Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Violenta, accidente, abuz - FACTORI DE RISC


Violenta, accidente, abuz - FACTORI DE RISC




Violenta, accidente, abuz

Scop:

Introducerea participantilor in tematica educatiei pentru prevenirea violentei, accidentelor si abuzului

Obiective:

La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea sa:




Sesiunea va contine:

Ÿ          Energizer

Ÿ          Definirea termenilor

Ÿ          Factori de risc

Ÿ          Jurnal personal

Ÿ          Energizer

Ÿ          Asigurarea sigurantei

Ÿ          Accidente

Ÿ          Jurnal personal


Activitatea 2

FACTORI DE RISC

Scop:

De a demonstra modul in care factorii de risc contribuie la schimbare (in dezvoltarea bolii sau in mentinerea sanatatii).

Durata:

40 minute

Materiale necesare:

Un set de jetoane rosii si un set de jetoane albe. Un set de bilete realizat dupa materialul „Factori de risc”. Numarul din fiecare set de jetoane trebuie sa fie egal cu jumatatea numarului de participanti plus 10 (un grup de 30 are nevoie de 25 jetoane rosii si 25 jetoane albe). 2 pungi transparente. O copie a materialului de distribuit „Mergand la risc” pentru fiecare participant.

Nota: Aceasta activitate se realizeaza cu un grup mai mare de 20 de participanti.

Procedeu:

1.       Explicati-le participantilor ca in activitatea urmatoare vor invata mai mult despre factorii de risc si ca factorul de risc este un obicei sau o conditie asociata cu o crestere a riscului de dezvoltare a unei boli sau de a avea un accident.

2.       Desenati o linie imaginara in mijlocul salii de curs. Rugati un participant (pe baza de voluntariat) sa stea la mijloc si sa tina cate o punga de plastic in fiecare mana in fata liniei care uneste cele doua jumatati. In fiecare punga plasati 5 jetoane rosii, reprezentand starea de boala si 5 jetoane albe reprezentand sanatatea.

3.       Evidentiati faptul ca oricine participa la extragere are sanse de 50% de a alege fie un jeton alb (simbol pentru sanatate), fie unul rosu (simbol pentru boala). Rugati participantii sa-si imagineze ca acestea reprezinta sansele unei persoane de a se imbolnavi sau de a ramane sanatoasa, in absenta oricaror factori de risc. Dupa aceea, evidentiati ca in realitate oamenii fac lucruri care ori le maresc ori le micsoreaza sansele de a ramane sanatosi. Pot sa ofere exemple?

4.       Puneti un set de bilete de „Factori de Risc” in fata grupului. Rugati participantii sa-si ia pe rand biletele si pe masura ce le iau, sa le citeasca cu voce tare. Participantii care au bilete cu riscuri se aseaza la stanga si pun jetoane rosii in punga, iar cei care au bilete cu sanatate, se aseaza la dreapta si pun jetoane albe.

5.       Sunt acum 2 grupuri de persoane: grupul de risc si grupul sanatos. Rugati 10 persoane din fiecare grup sa se voluntarieze. Fiecare voluntar, la randul lui, trebuie sa-si inchida ochii si sa ia un jeton din punga de plastic a grupului. Speranta lor este sa extraga  un jeton alb, care se refera la sanatate. Fiecare grup va desemna o persoana care tine scorul - calculeaza numarul total de jetoane albe (sanatate) si rosii (boala) extrase de grup.

6.       Grupul cu factorul de risc ridicat este mai probabil sa extraga jetoane rosii (boala) decat celalalt grup. Jocul poate fi jucat de mai multe ori pentru a demonstra ca este posibil ca participantii sa extraga mai multe din jetoane mai putin probabile intr-o singura runda.

7.       Numarul total de jetoane rosii va fi mai mare in grupul care are factori de risc cumulati. Este probabil ca unii studenti din acel grup sa fi extras jetoane albe sanatoase. De asemenea, de partea dreapta vor fi studenti care vor extrage jetoane rosii. Evidentiati ca acest lucru se intampla si in viata reala.

8.       Oferiti fiecarui participant o copie a materialului de distribuit „mergand la risc”. Adunati grupul.

Procesare:

Ÿ          Care sunt motivele pentru care anumite grupuri sunt mai expuse riscurilor legate de sanatate?

Ÿ          Care ar fi modalitatile de reducere a riscurilor in ceea ce priveste propria lor sanatate?

Sugestii de „tema pentru acasa” – se adreseaza programului cu elevii:

Ÿ          Sa discute materialul „Mergand la risc” si cu alte persoane din mediul lor social (parinti, prieteni etc.)


