aduce volumul solutiei la 100 ml cu acelasi solvent. Volumul de 5 ml din solutia obtinuta se dilueaza la volumul final de 100 ml cu metanol. Absorbanta solutiei finale, la 350 nm, intr-o cuva cu grosimea de 1 cm, este 0,350. Ce cantitate de Nifedipin a continut capsula ? Absorbanta specifica a substantei Nifedipin, in metanol, la lungimea de unda de 359 nm, este 140 dl/(g.cm).

a) 25 mg  ; b) 50 mg  ; c) 75 mg ; d) 100 mg ; e) 150 mg

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 697)

33.8 O solutie introdusa, in compartimentul unui spectrofotometru permite, la o lungime de unda data, trecerea a 40 % din intensitatea radiatiei incidente. Ce absorbanta prezinta solutia la aceasta lungime de unda ? Se da : log102 = 0,30103.

a) 0,398 ; b) 0,467 ; c) 0,622 ; d) 0,802 ; e) 1,066

Raspuns: a) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.9 La modificarea solventului in care este dizolvata o substanta activa, atat energia starii electronice fundamentale, cat si energia starii electronice excitate a moleculelor scad, insa modificarea energiei starii fundamentale este mai accentuata decat cea a starii excitate. Cum se modifica proprietatile benzii de absorbtie a substantei, in comparatie cu solventul initial ?

a) banda de absorbtie se deplaseaza batocrom ;

b) banda de absorbtie se deplaseaza hipsocrom ;

c) banda de absorbtie sufera o modificare hipocroma ;

d) banda de absorbtie sufera o modificare hipercroma ;

e) banda de absorbtie sufera o modificare auxocroma.

Raspuns: b) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.10 Care din relatiile de mai jos exprima corect legatura dintre concentratia procentuala (m/v) a unei substante aflata in solutie si absorbanta solutiei (relatia Lambert-Beer) ? S-au utilizat urmatoarele notatii :

Text Box:  c% = concentratia procentuala (m/v) a substantei ;

A11%cm = absorbanta specifica a substantei ;

A = absorbanta masurata a substantei ;

d = grosimea de solutie traversata de radiatie.

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 1037)

33.11 Capacitatea intrinseca a unei substante, avand masa moleculara M, de a absorbi o radiatie din domeniul ultraviolet si vizibil, este exprimata de absorbtivitatea molara (e) si de absorbanta specifica (A11%cm). Care din formulele de mai jos reda corect relatia dintre absorbtivitatea molara [exprimata in litru/(mol.cm)] si absorbanta specifica [exprimata in decilitru/(g.cm)] ?

a) A11%cm.M = 10.e ; b) A11%cm.e = 10.M ; c) 10.A11%cm = e.M ; d) A11%cm = 10.e.M ; e) e = 10.A11%cm.M

Raspuns: a) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.12 Scara absorbantelor spectrofotometrelor in domeniul ultraviolet se verifica cu ajutorul . . .

a) . . . unei solutii de sulfat de cupru cu concentratia 0,0060 % (m/V) in mediu amoniacal.

b) . . . unei solutii de dicromat de potasiu cu concentratia 0,006 % (m/v) in mediu de acid sulfuric.

c) . . . unei solutii de acid picric cu concentratia 0,006 % (m/v) in mediu alcalin.

d) . . . unei solutii de acid picric cu concentratia 0,003 % (m/v) in mediu alcalin.

e) . . . unei solutii de permanganat de potasiu cu concentartia 0,002 % (m/v) in mediu apos neutru.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1038)

33.13 Care din cerintele de mai jos conditioneaza aplicabilitatea relatiei Lambert-Beer la determinarea spectrofotometrica a unei substante ? Se impune ca . . .

a) . . . subtanta sa prezinte fluorescenta in conditiile analizei ;

b) . . . concentratia in proba a substantei de interes sa fie suficient de mare pentru a se produce asociatii intermoleculare ;

c) . . . indicele de refractie al solutiei sa fie suficient de mare ;

d) . . . indicele de refractie al solutiei sa fie suficient de mic ;

e) . . . temperatura solutiei sa fie mentinuta constanta in timpul masurarii absorbantei.

Raspuns: e) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.14 Care din cerintele de mai jos conditioneaza aplicabilitatea relatiei Lambert-Beer la determinarea spectrofotometrica a unei substante ? Se impune ca . . .

a) . . . substanta din proba sa prezinte absorbtie maxima la lungimea de unda la care se executa masurarea ;

b) . . . substanta din proba sa prezinte absorbtie minima la lungimea de unda la care se executa masurarea ;

c) . . . substanta din proba sa prezinte indice de refractie maxima la lungimea de unda la care se executa masurarea ;

d) . . . substanta din proba sa prezinte indice de refractie minima la lungimea de unda la care se executa masurarea ;

e) . . . proba care contine substanta de interes sa fie omogena din punct de vedere chimic si optic.

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 1035 - 1038)

33.15 Care din cerintele de mai jos conditioneaza aplicabilitatea relatiei Lambert-Beer la analiza spectrofotometrica a unei serii de solutii ? Se impune ca . . .

a) . . . fiecare solutie din serie sa fie incolora ;

b) . . . masurarea absorbantei fiecarei solutii din serie sa se execute la aceeasi lungime de unda ;

c) . . . masurarea absorbantei fiecarei solutii din serie sa se execute la aceeasi grosime a stratului de solutie ;




d) . . . masurarea absorbantei fiecarei solutii din serie sa se execute la aceeasi temperatura ;

e) . . . masurarea absorbantei fiecarei solutii din serie sa se execute utilizand acelasi solvent.

