Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina veterinara


Index » sanatate » Medicina veterinara
Leziuni vasculare elementare la animale


Leziuni vasculare elementare la animale




LEZIUNI VASCULARE ELEMENTARE

Pentru intelegerea mecanismelor de producere a acestor leziuni se impune o trecere in revista a principalelor modificari elementare vasculare, care vor fi grupate pe substraturi anatomice.

La nivelul intimei vasculare, sunt grupate leziunile urmatoarelor structuri:




        celula endoteliala

        balonizare cu sau fara desprindere de pe membrana bazala;

        retractie cu descuamare prin afectarea jonctiunilor intercelulare;

        leziuni ale citoscheletonului la nivelul complexului acto-vimetina;

        retractie si imobilitate a structurilor microvilare de la polul apical;

        leziuni ale veziculelor de transport ATP-dependente, de la nivelul polului apical si bazal;

        diminuarea fabricarii factorului anticoagulant von Willebrand;

        diminuarea secretiei filmului glicoproteic, care inveleste structura microvilara;

        dereglari moleculare ale receptorilor membranali pentru noradrena1ina, serotonina, histamina, diferiti hormoni etc.;

      dereglarea transmiterii semnalelor catre medie (prin intermediul

jonctiunilor mio-endoteliale);

      diminuarea pana la inhibitie totala a sintezei de colagen IV necesar

refacerii membranei bazale.

        membrana bazala endoteliata (MBE)

        solutii de continuitate, mai mult sau mai putin intinse;

        leziuni distrofice ale celulelor pericitare.

        la nivelul stratului subendotelial:

        leziuni ale celulelor spumoase (macrofage) de tipul inhibarii fenomenului de emitere a pseudopodelor, pe baza alterarii citoscheletonului;

      reducerea sintezei de elastina, colagen si glicozaminoglicani de catre miocite.

        media arteriala

La nivelul mediei, vor fi definite leziunile celulelor secretorii de tip miocitar, in sensul reducerii activitatii lor si al lipsei de emitere a prelungirilor care stabilesc jonctiunile mio-miocitare.

Fibrele musculare netede ale mediei pot suferi fenomene de contractie prelungita de tip spastic, care vor antrena leziuni de tip ischemic in tesuturi. Tesutul muscular neted al mediei poate suferi fenomene de metaplazie, sub trei variante:

    fibroelastica (fibroblastica);

    condroida (condroblastica);

    cu celule de tip fagocitar.

VASCULOPATIILE DISTROFICE (DEGENERATIVE)

ARTERIOPATIILE DISTROFICE

Arteriopatiile distrofice sunt in stransa legatura cu tipul de artera afectat.

Astfel, hiperplazia difuza, cu sau fara fenomene de hialinizare, este specifica arteriolelor, sc1eroza mediei este specifica arterelor de tip muscular, iar placa de aterom este caracteristica marilor artere de tip elastic. Ca o exceptie, placa de aterom se poate identifica destul de frecvent si in arterele coronare si in cele cerebrale.




Cele mai frecvente forme anatomo-patologice sunt:

        aneriopatia hiperplastica, prezenta in teritoriul arterial mijlociu si mic, ce se caracterizeaza prin hiperplazie si intensa hialinizare a mediei;

        arteriosc1eroza mediei, in care leziunile sunt cantonate la nivelul arterelor mari si mijlocii, in sectorul vasculo-elastic;

    medionecroza chistica a aortei. Este o degenerare chistica mucoida care antreneaza o grava leziune a aortei, aceea de anevrism disecant; ,

   Ateroscleroza, ce afecteaza intreg peretele arterial, incepand de la nivelul intimei, unde apar leziuni endoteliale, ale membranei bazale si ale limitantei elastice interne, la care se adauga depuneri de lipide de tipul colesterolului. In medie, fibrele musculare netede sunt dezorganizate de un infiltrat muco-proteic, care in timp se colagenizeaza. Intima se va ulcera, tromboza si calcifica. Adventicea va suferi un intens proces infiltrativ, cu celule inflamatorii;

    anevrismele sunt o consecinta a arteriopatiilor degenerative, care se pot solda cu ruperea vasului afectat. Anatomo-clinic, anevrismul poate fi disecant, saciform, serpiginos, pseudotumoral.

