Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
ACTIUNEA MASAJULUI ASUPRA UNOR STRUCTURI ANATOMICE


ACTIUNEA MASAJULUI ASUPRA UNOR STRUCTURI ANATOMICE




ACTIUNEA MASAJULUI ASUPRA UNOR STRUCTURI ANATOMICE

Trecand in revista,succinct,unele aspecte anatomofunctionale.ne vom referi la piele,muschi si articulatii,structuri implicate direct in masaj si automasaj.

       Pielea.

Este considerate un veritabil "organ neuroendocrin"fiind alcatuita din:



1.Epiderm;

2.Derm;

3.Hipoderm.

 

 

 

 

 

Epidermul este componenta externa a pielii,cu mai multe straturi,privind de la suprafata catre profunzime:

a)stratul cornos-in permanenta reinnoire prin descuamare fiziologica (exfoliere);

b)stratul precornos-format din stratul lucidum si granulos;

c)stratul mucos Molpghi(stratul filamentos);

d)stratul bazal sau germinativ-care contine melanocite(celule specializate in secretia pigmentului melanic-melanina).

Prin studii cu izotopi radioactivi s-a evidentiat faptul ca reinnoirea epidermului are loc intre 26-42 zile.

Principalele functii ale epidermuui sunt:

-Functia de protectie -exprimata prin reproducerea de keratina si pigment melanic;

-Functia secretorie -materializata prin glandele sebacee,care secreta sebum,de asemenea protector si glandele sudoripare, care secreta lichidul sudoral ce intervine in termoreglarea si echilibrul hidroelectolitic al organismului;

-Functia de protectie antimicrobiana si antimicotica-realizata prin descuamarea stratului cornos si mentinerea unui pH acid(4-6)la acest nivel,cu rol bactericid si fungicide;

-Functia de pilogeneza(originea firului de par);

-Functia de bariera semipermeabila(impiedica patnderea unor substante sau organisme in corp,si in acelasi timp permite penetrarea unor substante terapeutice).

Dermul. In derm se gasesc:

a)Fibre de colagen;

b)Fibre elastice;

c)Fibre reticulina,care sustin si protejeaza epidermal.

Dintre functiile dermului mai mentionam:

-Functia imunologica(care contine proteina plasmatica,care actioneaza ca anticorp);

-Functia de mediere a schimburilor metabolice dintre piele si organism.

Hipodermul. Este ultimul strat al pielii,care este alcatuit dintr-un tesut fibro-grasos,profilat pe sinteza si depozitarea intracelulara a grasimilor.

La acest nivel se sintetizeaza prostaglandinele cutanate,substante cu rol complex in organismul uman.

Nu putem incheia aceasta descriere fara a aminti si de functia de exteroreceptie a pielii,realizata printr-o serie de formatiuni nervoase(corpusculi)specializate,dupa cum urmeaza:

-Corpusculii Meissner (situati sub epiderm) si discurile Merkel(la baza folicului pilos,in derm)-pentru sensibilizarea tactila;

-Corpusculii Vater-Paccini (situati in profunzimea pielii)-pentru senzatia de presiune;

-Corpusculii Krause (in dermul superficial)-pentru sensibilitatea la frig;

-Corpusculii Ruffini (in dermul profound si hipoderm)-pentru sensibilitatea la cald si o serie de terminatii nervoase libere,nemielinizate(situate in straturile superficiale ale dermului) pentru algoreceptie (durere).

Amintim,de asemenea,de anexele pielii:-glandele sebacee si sudoripare;

-sistemul papilar si unghiile,de un interes mai redus pentru masaj.

                 Musculatura

Musculatura scheletului(muschii striati) reprezinta cca38-40% din greutatea corporala.