Activitatea 2

Material de suport

FACTORI DE RISC

Nota: Fotocopiati si decupati inainte de utilizare. Pentru a juca va trebuie cu 20 jetoane mai multe decat numarul participantilor. Faceti un numar suficient de jetoane si colorati jumatate in rosu. Apoi decupati.


Activitatea 2

Material de distribuit

FACTORI DE RISC

Nota: fotocopiati si decupati inainte de utilizare

 

Participi la un program de instruire dupa scoala de 3 ori pe saptamana.

Jeton alb

Fumezi 10 tigari pe zi.

Jeton rosu

Mananci produse cu  un procent scazut de grasime.

Jeton alb

Porti cascheta atunci cand mergi cu bicicleta.





Jeton alb

Esti foarte atent/a atunci cand traversezi.

Jeton alb

Mananci multe fructe proaspete.

Jeton alb

Mananci mancare cu grasimi si multe dulciuri.

Jeton rosu

Iti plac mult dulciurile si bauturile cu zahar.

Jeton rosu

Crezi ca nu e necesar sa te imunizezi.

Jeton rosu

Mananci la micul dejun in fiecare dimineata.

Jeton alb

Lucrezi cu chimicale periculoase.

Jeton rosu

In zona in care stai se face curat zilnic.

Jeton alb

In familia ta exista persoane care au probleme cu inima.

Jeton rosu

Nu conduci niciodata dupa ce ai consumat alcool.

Jeton alb

Petreci multa vreme cu persoane care fumeaza in prezenta ta.

Jeton rosu

Locuiesti intr-o zona in care e multa poluare

Jeton rosu

Inoti de 3 ori pe saptamana

Jeton alb

Faci activitate fizica in mod regulat

Jeton rosu

Nu mananci niciodata dimineata

Jeton rosu

Te-ai lasat de fumat de cel putin 2 ani de zile.

Jeton alb

Lucrezi sub presiune, esti foarte stresat/a si nu ai timp sa vorbesti cu nimeni despre asta.

Jeton rosu

Nu te culci niciodata inainte de 23.30

Jeton rosu

Discuti cu prietenii despre problemele cu care te confrunti

Jeton alb

Ai facut judo sau karate.

Jeton alb


Te speli pe dinti in mod regulat.

Greutatea ta este cu 10 kg mai mult decat cea standard.

Jeton rosu

Chiar daca stai pana tarziu treaz, dormi suficient in fiecare zi.

Jeton alb

Mananci intotdeauna tot ce ai in farfurie.

Jeton alb

Decat sa mergi pe jos, preferi sa mergi cu un mijloc de transport.

Jeton rosu


Activitatea 2

Material de distribuit

MERGAND LA RISC

Acumularea mai multor factori de risc este de parca ai maslui sansele impotriva ta. Cititi intrebarile si raspunsurile de mai jos pentru a afla cum factorii de risc va afecteaza sanatatea.

Care este legatura intre factorii de risc si sanatate?

Un factor de risc este un obicei sau o conditie asociata cu o crestere a riscului de dezvoltare a unei boli. Factorii de risc pentru bolile de astazi cu o mortalitate sporita, ca bolile cardiovasculare si cancerul, includ obiceiurile proste in ceea ce priveste alimentatia, lipsa exercitiului, obezitatea, fumatul si poluarea mediului. Bolile existente in familia ta., varsta si sexul pot de asemenea sa creasca sau scada riscul aparitiei unor boli. De obicei, mai mult de un factor de risc este asociat cu boala.




Nimeni in familia noastra nu a suferit de inima sau cancer. Sunt bine, nu?

Ereditatea este un factor de risc de care nu trebuie sa va faceti griji, dar cercetarile arata ca fumatul, obiceiurile alimentare neadecvate si lipsa exercitiului sunt alti factori de risc.

Bunicul meu a fost supraponderat, manca ce vroia, fuma 40 de tigari pe zi si a trait pana la 80 de ani. De ce nu pot si eu sa fac acelasi lucru?

Poate veti avea noroc, dar sansele sunt impotriva dumneavoastra. Imaginati-va 2 grupuri de oameni, unul expus la multi factori de risc, altul expus la putini factori de risc. Mult mai multi oameni din primul grup vor avea probleme de sanatate decat cei din al doilea grup. Dar aceasta nu inseamna ca oamenii care cumuleaza mai multi factori de risc au mai multe sanse de invaliditate sau moarte timpurie.

Familia mea si eu suntem sanatosi. Nu vad de ce sa ne facem griji?

Bolile cardiace, diabetul si multe tipuri de cancer sunt bolile care se dezvolta incet si invizibil o perioada lunga de timp. Obiceiurile de viata sanatoasa, stabilite de timpuriu, pot opri problemele inainte ca ele sa inceapa.

Nu inteleg toata agitatia. Noi toti murim pana in final, nu e asa?