VASCULOPATIILE DISTROFICE VENOASE

Vasculopatiile distrofice venoase se prezinta sub forma flebosc1erozei. Aceasta consta dintr -un proces de hialinizare si depuneri lipidice la nivelul intimei, la care se adauga distrofia celulelor endoteliale. In plus, se evidentiaza si o intensa colagenizare a mediei.

VASCULOPATIILE INFLAMATORII

ARTERITELE

Arteritele sunt afectiuni cu o larga baza etiologica, iar morfo-clinic, pot evolua acut sau cronic, cu sau fara fenoment: trombo-embolice. In situatia absentei fenomenelor trombo-embolice, se remarca o importanta ectazie a peretelui arterial, pentru ca in cazul prezentei acestora sa apara manifestari de obliterare a lumenului, agravate de fenomene de endarterita proliferativa.

Arteritele acute. Din punct de vedere etiologic, pot fi infectioase sau non-infectioase. Anatomo-c1inic, se clasifica in arterite periferice si viscerale, care la randul lor pot fi supurative sau non-supurative. Procesul inflamator poate evolua la un singur strat anatomic sau poate afecta peretele arterial in totalitate. De multe ori, procesul este stadializat: debuteaza la nivelul intimei, extinzandu-se spre adventice sau porneste de la exterior si se continua spre endartera. In acest sens, vom discuta despre endarterita, mezarterita, periarterita sau panarterita. Caracteristica arteritelor acute este leziunea distrofico-descuamativa, insotita de tromboza si de infiltrare a structurilor cu granulocite.

Arteritele cronice sunt clasificate in:

        arterite cronice specifice (ex., arterita tuberculoasa);

        arterite cronice non-specifice, in care infiltratul inflamator limfocitar este insotit de o puternica reactie hiperplastico- fibroparo-slerogena.

Arteritele imune sunt intalnite, de regula, in bolile sistemice de tipul colagenozelor. In lupusul eritematos diseminat (boala lupica), procesul inflamator cointereseaza patul arterial mic si pe cel capilar, avand ca leziune de baza degenerarea fibrino-necrotica. Initial, apar leziuni de tipul endocarditei verucoase si dermitei fibrinoide, pentru ca ulterior sa apara leziuni renale glomerulare, in care imunofluorescenta deceleaza depuneri de complexe imune, complement si IgG+IgM pe membrana bazala capilara.

Panarterita nodoasa se exprima sub forma de paninflamatie a peretelui arterelor viscerale si periferice. Aceasta presupune o exsudatie initiala de tip edematos, pe sensul adventice - intima, urmata de o reactie fibrinoida distrofico-necrotica. Aceasta, la randul ei, va genera tromboza, ischemie si infarct, la care se adauga anevrisme si rupturi ale fibrelor elastice. Cele mai pronuntate leziuni sunt cantonate la nivelul mediei. Boala are aspect de colagenoza cu un pronuntat caracter alergic.

FLEBITELE

Flebitele sunt inflamatii ale venelor. Acestea pot evolua acut sau cronic, sub forma septica sau aseptica, supurativa sau non-supurativa.

Flebitele acute, de regula, evolueaza sub forma de tromboflebita.

Flebitele cronice pot fi specifice sau non-specifice si evolueaza sub doua aspecte: ectatic si obliterant.

LIMFANGITELE

Limfangitele sunt inflamatii ale vaselor limfatice. Anatomo-c1inic, evolueaza

acut si cronic.

Forma acuta poate imbraca aspectul de trombolimfangita sau pe cel de endoteliolimfangita.

Forma cronica poate fi etiologic specifica sau non-specifica.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina-veterinara




FUSARIOGENINA
CLAVICEPSPASPALITOXICOZA
DEONTOLOGIA IN MEDICINA VETERINARA
SPORIDESMIOTOXICOZA
FUZARIOTOXINELE
TRICOMONOZA - boala intalnita la porumbel, gaina, curca, fazan, gasca si rata
PERSONALITATI ALE MEDICINEI VETERINARE DIN UNGARIA
LUCRARE DE LICENTA -BIOTEHNOLOGII INDUSTRIALE - Studii biotehnologice privind influenta sursei de Carbon si a parametrilor de fermentatie asupra produ
SAVANTI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE DIN ROMANIA
SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE