Tipurile de cersit

Tipurile de cersit

Dupa cum am specificat mai sus, fenomenul cersetoriei poate imbraca mai multe forme. Dupa modul in care individul cerseste, dupa comportamentul pe care-l adopta si dupa bunurile de care se foloseste, putem identifica urmatoarele tipuri de cersit: cersitul pasiv, agresiv si cersitul pe internet. Clasificarea nu inglobeaza toate tipurile existente de cersit, ci se limiteaza doar la acele tipuri care mi-au starnit interesul si pe care le consider importante de amintit.   

a) Cersitul pasiv

Dupa cum si numele ii spune, cersitul pasiv este acel tip de cersit care nu implica nici o activitate, nici un fel de abordare directa, mai degraba se caracterizeaza printr-o abordare indirecta prin care individul care cerseste nu adreseaza nici un fel de rugaminti directe la adresa potentialilor donatori. De cele mai multe ori cei care cersesc sunt in mare parte pasivi, si nu ameninta trecatorii (CRISIS, 2003)

Cea mai importanta componenta a cersitului pasiv este simpla prezenta. Imaginea cersetorului poate stimula trecatorul sa-i doneze bani, mancare, imbracaminte sau orice altceva, sau poate intimida trecatorul, facandu-l pe acesta sa nu doneze. Imaginea celui care cerseste pasiv este aceea a unui individ care se plaseaza intr-un anumit loc, avand un "recipient" (caciula, palarie, cutie, punga etc.) pentru primirea donatiilor, sau chiar stand cu mana intinsa (Horn, 2001). Eticheta de cersetor i se atribuie in momentul in care trecatorii constientizeaza ca acel "recipient" din fata lui este pentru primirea unor donatii. Cersitul pasiv pune in lumina un proces de negociere latent la nivelul simbolurilor utilizate de fiecare in parte. In incercarea de a-l convinge pe trecator sa-i doneze, cersetorul poate adopta mai multe "strategii", folosindu-se de fenomenul negocierii.

b) Cersitul agresiv

Spre deosebire de cersitul pasiv, cel agresiv se prezinta sub forma unei "solicitari coercitive" (Arnold, 2008) ce implica un anumit grad de initimidare al trecatorilor. Definitia asa numitului "cersit agresiv" poate varia in timp si spatiu. In SUA, cersitul agresiv implica de obicei solicitari de donatii intr-un mod intimidant si intrusiv. Spre exemplu: "solicitand langa bancomate, solicitand clientilor din interiorul unui magazin sau restaurant, oferind lucruri marunte in schimbul unei contributii financiare, solicitand dupa ce se lasa seara, apropiindu-se de oameni in timp ce acestia se dau jos din masina pentru a cere, solicitand cu o voce ridicata, adesea gesticuland, adresand insulte, amenintari, cerand mai multi bani dupa ce donatia a fost facuta, invadand spatii personale, blocand uneori calea trecatorilor, cersind in locuri in care cersitul poate sa aiba influente negative asupra unei afaceri (precum in fata unui restaurant, magazin)" s.a.m.d.( Johnson, 2008).

Cersitul poate sa intimideze indivizii, facandu-i pe unii dintre acestia sa evite chiar locurile in care ei cred ca se afla cersetorii. O treime din trecatorii din San Francisco care au fost interogati au sustinut ca dau bani cersetorilor pentru ca se simt presati si ca evita anumite zone din cauza acestui fenomen. Aproape 40% nu se simt in siguranta langa cersetori. Dar majoritatea studiilor spun ca cersitul agresiv intentionat este rar, in cea mai mare parte din cauza ca cersetorii isi dau seama ca folosirea agresivitatii le reduce venitul, si este mult mai probabil sa fie arestati (Scott, 2002).