Adevarat, dar calitatea vietii este importanta. Atacurile de cord, infarctele cerebrale si bolile respiratorii nu ucid intotdeauna. Multi oameni raman cu dizabilitati severe, incapabili sa faca ceea ce doresc atunci cand o doresc si sunt dependenti de altii. Obiceiurile sanatoase duc la o viata mai plina si mai activa.


Activitatea 3

ASIGURAREA SIGURANTEI

Scop:

Analizarea si evaluarea situatiilor in termeni de securitate.

Durata:

30-40 minute

Materiale necesare:

Un set de bilete cu situatii pentru fiecare grup. Flipchart sau tabla.

Procedeu:

1.       Invitati participantii sa lucreze in perechi pentru a-si impartasi experienta cazurilor in care au fost in situatii periculoase sau au simtit riscul. Oamenii reactioneaza diferit la pericol si ii fac fata diferit. Cum se simt ei? Cum au reusit sa faca fata? Incurajati-i sa-si exprime senzatiile fizice, de ex. maini transpirate, gat uscat, genunchi tremurand, si sa le descrie in cuvinte.

2.       Adunati toti participantii si inregistrati pe flipchart sau tabla cateva senzatii in care s-au descurcat si atunci cand lucrurile au mers intr-o directie gresita. Oamenii pot sa ramana cu o senzatie de frustrare si furie dupa un asemenea eveniment. Evidentiati ca poate fi foarte util sa vorbeasca cu altcineva despre ce au simtit.

3.       Spuneti-le participantilor ca poate fi util pentru ei sa se gandeasca din timp la posibilitatile de a reactiona la o situatie periculoasa sau riscanta. Explicati-le ca vor lucra cu niste bilete ce prezinta situatii cu un potential de risc ridicat (sau pot inventa scenariile lor). Lucrand in grupuri de trei sau patru, ei trebuie sa aleaga o situatie si sa decida ce pasi trebuie sa intreprinda pentru a evita pericolul/riscul. Incurajati-i sa se gandeasca la abilitatile care le sunt necesare pentru a face fata. Dupa care, fiecare grup raporteaza in grupul mare.

4.       Inregistrati strategiile sugerate pentru fiecare situatie. Cereti sugestii din partea fiecarui grup care a avut o situatie diferita, de exemplu, fiind constient de riscuri, spunand oamenilor unde mergeti, fiind capabil sa zici „Nu!”, fiind capabili sa descrie clar la telefon o situatie de urgenta, stiind unde poate obtine ajutor si sfat.

Procesare:

Ÿ          Cat de pregatiti suntem pentru a face fata situatiilor de urgenta?

Ÿ          Suntem capabili sa evaluam riscurile si pericolele potentiale?

Ÿ          Este oare vreun pericol in a fi prea increzator in propria persoana?

Sugestii de „tema pentru acasa” – se adreseaza programului cu elevii:

Ÿ          Rugati elevii sa elaboreze un panou cu informatii utile despre siguranta, de exemplu de la Societatea Crucea Rosie etc.


Activitatea 3

Material de distribuit

ASIGURAREA SIGURANTEI

Nota: fotocopiati si taiati inainte de utilizare

Un prieten care are motocicleta va propune sa va duca in spate pana acasa. Nu aveti casca de protectie.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

In drumul de la scoala spre casa, credeti ca sunteti urmarit/a. Sunt putini oameni in apropiere.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Sunteti cu o gasca de la un club de tineret si ati consumat alcool. Unul din ei sugereaza sa inotati in lac/ piscina/ rau pentru a va dezmorti un pic.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Ati stat cu un copil ca babysitter si in drum spre casa, tatal copilului s-a straduit sa va atinga, in timp ce va conducea. Dupa aia a zis ca a fost doar o gluma si va roaga sa o tineti in secret.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Un grup de baieti mai in varsta care locuiesc in aceeasi zona te invita sa participi cu ei la o cursa de masini. Stii ca ei au avut probleme cu politia, dar cu ei te distrezi foarte bine.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Esti plecat intr-o excursie cu scoala, zona iti este necunoscuta si te-ai ratacit de restul grupului.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Cand te plimbi cu un prieten, o masina se opreste de cealalta parte a drumului. Un barbat va intreaba directia si vrea sa va apropiati si sa-i aratati pe o harta unde sunteti.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?

Inventati o situatie a voastra.

- CE VETI FACE?

- CUM VA VETI SIMTI?

- CUM PUTETI EVITA ASTA?


Activitatea 4

ACCIDENTE

Scop:

Ÿ          Ridicarea nivelului de cunostinte a participantilor despre cauzele accidentelor.



Ÿ          Ajutarea participantilor sa decida ce sa faca in caz de urgenta.