Raspuns: b) , c) , d) , e) (vezi [9] pag. 1035 - 1038)

33.16 Daca energia unei tranzitii intre starile electronice ale unei molecule se micsoreaza, atunci in spectrul electronic al substantei respective se observa . . .

a) . . . o deplasare batocroma a benzii de absorbtie corespunzatoare ;

b) . . . o modificare hipocroma a benzii de absorbtie corespunzatoare ;

c) . . . o deplasare hipsocroma a a benzii de absorbtie corespunzatoare ;

d) . . . o modificare hipercroma a benzii de absorbtie corespunzatoare ;

e) . . . o despicare a benzii de absorbtie corespunzatoare.

Raspuns: a) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.17 Absorbanta specifica este o marime utilizata in analiza spectrofotometrica. Valoarea acestei marimi depinde de . . .

a) . . . natura chimica a substantei de interes ;

b) . . . grosimea stratului de proba traversata de radiatie ;

c) . . . natura solventului in care este dizolvata substanta de interes ;

d) . . . lungimea de unda a radiatiei care traverseaza proba ;

e) . . . concentratia substantei de interes in proba investigata.

Raspuns: a) , c) , d) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

33.18 Determinarile analitice cantitative prin spectrofotometrie, utilizand relatia Lambert-Beer, se bazeaza pe masurarea . . .

a) . . . indicelui de refractie al probei ;

b) . . . transmitantei probei ;

c) . . . absorbantei probei ;

d) . . . absorbantei specifice a probei ;

e) . . . intensitatii absolute a radiatiei care a traversat proba.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1035 - 1038)

33.19 Solventii utilizati drept mediu de lucru la analiza cantitativa spectrofotometrica in domeniul spectral ultraviolet si vizibil pot fi organici sau aposi (bazici, acizi) si trebuie sa indeplineasca unele din urmatoarele conditii:

a) sa nu interactioneze cu substanta analizata ;

b) sa prezinte absorbtie cat mai mica in regiunea spectrala utilizata pentru analiza ;

c). sa reactioneze chimic cu substanta analizata ;

d) sa prezinte absorbtie cat mai mare in regiunea spectrala utilizata pentru analiza ;

e) sa prezinte indice de refractie cat mai mare in regiunea spectrala utilizata pentru analiza.

Raspuns: a) , b) (vezi [9] pag. 1035 - 1038)

33.20 Care dintre afirmatiile referitoare la analiza cantitativa spectrofotometrica, efectuata in domeniul spectral ultraviolet si vizibil, este (sunt) corecta (corecte) ?

a) Spectrele de absorbtie se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei probei in functie de lungimea de unda a radiatiei incidente pe proba ;

b) Spectrele de absorbtie se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei probei in functie de concentratia substantei de interes in proba analizata ;

c) Concentratiile solutiilor supuse masurarii se aleg astfel, incat valorile absorbantelor sa fie cuprinse intre 0,3-0,7 ;

d) Citirea absorbantei se executa intotdeauna la un minim de absorbanta al spectrului ;

e) Citirea absorbantei se executa intotdeauna la lungimea de unda la care absorbtia optica a solventului este maxima.

Raspuns: a) , c) (vezi [9] pag. 1035 - 1038)

33.21 Notiunea de ' punct izosbestic ', intalnita in terminologia spectrofotometriei, semnifica . . .

a) . . . valoarea de pH la care se egaleaza concentratiile de echilibru ale doua specii moleculare implicate intr-un echilibru chimic ;

b) . . . lungimea de unda la care spectrul de absorbtie al sistemului prezinta un maxim ;

c) . . . valoarea de pH la care concentratia de echilibru a ionilor pozitivi din sistem este egala cu concentratia ionilor negativi ;

d). . . . valoarea de pH la care gradul de disociere al unei specii moleculare este maxim ;

e) . . . lungimea de unda la care se intersecteaza spectrele suprapuse ale amestecurilor a doua specii chimice implicate intr-un echilibru chimic.

Raspuns: e) (vezi [5] vol. II pag. 296 - 327)

34. Controlul limitelor de impuritati organice si anorganice

34.1 Pentru controlul limitei de nitrati FRX (pagina 1013) recomanda utilizarea uneia din reactivii de mai jos si urmarirea uneia din fenomenele chimice indicate. Care este reactivul si fenomenul chimic mentionat in FRX ?

a) acid sulfosalicilic / formare de culoare galbena ;

b) brucina in mediu de acid sulfuric concentrat / formare de culoare rosie-violeta ;

c) hexacianoferat(II) de potasiu / formare de precipitat alb ;

d) hexacianoferat(II) de potasiu / formare de precipitat albastru ;

e) fenol in acid sulfuric concentrat / formare de compus galben

Raspuns: a) (vezi [9] pag 1013)