Daca cersitul intimideaza trecatorii depinde, bineinteles, de cat de agresiv sau impunator este cersetorul, dar de asemenea depinde de contextul in care cersitul este practicat. Cu alte cuvinte, un act de cersit intr-un context anume poate sa nu intimideze, dar acelasi comportament intr-un context diferit o poate face. Printre factorii contextuali in care cersitul ar putea sa cauzeze intimidarea oamenilor, enumeram: "momentul zilei (de exemplu ,noapte cersitul intimideaza mult mai mult decat in timpul zilei); gradul la care oamenii se simt in mod special vulnerabili (de exemplu, cersitul langa bancomate, ii poate face pe oameni sa se simta vulnerabili de a fi jefuiti); prezenta altor oameni (cei mai multi oameni se simt mult mai in siguranta cand sunt mai multi oameni in jur); aparenta fizica a cersetorului (cersetorii care par sa fie bolnavi mintal, drogati sau dezorientati sunt mult mai predispusi sa sperie trecatorii); reputatia cersetorului (cei despre care se stie ca sunt agresivi intimideaza mai mult cei despre care nu se stie asa ceva); caracteristicile persoanei solicitate (varstnicii tind sa fie mult mai intimidati de cersetori pentru ca sunt mai putin siguri pe abilitatea lor de a se apara de acestia, in caz de atac); numarul cersetorilor (mai multi cersetori care lucreaza impreuna intimideaza mai mult decat un cersetor singur); volumul cersitului (cu cat sunt mai multi cersetori intr-o zona, cu atat individul se va simti mai intimidat)" (Scott, 2002)

c) Cersitul pe internet

In loc sa stea la coltul strazii si sa fie intr-un fel sau altul amenintati sau tratati cu indiferenta de trecatori, unii cersetori au gasit o solutie: cersitul pe internet, un mod care le asigura o securitate mai ridicata in fata monitorului. Astfel unii indivizi au devenit adeptii spatiilor cibernetice, ca spatii in care pot sa cerseasca, solicitand donatii via spam-uri sau pagini web.

Cersitul pe internet este vazut ca o versiune noua a cersitului traditional si se mai poate numi "cyber begging" sau "online begging" (Arnold, 2006). Inca de la aparitia internetului, cersitul pe internet a fost evident intr-o forma de avertismente personale de ajutor. Cu cat paginile web personale au devenit mai populare si mai utilizate, indivizii au inceput sa-si creeze asemenea pagini prin intermediul carora sa cerseasca bani sau tot felul de alte bunuri "online". La sfarsitul anilor 1990, internetul a devenit mult mai sofisticat, resursele au devenit accesibile fiecarui individ care avea acces la internet, oferind posibilitatea crearii unor pagini web mai atractive, intr-un mod cat mai simplu, fara necesitatea cunoasterii unor informatii despre HTML sau alte sisteme de autoritate web.

In anul 2002, Karyn Bosnak, cea care a scris "Save Karyn: One Shopaholic's Journey to Debt and Back (London: Corgi 2004)", a fost prima care a debutat cu o asemenea pagina web (www.savekaryn.com) destinata cersitului. Prin intermediul acestui "site" ea spunea ca are nevoie de 20.000 de dolari pentru a-si putea plati datoria de pe cardul de credit. Cei 20.000 de dolari ii cerea in felul urmator: cate $1 de la 20,000 de oameni sau, $2 de la 10,000 de oameni sau $5 de la 4,000 de oameni. Un raspuns la adresa acestei modalitati de a colecta bani a fost www.dontsavekaryn.com (Arnold, 2006).

Practicantii cersitului ciberetic cer publicului larg ajutorul pentru tot felul de situatii, cum ar fi: operatii estetice, vacante, tratamente pentru cancer, educatie, masini noi, asigurari medicale s.a.m.d. Putem spune ca cersitul pe internet prezinta o anumita nota de creativitate, inventivitate, indivizii creand tot felul de cauze pentru care ei sustin ca ar trebui sa primeasca bani.

Desi se diferentiaza foarte mult de forma clasica a cersitului pe strada, cel de pe internet poate fi considerat un alt tip de cersit, care mareste paleta motivelor actului de cersit. Indivizii care cersesc de o asemenea maniera pot sa faca parte din toate clasele sociale, pot sa fie de toate varstele intrucat internetul le asigura o anumita securitate, lor fiindu-le mult mai usor sa cerseasca "online", decat sa suporte toate atitudinile negative ale trecatorilor de pe strada.