Timp:

30 minute

Materiale necesare:

O copie a materialului de distribuit pentru fiecare participant. Pixuri.

Procedeu:

1.       Dati-i fiecarui student cate o copie a materialului de distribuit I. Rugati sa-l completeze individual si sa-si impartaseasca raspunsurile cu un partener.

2.       Adunati grupul si descrieti situatiile de urgenta cu care se pot confrunta. Oferiti-i fiecarui participant o copie a materialului de distribuit II ca sa isi poata verifica raspunsurile.

3.       Incurajati-i sa se gandeasca la lucrurile asupra carora nu sunt siguri sau ar vrea sa afle mai multa informatie.

Procesare:

Ÿ          Sigur stiu participantii care sunt telefoanele de urgenta?

Ÿ          Au fost ei oare vreodata intr-o situatie de urgenta?

Ÿ          Cat de usor/dificil este sa descrii clar o situatie in caz de urgenta? De ce ei cred ca este asa?

Sugestii de „tema pentru acasa” – se adreseaza programului cu elevii:

Rugatii sa faca un joc de rol cu o conversatie intre trei persoane in care o persoana da telefonul de urgenta la politie sau la pompieri. Ei trebuie sa joace pe rand rolul de persoana care suna, operatorul de telefon, reprezentantul politiei sau al pompierilor.


Activitatea 4

Material de distribuit I

ACCIDENTE

Stiti ce sa faceti in caz de.?

Da

Nu

Sunteti singur in casa si incepe un incendiu

Un copil mic de care aveti grija incepe sa se inece

Are loc un accident pe terenul de joaca si cineva se taie grav

Un prieten care nu stie prea bine sa inoate are probleme in apa

Sunteti martorul unui accident in care o masina se loveste de un perete

O persoana cu care sunteti se arde la aragaz


Activitatea 4

Material informativ

Accidente

INCENDIU:  Daca in casa dvs. se aprinde un foc, scoateti imediat toata lumea afara. Nu incercati sa stingeti focul. Niciodata nu deschideti o usa sa va uitati la foc – asta poate produce o crestere a flacarilor. Sunati la 981 pentru echipa de pompieri. Daca sunteti prins sus, strangeti toata lumea intr-o camera care este departe de foc. Inchideti usa. Puneti cearceafuri si alte lucruri pe marginea usii pentru a nu intra fumul. Deschideti geamul si strigati pentru ajutor.

INEC: Cineva se ineaca atunci cand nu poate respira deoarece o cale respiratorie este blocata. Oameni, de cele mai dese ori, tusesc cand mancarea merge pe o cale gresita. Daca ei intr-adevar se ineaca, bateti-i pe spate, puneti-l sa se aplece inainte cu capul in jos si loviti-l de 4 ori intre omoplati. Tineti copilul cu capul in jos si loviti-l usor. Daca alta metoda nu functioneaza incercati manevra Heimlich.

TAIETURI SI SANGERARI: Presati taietura cu degetele sau cu intreaga mana. Mentineti presiunea pana cand sangele se opreste – 5-10 min. Nu aplicati un cauciuc, presiunea de la mana este suficienta Daca in rana este un obiect, lasati-l acolo si imbracati rana usor cu o stofa. Daca rana este in zona bratului sau a piciorului, ridicati membrul pentru a scadea presiunea sangelui. Sunati la 961 si chemati ambulanta.

UN INOTATOR IN DIFICULTATE: Nu intrati in apa. Cautati ceva asemanator cu o coada lunga de matura pentru a scoate persoana. Aruncati orice obiect care pluteste, ca persoana din apa sa se poata agata de ele. Sunati la politie.

ACCIDENT RUTIER: Nu mutati ranitii, decat daca este strict necesar. Sustineti-i verbal pe cei raniti si inveliti-i ca sa le fie cald. Soferii trebuie sa se straduie sa previna si alti soferi pentru a evita si alte accidente si sa fie siguri ca motorul lor este oprit. Daca cineva este inconstient, cel mai important lucru este sa verifice ca caile lor aeriene (gatul si caile respiratorii) sa fie curate. Niciodata sa nu scoateti castile de pe capul motociclistilor raniti.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




Cine este consilierul de asistenta sociala?
METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
SERVICII OFERITE FAMILIEI SI COPILULUI IN ROMANIA
Aspecte esentiale pentru intelegerea proceselor de grup
Exemple de bune practici in servicii sociale
Plasamentul familial
Protectia consumatorului - componenta a politicii de protectie sociala a statului
DOSAR DE CERCETARE LA M.T.C.S. - Explorarea aspectelor motivationale ale consumului de alcool la studentii din Hasdeu
Cersitul - fenomen global
Tipuri de grupuri utilizate in asistenta sociala