34.2 Controlul limitei de fier din preparatele farmaceutice, conform FRX (pagina 1011 - 1012) se bazeaza pe reactia chimica executata cu una din reactivii de mai jos si se urmareste una din fenomenele chimice mentionate. Identificati reactivul si fenonenul chimic.

a) sulfura de sodiu / formarea unui precipitat negru ;

b) fosfat disodic / formarea unei coloratii verzi stabile ;

c) hexacianoferat(II) de potasiu / formarea unui precipitat albastru ;

d) sulfocianura de amoniu / formarea unei coloratii rosii stabile ;

e) acid salicilic / formarea unei combinatii complexe de culoarea albastra.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1011 - 1012)

34.3 Care din metodele de mai jos sta la baza controlului limitei de arsen in medicamente, conform descrierii din FR. X.?

a) reducerea arsenului din proba la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric ;

b) precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ;

c) titrarea iodometrica a arsenului trivalent ;

d) reducerea arsenului din proba la arsina (AsH3) urmata de determinarea acesteia prin cromatografie gazoasa ;

e) transformarea arsenului din proba in oxid de fenilarsina si titrarea acestuia cu solutie de iod.

Raspuns: a) (vezi [9] pag. 1008)

34.4 Farmacopeea Romana editia X prevede pentru controlul limitei de amoniu . . .

a) . . . titrare cu acid percloric in mediu neapos (dioxan) ;

b) . . . efectuarea reactiei de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu in mediu alcalin ;

c) . . . efectuarea reactiei de culoare cu o sare de cupru bivalent ;

d) . . . efectuarea reactiei de condensare dintre amoniac si un compus carbonilic (cu formare de imine) ;

e) . . . efectuarea reactiei dintre ionul amoniu si un azotit alcalin, proces in care se degaja azot elementar

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1007)

34.5 Controlul limitei de calciu in medicamente, conform FR. X., se bazeaza pe . . .

a) . . . colorarea in rosu a flacarii unui arzator cu gaz ;

b) . . . precipitarea calciului in forma de carbonat greu solubil ;

c) . . . precipitarea calciului in forma de oxalat greu solubil ;

d) . . . reactia de culoare cu ditizona in mediu de cloroform ;

e) . . . titrarea ionului Ca2+ cu acid etilendiamin tetraacetic (EDTA) in mediu amoniacal.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1010)

34.6 Controlul limitei de fier se executa, conform FR. X., prin . . .

a) . . . precipitare in mediu neutru in forma de sulfura de fier, sare greu solubila de culoare neagra ;

b) . . . reactie de culoare cu orto-fenantrolina, cu formarea unui complex rosu ;

c) . . . reactie de culoare cu sulfocianura de amoniu, cu formarea unui produs de reactie rosu ;

d) . . . reactie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui pigment albastru ;

e) . . . titrare redox cu solutie de permanganat de potasiu in mediu acid.

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 1011)

34.7 Controlul limitei de nitrati in medicamente se executa, conform FR. X., prin . . .

a) . . . reducere la anion azotit si punerea in evidenta a acestuia prin reactia de culoare Griess (formarea unui colorant azoic).

b) . . . reactie de culoare cu acid cromotropic in acid sulfuric concentrat.

c) . . . reactie de culoare cu acid sulfosalicilic.

d) . . . reactie de culoare cu difenilamina in mediu de acid sulfuric concentrat.

e) . . . reducerea nitratilor la amoniac, urmata de identificarea acestuia cu reactivul Nessler.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1013)

34.8 Reactivul hexacianoferat(II) de potasiu serveste la controlul limitei de . . .

a) . . . amoniu si calciu ;

b) . . . metale grele ;

c) . . . zinc si fer ;

d) . . . sulfati ;

e) . . . arsen si magneziu.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1012 ; 1014)

34.9 Pentru controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile, FR-X (pag.1015) prevede . . .

a) . . . dizolvarea probei in acid azotic, daca se urmaresc impuritatile organice usor carbonizabile in substante minerale colorate ;

b) . . . calcinarea in flacara timp de 10 minute, daca se urmaresc impuritatile organice usor carbonizabile in substante minerale incolore ;

c) . . . calcinarea in flacara timp de 10 minute, daca se urmaresc impuritatile organice usor carbonizabile in substante minerale colorate ;

d) . . . dizolvarea probei in acid sulfuric, daca se urmaresc impuritatile organice usor carbonizabile in substante organice ;

e) . . . dizolvarea probei in acid sulfuric, daca se urmaresc impuritatile organice usor carbonizabile in substante anorganice incolore.

Raspuns: b) , d) (vezi [9] pag. 1015)

34.10 Controlul limitei de amoniu (conform FR-X, pag. 1007) se bazeaza pe . . .

a) . . . reactia de culoare cu reactivul Bougault, formandu-se un precitat verde ;

b) . . . reactia cu reactivul Griess cu care se formeaza, in mediu acid, un produ colorat in portocaliu ;

c) . . . reactia cu solutie acida de azotit de sodiu, cu care se formeaza un precipitat alb ;

d) . . . reactia de culoare cu rectivul Nessler, executata in mediu alcalin, formandu-se un complex galben-brun ;

e) . . . reactia cu reactivul Nessler, executata in mediu acid, formandu-se un precipitat alb.