Miscarea reprezinta excitantul natural,vital pentru mentinerea musculaturii in stare de functinare,dupa cum inactivitatea(de exemplu: imobilizarile in aparate gipsate)conduc rapid la hipotrofii si chiar la atrofii,cu diminuarea remarcabila a tonusului muscular)

Un muschi se compune din:-corpul muscular(invelit la exterior de o membrane conjunctiva protectoare,numita perimisium)-nivel la care,adesea,se produc leziuni la sportive;

-jonctiunea miotendinoasa-nivel la care se produc leziuni prin suprasolicitare;

-tendonul-care se insera pe o formatiune osoasa si este sediul entezitelor,tendinitelor sau al peritendenitelor la sportive;

-sinoviala;




-bursele seroase anexe.

Unitatea functionala a muschiului,in sens contractile,o constituie fibra musculara formata din: membrane(sarcolema),protoplasma(sarcoplasma),nuclei,mitocondrii(la nivelul acestora au loc o serie de reactii intracelulare de mare importanta pentru organismul uman) si miofibrile(elemente contractile).

Fibra musculara contine o serie de proteine specifice,cum ar fi:

-mioglobina;

-enzime(de exemplu:creatinfosfokinaza,aldolaze,etc);

-actina;

-miozina

Vasculatia corpului muscular este extreme de bogata(asa se si explica constituirea rapida de hematoame,in caz de leziuni musculare,care daca nu sunt correct tratate pot duce,in timp,la osificari heterotope,ce reclama interventii chirurgicale),in timp ce la polul opus,vascularizarea tendonului este extreme de saraca.

Inervatia este relativ bogata,fiind reprezentata,pe linie senzitiva,de fusurile neuromusculare si corpusculii tendinosi Golgi,iar pe linie motorize,de fibrele nervoase motorii propriu-zise,de jonctiunea neuromusculara(placa motorize unica in cazul fibrelor albe,rapide si mai multe in cazul fibrelor rosii,lente)si unitatea motorize(reprezentata de celula nervoasa din maduva spinarii si fibrelor vegetative (simpatico-parasimpatice)care se gasesc la nivelul plexurilor nervoase perivasculare din muschi,care controleaza vosomotricitatea,dar nu inerveaza muschiul.

Proprietatile fibrei musculare sunt:

*unele generale:-excitabilitatea;

-conductibilitatea;

-troficitatea.

*unele speciale: -tonicitatea;

-elasticitatea;

-contractilitatea;

-extensibilitatea.

       Articulatiile.

Articulatiile reprezinta unitati anatomofunctionale autonome,in care doua sau mai multe oase vecine sunt unite(mentinute in contact direct sau indirect)spre extremitati cu ajutorul unor formatiuni moi(ligamente,cartilaje,capsula articulara,etc)

Articulatiile se clasifica in:

a)Sinartroze(exista o continuitate).Aceste articulatii se impart la randulo lor in:- sindesmoze (ex.-articulatiile intervertebrale,unirea oaselor realizandu-se prin tesut conjunctiv bogat in fibre colagene si elastice,iar gradul de mobilitate destul de mare);

-sincondroze (ex.-simfiza pubiana,in care unirea se face prin fibrocartilaj hialin);

-sinostoze (ex.-articulatiile oaselor craniene,in care unirea se realizeaza prin tesut osos,mobilitatea fiind nula).

b)Diartrozele -reprezinta adevaratele articulatii(ex.-genunchii,coatele,gleznele,umerii),care permit miscari varate,in diferite axe si care au in componenta lor,urmatoarele:

-cartilaj hialin;

-capsula sinoviala;

-lichid sinovial;

-ligamente paraarticulare,care asigura stabilitatea articulatiei.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




LUCRARE DE LICENTA ASISTENTA MEDICALA - ROLUL EVENIMENTELOR DE VIATA IN DEPENDENTA ALCOOLICA
Insuficienta renala cronica
Guta
REGULI SI PRINCIPII UTILIZATE PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI IN ONCOLOGIE INDICATII TERAPEUTICE IN ONCOLOGIE
VASCULOPATII PRIN COMPRESIE
CLORHIDRAT DE VERAPAMIL. SUBSTANTA MEDICAMENTOASA
Mucolitice
PLANTELE MEDICINALE - ADJUVANTE ALE CHIMIOTERAPIEI
Eczema faciala
Atrofia si involutia