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 1007)

34.11 Controlul limitei de calciu, conform FR-X (pag. 1010), se executa cu reactivul . . .

a) . . . oxalat de amoniu in mediu alcalin si se urmareste aparitia unei precipitat galben-brun.

b) . . . oxalat de amoniu in mediu neutru si se urmareste aparitia unui precipitat alb.

c) . . . fosfat monosodic in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat galben.

d) . . . fosfat trisodic in mediu alcalin si se urmareste formarea unui precipitat alb.

e) . . . hexacianoferat(II) de potasiu in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat alb.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1010)

34.12 Controlul limitei de carbonati, conform FR-X (pag. 1010), se executa cu reactivul . . .

a) . . .hexacianoferat(II) de potasiu in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba, solubil in acid acetic.

b) . . . acid acetic si se urmareste producerea unei efervescente.

c) . . . azotat de argint si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba de carbonat de argint.

d) . . . clorura de bismut si azotat de sodiu si se urmareste formarea azotatului bazic de bismut de culoare alba.

e) . . . hidroxid de bariu si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba, solubil in acid clorhidric.

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 1010)

34.13 Controlul limitei de cloruri, conform FR-X (pag. 1011), se executa cu reactivul . . .

a) . . . rosu de metil si se urmareste decolorarea solutiei ;

b) . . . azotat de argint in mediu amoniacal si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba, solubil in acid acetic ;

c) . . . azotat de argint in mediu acid si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba, solubil in amoniac ;

d) . . . azotat de argint in mediu alcalin si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) de culoare alba, solubil in acid acetic ;

e) . . . metilorange si se urmareste decolorarea solutiei.

Raspuns: c) (vezi [9] pag. 1011)

34.14 Controlul limitei de fier, conform FR-X (pag. 1011), se executa cu reactivul . . .

a) . . . hexacianoferatul(II) de potasiu in mediu de acid clorhidric diluat si se urmareste formarea unui precipitat (sau a unei coloratii) albastru.

b) . . . sulfura de sodiu in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) maro inchis.

c) . . . sulfura de sodiu in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei tulburari) galben solubil in acid acetic.

d) . . . solutie de sulfocianura de amoniu in mediu neutru si se urmareste formarea unui produs solubil colorat in rosu intens.

e) . . . solutie de sulfocianura de amoniu in mediu neutru si se urmareste formarea unui produs solubil colorat in albastru intens.

Raspuns: a) (vezi [9] pag. 1011)

34.15 Controlul limitei de fosfati, conform FR-X (pag. 1012), se executa cu reactivul . . .

a) . . . molibdat de amoniu in mediu de acid azotic si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei opalescente) de culoare albastra.

b) . . . molibdat de amoniu in mediu de acid azotic si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei opalescente) de culoare galbena.

c) . . . clorura de calciu si clorura de magneziu in mediu slab acid si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei opalescente) de culoare alba.

d) . . . clorura de calciu si clorura de magneziu in mediu slab acid si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei opalescente) de culoare albastra.

e) . . . clorura de bariu in mediu neutru si se urmareste formarea unui precipitat (sau unei opalescente) de culoare alba.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1012)

34.16 Controlul limitei de metale grele, conform FR-X (pag. 1012), se executa cu reactivul . . .

a) . . . sulfura de sodiu si formaldehida in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unui precipitat de culoare inchisa (sau o coloratie inchisa).

b) . . . sulfura de sodiu si formaldehida in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unui precipitat de culoare alba (sau o opalescenta alba).

c) . . . sulfat de sodiu si formaldehida in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unui precipitat de culoare inchisa (sau o coloratie inchisa).

d) . . . sulfit de sodiu si formaldehida in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unui precipitat de culoare inchisa (sau o coloratie inchisa).

e) . . . sulfit de sodiu si formaldehida in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unui precipitat de culoare alba (sau o opalescenta alba).

Raspuns: a) (vezi [9] pag. 1012)

34.17 Controlul limitei de nitrati, conform FR-X (pag. 1013), se executa cu reactivul . . .

a) . . . brucina in mediu de acid sulfuric concentrat si se urmareste formarea unui produs rosu-violet ;

b) . . . acid acetilsalicilic in mediu amoniacal si se urmareste formarea unei coloratii albastre ;

c) . . . acid acetilsalicilic in mediu amoniacal si se urmareste formarea unei coloratii galbene ;

d) . . . acid salicilic in mediu de acid acetic si se urmareste formarea unei coloratii albastre ;

e) . . . acid sulfosalicilic in mediu amoniacal si se urmareste formarea unei coloratii galbene.

Raspuns: e) (vezi [9] pag. 1013)

34.18 Controlul limitei de sulfati, conform FR-X (pag. 1014), se executa cu reactivul . . .

a) . . . clorura de calciu in mediu de acid fosforic diluat si se urmareste formarea unui precipitat (sau a unei opalescente) de culoare alba.

b) . . . clorura de bariu in mediu de acid clorhidric diluat si se urmareste formarea unui pecipitat (sau a unei opalescente) de culoare alba.

c) . . . clorura de magneziu in mediu alcalin si se urmareste formarea unui pecipitat (sau a unei opalescente) de culoare alba.

d) . . . clorura de calciu in mediu de acid oxalic diluat si se urmareste formarea unui pecipitat (sau a unei opalescente) de culoare alba.

e) . . . clorura de cupru in mediu amoniacal si se urmareste formarea unei coloratii albastre.

Raspuns: b) (vezi [9] pag. 1014)

34.19 Controlul limitei de zinc, conform FR-X (pag. 1014), se executa cu reactivul . . .

a) . . . acid oxalic si se urmareste formarea unui precipitat alb (sau a unei tulburari albe).

b) . . . fosfat disodic si se urmareste formarea unui precipitat alb (sau a unei tulnurari albe).

c) . . . acid cromotropic in mediu de acid sulfuric concentrat si se urmareste formarea unui produs colorat in rosu-violet.

d) . . . hexacianoferat(II) de potasiu in mediu de acid clorhidric diluat si se urmareste formarea unui precipitat alb (sau a unei tulnurari albe).

e) . . . sulfura de sodiu si se urmareste formarea unui precipitat alb (sau a unei tulnurari albe).

Raspuns: d) (vezi [9] pag. 1014)

34.20 Conform FR-X (pag.1008) controlul limitei de arsen, in functie de cantitate de arsen din proba, se bazeaza pe . . .

a) . . . reducerea arsenului la starea de oxidare zero cu reactivul hipofosfit de sodiu in mediu de acid clorhidric si urmarirea formarii unui unei coloratii brune sau unui precipitat brun.

b) . . . reactia cu sulfura de sodiu si observarea formarii unui precipitat galben.

c) . . . reactia cu solutie de iod/iodura pentru depistarea arsenului in starea de oxidare As3+ si observarea decolorarii solutiei.

d) . . . reducerea arsenului la arsina (AsH3) si punerea in evidenta a produsului de reactie volatil cu ajutorul unei hartii indicatoare specifice.

e) . . . reactia cu molibdat de amoniu si observarea aparitiei unei coloratii albastre.

Raspuns: a) , d) (vezi [9] pag. 1008 - 1009)

34.21 Controlul limitei de arsen presupune transformarea continutului de arsen al probei in arsina volatila (AsH3) cu ajutorul unui reducator adecvat. Arsina formata se pune in evidenta cu ajutorul unora din metodele enumerate mai jos. Indicati metodele in cauza.

a) hartie de filtru imbibata cu solutie apoasa de azotat de argint ;

b) hartie de filtru imbibata cu solutie alcoolica de clorura mercurica (HgCl2) ;

c) hartie de filtru imbibata cu solutie apoasa de sulfura de sodiu ;

d) solutie absorbanta continand dietil-ditiocarbamat de argint si piridina ;

e) solutie absorbanta continand clorura stanoasa.

Raspuns: b) , d) (vezi [5] vol. I pag. 252 - 253)

34.22 Pentru controlul limitei de metale grele Farmacopeea Europeana prevede utilizarea reactivului . . .

a) . . . carbonat de sodiu in solutie apoasa.

b) . . . ditizona in solutie cloroformica.

c) . . . solutie apoasa de tioacetamida, la cald.

d) . . . acid pirofosforic.

e) . . . hipofosfit de sodiu (reactiv Bougault).

Raspuns: c) (vezi [5] vol. I pag. 255)

Bibliografie

[5] Bojita M., Sandulescu R., Roman L., Oprean R. "Analiza si controlul medicamentelor", Editura Intelcredo 2002, Cluj. vol. I. ; Editura Intelcredo 2003, Cluj. Vol. II.



[9] *** "Farmacopeea Romana" , Editia X , Editura Medicala, Bucuresti, 1998.

TOXICOLOGIE

35. TOXICOMANIA SI DOPPINGUL

1. Toxicomania este:

a) o stare de intoxicatie periodica sau cronica

b) determinata de consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic

c) caracterizata de tendinta de a micsora dozele

d) caracterizata de lipsa dependentei de ordin psihic

e) caracterizata de aparitia sindromului de abstinenta

Raspunsuri corecte: a, b, e pag 15

2. Care enunturi sunt corecte:

a) fenomenul de doping este o intoxicatie propriu-zisa

b) doparea reprezinta intrebuintarea mijloacelor sau substantelor naturale / sintetice capabile sa mareasca performantele fizice si intelectuale

c) substantele dopante inlatura in mod natural senzatia de oboseala

d) doparea aduce prejudicii eticii sportive

e) doparea este inofensiva pentru integritatea fizica si psihica a concurentului

Raspunsuri corecte : b, d pag 15

3.Morfinomania se caracterizeaza prin:

a) dependenta psihica puternica

b) dependenta fizica puternica

c) toleranta scazuta

d) toleranta crescuta

e) lipsa sindromului de abstinenta

Raspunsuri corecte : a, b, d pag 171

4. Heroinomania reprezinta:

a) o toxicomanie minora

b) o toxicomanie majora

c) o toxicomanie mai grava decat morfinomania

d) o stare de dependenta sociala

e) o psihoza

Raspunsuri corecte : b, c pag 172/173

5. Tulburarile neuropsihice caracteristice cocainomaniei sunt:

a) halucinatii tactile, vizuale, auditive

b) cresterea facultatilor/performantelor intelectuale

c) apatie

d) tremor

e) crize convulsive

Raspunsuri corecte: a, d, e pag 185

6. In intoxicatia acuta cu morfina se observa:

a) faza initiala euforica insotita de agitatie psihomotorie

b) hipertensiune arteriala

c) hipotermie

d) coma cu abolirea reflexelor

e) midriaza

Raspunsuri corecte : a, c, d pag 170

7. Caracteristicile morfinomaniei sunt:

a) dependenta fizica si psihica

b) toleranta crescuta

c) nu produce declin fizic si psihic

d) efecte euforizante

e) modificari de vointa, atentie, afectivitate si comportament

Raspunsuri corecte: a, b, d, e pag 171

8. Intoxicatia supraacuta cu morfina evolueaza prin:

a) stare generala usor alterata si hipertensiune

b) coma linistita si midriaza

c) coma convulsiva si deces dupa 2-3 ore

d) coma convulsiva si ameliorarea in cateva minute

e) stare generala discret alterata cu tahipnee

Raspunsuri corecte: c, pag 170

9. Morfinomania se instaleaza dupa:

a) 75 doze

b) 5-15 doze in functie de reactivitatea individuala

c) 2 doze

d) 3 doze

e) 4 doze Raspunsuri corecte : b, pag 171

10. Heroinomania se caracterizeaza prin:

a) dependenta psihica mai redusa decat in morfinomanie

b) efect euforizant mai slab decat al morfinei

c) frecventa redusa a cazurilor de supradozare

d) deces consecutiv deprimarii centrilor respiratori si edemului pulmonar

e) sindrom de abstinenta deosebit de grav

Raspunsuri corecte : d, e pag 173

11. Doza letala de petidina este de:

a) 2 g

b) 3 g

c) 1 g

d) 4 g

e) 0,5 g

Raspunsuri corecte: c, pag 173

12. Metadona este:

a) mai putin activa decat morfina

b) de 10 ori mai activa decat morfina

c) de 2-3 ori mai activa decat morfina dar si mai toxica

d) mai putin toxica decat morfina

e) de 100 de ori mai activa decat morfina

Raspunsuri corecte : c, pag 173

13. Despre THC este adevarat ca:

a) exista in hasis dar nu in marijuana

b) este un halucinogen fara azot in molecula

c) se absoarbe pe cale transcutanata

d) se biotransforma prin hidroxilare

e) este prezent in planta Cannabis sativa

Raspunsuri corecte: b, d, e pag 162

14. Doza halucinogena pentru THC este:

a) 30 mg

b) 20 mg

c) 15 mg

d) 10 mg

e) 0,5 mg

Raspunsuri corecte : a, pag 162

15. Cannabismul se caracterizeaza prin:

a) dependenta psihica nesemnificativa

b) toleranta excesiva

c) dependenta psihica puternica si o toleranta minima

d) absenta tulburarilor neuropsihice

e) absenta tulburarilor digestive

Raspunsuri corecte : c, pag 163

16. Midriaza este un simptom posibil in supradozarile cu:

a) morfina

b) cocaina

c) petidina

d) LSD

e) heroina

Raspunsuri corecte : b, c, d pag 164, 185, 173

17. LSD25 produce halucinatii vizuale colorate in:

a) rosu

b) albastru si verde

c) gri

d) galben

e) roz

Raspunsuri corecte : b, pag 164

18. LSD25

a) este cel mai puternic halucinogen

b) determina dependenta psihica minima

c) determina dependenta psihica puternica

d) produce dependenta fizica

e) prezinta embriotoxicitate

Raspunsuri corecte: a, c, e pag 165

19. Tabagismul

a) este o toxicomanie majora

b) este o toxicomanie minora

c) induce tulburari respiratorii, cardiovasculare si neuropsihice

d) nu produce modificari cardiovasculare

e) nu induce dependenta psihica

Raspunsuri corecte: b, c pag 190

20. Cocainomania

a) este o toxicomanie minora

b) este o toxicomanie majora

c) prezinta o dependenta psihica puternica

d) prezinta o dependenta psihica minora

e) nu induce cresterea tolerantei

Raspunsuri corecte : b, c pag 185

36. Toxicologia medicamentului: barbiturice, glicozide digitalice, IMAO, fenotiazine, analgezice-antipiretice

21. In coma barbiturica se descriu:

a) 3 stadii

b) 4 stadii

c) 5 stadii

d) 6 stadii

e) nu exista

Raspunsuri corecte : b pag 139

22. Principalele manifestari clinice produse de farmacodependenta barbiturica sunt:

a) ↓ capacitatii intelectuale cu tulburari de caracter si afectivitate

b) vertij, tremor, dificultate in vorbire

c) lipsa sindromului de abstinenta

d) sindrom confuzional, halucinatii, delir

e) tentative de suicid

Raspunsuri corecte : a, b, d, e, pag 140

23. Mecanismul actiunii toxice al fenotiazinelor se realizeaza prin:

a) inhibarea proceselor oxido-reducatoare la nivel mitocondrial

b) accelerarea activitatii citocromoxidazei

c) inhibarea activitatii citocromoxidazei

d) cresterea transportului de electroni intre citocromul c si a

e) diminuarea transportului de electroni intre citocromul c si a

Raspunsuri corecte : a, c, e pag 143

24. Efectele toxice sunt potentate daca fenotiazinele se asociaza cu:

a) etanol

b) fenobarbital

c) tetraciclina

d) mialgin

e) midazolam

Raspunsuri corecte : a, b, d, e pag 143

25. Tablouri clinice variate si imprevizibile apar prin asocierea IMAO cu :

a) etanol

b) barbiturice

c) anestezice

d) tiroxina

e) insulina

Raspunsuri corecte : a, b, c, e pag 155

26. Un episod hipertensiv sever si consecutiv acestuia accidente vasculare cerebrale, aritmii, edem pulmonar si chiar exitus apare prin asocierea IMAO cu:

a) bere

b) adrenominetice

c) vin rosu

d) branzeturi fermentate

e) fructe proaspete

Raspunsuri corecte : a, b, c, d pag 155

27. Pacientii cu intoxicatie acuta prin supradozaj digitalic pot prezenta vedere colorata in:

a) roz

b) galben

c) verde

d) albastru

e) gri

Raspunsuri corecte : b, c, d pag 196

28. Dozele toxice de digitalice determina:

a) ↓ conc. K+ intramiocardic

b) ↑ conc. K+ extramiocardic

c) ↓ conc. Ca++ intramiocardic

d) ↑ conc. Ca++ intramiocardic

e) ↓ conc K+ extramiocardic

Raspunsuri corecte : a, d pag 196

29. Derivatii acidului salicilic pot produce intoxicatii acute in cadrul:

a) unei supradozari

b) unei tentative de suicid

c) unei subdozari

d) unei hipersensibilitati

e) nu este cazul

Raspunsuri corecte : a,b,d pag 174

30. Intoxicatia acuta grava cu paracetamol poate duce la:

a) coma cu deprimare respiratorie

b) hiperexcitabilitate neuro-motorie

c) polipnee

d) hepatopatie toxica

e) HTA

Raspunsuri corecte: a, d pag 177

31. Doza minima letala de fenotiazine pentru un adult este de:

a) 1g

b) 0,5 g

c) 0,05 g

d) 0,4 g

e) 0,3 g

Raspunsuri corecte : a pag 143

32. Efectele toxice ale fenotiazinelor se potenteaza in asociere cu:

a) hipnotice

b) narcotice

c) etanol

d) curarizante

e) glucoza

Raspunsuri corecte : a, b, c, d pag 143

33. Efectele adverse produse la nivelul aparatului digestiv de catre derivatii acidului salicilic sunt:

a) hemoragii digestive

b) dureri epigastrice

c) diaree

d) varsaturi

e) glicozurie

Raspunsuri corecte : a, b, c, d pag 175

34. Efecte adverse de tip tulburari de hipersensibilitate induse de catre derivatii acidului salicilic sunt:

a) eruptii cutanate

b) edem laringian

c) febra medicamentoasa

d) epistaxis

e) hipoglicemie

Raspunsuri corecte : a, b, c pag 175

35. Derivatii acidului salicilic sunt conditionati sub forma de:

a) aerosoli

b) comprimate

c) supozitoare

d) unguente

e) solutii injectabile

Raspunsuri corecte : b, c, d, e pag 174

36. Derivatii acidului salicilic se absorb rapid la nivelul mucoasei:

a) bucale

b) stomacale

c) intestinale

d) nazale

e) conjunctivale

Raspunsuri corecte : b, c pag 174

37. Viteza de eliminare renala a metabolitilor derivatilor acidului salicilic este favorizata de:

a) aciditatea urinara

b) densitatea urinara scazuta

c) alcalinitatea urinara

d) densitatea urinara crescuta

e) neinfluentabila

Raspunsuri corecte : c pag 174-175

38. Hepatotoxicitatea fenilbutazonei se traduce prin:

a) hematurie

b) insomnie

c) icter colestatic

d) cilindrurie

e) albuminurie

Raspunsuri corecte: c pag 181

39. Fenilbutazona provoaca tulburari hematologice prin mecanism medulotoxic evidentiabile prin:

a) leucocitoza

b) leucopenie

c) trombocitopenie

d) anemie

e) trombocitoza

Raspunsuri corecte : b, c, d pag 180

40. Administrarea fenacetinei la subiecti cu enzimopatia glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei declanseaza:

a) criza hipertensiva

b) criza hemolitica acuta

c) criza epileptica

d) criza histamino-alergica

e) sevrajul acut

Raspunsuri corecte : b pag 178

Bibliografie :

4. Cotrau, M., Popa, L., Preda, N., Kincses-Ajtai, M. - Toxicologie; Ed. Didactica si Pedagogica, Buc, 1991

FARMACOGNOZIE

Bibliografie - Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ioan Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.

37. Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici - generalitati si produse vegetale (Belladonae radix si folium, Scopoliae rhizome, Stramonii folium, Hyoscyami folium, Cocae folium, Opiu, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolphiae radix, Strychni semen, Secale cornutum).

1. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici ?

a) fenilalanina

b) triptofanul

c) ornitina

d) histidina

e) glicocol

raspuns: c)

2. Care sunt alcaloizii prezenti in Radix Belladonae ?

a) papaverina

b) cushigrina

c) hiosciamina

d) scopolamina

e) chelidonina

raspuns: b), c), d)

3. Care sunt principalii alcaloizi tropanici prezenti in Stramonii folium?

a) scopolamina

b) hiosciamina

c) atropina

d) scopina

e) berberina

raspuns: a), b)

4. Care sunt principalii alcaloizi carora le revine in cea mai mare parte activitatea farmacodinamica

a extractelor de rostopasca?

a) alcaloizii proporfirinici

b) alcaloizii izochinolinici

c) alcaloizii benzofenantridinici

d) alcaloizii chinuclidinici

e) alcaloizii tropanici

raspuns: c)

5. Unde sunt localizati alcaloizii la specia Strychnos nux vomica?

a) in scoarta tulpini

b) in frunze

c) in tegumentul semintei

d) in endosperm si embrion

e) in radacina

raspuns: b), d)

6. Atropina

a. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic

b. are actiune antispastica

c. produce scaderea secretiei glandelor exocrine

d. este un alcaloid cu structura izochinolinica

e. produce midriaza

raspuns corect:b,c,e

7. Opiul

a. contine cocaina

b. are actiune analgezica

c. are actiune anestezica puternica

d. se obtine din capsule de papaver bracteatum

e. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic

raspuns corect: b,e

8. Rauwolfiae radix

a. contine in principal emetina

b. contine alcaloizi indolici

c. scade frecventa cardiaca

d. are actiune hipertensiva

e. in doze mari are actiune sedativa

raspuns corect: b,c,e

9. Alcaloizii lisergici din cornul de secara

a. au actiune ocitocica

b. au actiune hemoragica in teritoriul uterin

c. se utilizeaza in hemoragii post partum

d. au actiune citotoxica

e. se mai numesc dh-derivati

raspuns corect: a,c

10. Chelidonii herba

a. contine alcaloizi cu nucleu benzofenantridinic

b. contine codeina cu actiune antitusiva

c. se foloseste in tratamentul afectiunilor hepato-biliare

d. are efect colecistokinetic

e. nu se recomanda in diskinezii biliare

raspuns corect: a,c,d

11. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:

a. glaucom,

b. adenom de prostata,

c. examinarea fundului de ochi,

d. tahiaritmie,

e. suprimarea secretiilor.

raspuns corect: a, b, d

12. Rezerpina:

A. rareste ritmul cardiac,

B. este simpaticolitic,

C. este alcaloid cuaternar,

D. are nucleu izochinoleinic,

E. are nucleu indolic.

raspuns corect: A, B, E

13 Alcalozii din Secale cornutum sunt:

A. derivati de acetil-coenzima A,

B. de tip aminoalcool,

C. derivati de lizina-ornitina,

D. de tip peptidic,

E. derivati de iohimban.

raspuns corect: B, D

14 Morfina:

A. se foloseste in terapeutica ca antitusiv,

B. apartine, din punct de vedere chimic, flavonoidelor,

C. face aprte dintre alcaloizii neoxigenati, lichizi,

D. are actiune analgezica,

E. determina la administrare repetata farmacodependenta.

raspuns corect: D,E

15. Actiunea ocitocica a alcaloizilor lisergici din Secale cornutum este legata de:

A. dubla legatura dintre C9-C10

B. catena polipeptidica

C. functia aminoalcool

D. structura de tip acid izolisergic

E. nucleul indolic

raspuns corect: A

16) Elementele caracteristice de identificare prin microscopie a pulberilor de Belladonnae

folium si Belladonnae radix sunt:

A. Peri tectori pluricelulari, curbati si verucosi

B. Fragmente de epiderm cu stomate diacitice

C. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu nisip de oxalat de calciu

D. Peri glandulari biseriati

E. Celule cu druze de oxalat de calciu

Raspuns corect: C;

17) Alcaloizii indolici dimeri se gasesc in speciile de

A. Papaver

B. Rauwolfia

C. Strychnos

D. Harpagophytum

E. Chondodendron

Raspuns corect: C,E;

18) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la rostopasca sunt corecte?

A. Chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic.

B. Rostopasca apartine familiei Papaveraceae.

C. Chelidonina are actiune spasmolitica.

D. Laticiferele strabat numai tulpina.

E. Totalul alcaloidic are efect colecistokinetic.

Raspuns corect: A,B,C,E

19) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?

A. Pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 1000 capsule de

mac.

B. In Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic.

C. Papaverina si codamina sunt alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic.

D. Opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita

acidului chelidonic.

E. Alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcotica.

Raspuns corect: B,C

20) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Cocaina este un alcaloid indolic

B. Ipecacuanhae radix contine emetina si cefelina, alcaloizi izochinolinici.

C. Reserpina, alcaloidul principal din Secale cornutum intra in compozitia unor

specialitati farmaceutice cu actiune hipotensiva.

D. Alcaloizii lizergici se extrag din radacina de mutulica.

E. Curara, extractul concretizat obtinut din scoartele unor liane din genurile Strychnos si

Chondodendron este convulsivanta datorita continutului in stricnina.

Raspunsuri corecte: B.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




MODIFICARI ALE POZITIEI DIAFRAGMULUI
Insuficienta renala cronica
Nafcilina
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL
FIBROMUL UTERIN
ANALGEZICE ANTIPIRETICE, ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE SI NESTEROIDIENE - TEST GRILA
SANATATE PRIN REFLEXOTERAPIE
METABOLISMUL INTERMEDIAR SI ENERGETIC
PROTEZELE DENTARE
RABIA