Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Politicile sociale din domeniul somajului


Politicile sociale din domeniul somajului




Universitatea BABES-BOLYAI Cluj-Napoca

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Specializarea:Asistenta sociala

POLITICILE SOCIALE DIN DOMENIUL SOMAJULUI

DISCIPLINA: ASISTENTA SOCIALA A SOMERILOR



INTRODUCERE

    Fiind vorba despre  asistenta sociala a somerilor, cred ca este potrivit sa incep prin a spune cateva vorbe despre ceea ce inseamna asistenta sociala deoarece, cel putin la ora actuala la noi in tara se stie prea putine lucruri despre acest domeniu, ba chiar de cele mai multe ori este confundata cu asistenta medicala. Datorita orientarii practice , asistenta sociala a fost systematic reasezata si repozitionata structural in cadrul statului bunastarii, astfel incat a trebuit sa accepte mereu compromisuri. A fost denumita ironic “cainele care nu  a latrat niciodata” de catre Jordan B. si Jordan C. (2000). Rezultatul acestei situatii e o oarecare demoralizare, dezorientare si evident, incertitudine in randul asistentiilor sociali.

   De-a lungul istoriei, asistenta sociala a cunoscut o dinamica anevoiaoasa, dar sigur, de la modalitatiile simpliste de acordare a ajutorului, bazate pe compasiune, la modalitatiile specializate de interventie, dezvoltate in mod special de catre lumea academica si aplicate de autoritatiile publice.

   Daca facem o analiza istorica adeceniilor trecute, vom putea obserava schimbari uneori dramatice inregistrate de sistemul de asistenta sociala din Romania. Forma de organizare administrativa si statala, ideologia sistemului public, conexiunile cu lumea occidentala si-au lasat amprenta asupra asistentei sociale din tara noastra, atat in perioada interbelica, atunci cand asistenta sociala s-a dezvoltat exceptional, dar mai ales in perioada comunista, cand aparatul de conducere a mutilat practice, darn u ireversibil, structura sistemului de asistenta sociala.

   In prezent, odata cu extinderea globalizarii si a polarizarii sociale se disculta tot mai mult de sisteme noi de asistenta sociala. Prin system de asistenta sociala intelegem totalitatea institutiilor si organizatiilor cu functii sociale, a legislatiei in domeniu, a proramelor si serviciilor de natura sociala, a interventiilor concrete, cat si a prestatiilor sociale acordate persoanelor aflate in dificultate- aici incluzandu-se si somajul.

   La ora actuala, asistenta sociala reprezinta, fara indoiala, o necesitate recunoscuta de catre majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social important pentru dezvoltarea comunitara alaturi de celelalte servicii publice( sanatate, educatie, protectie sociala). Prezentam in continuare un citat, drept argument, care releva necesitatea asistentei sociale “ Daca lumea ar fi un loc perfect, atunci ea ar oferi tuturor o casa sigura si calduroasa, o sursa adecvata de hrana, slujbe bune, asigurari medicale, iubire si ingrijire pentru prieteni si familie. Ar fi o lume cu stress, delicventa si suferinte minime. Toti oamenii ar avea o viata satisfacatoare si plina de bucurii.  Activitatea de asistenta sociala exista pentru ca lumea nu este perfecta. Asistentii sociali vin in sprijinul oamenilor si al institutiilor societatii pe masura ce ele se confrunta cu aceste imperfectiuni” (Morales,Sheafor, 1989, p. 3)[1].

    Asistentii sociali fac eforturi pentru a ordona si  a crea noi oportunitati pentru oameni intr-o lume din ce in ce mai complexa. Profesia de asistenta  sociala implica responsabilitatea de a promova o functionalitate umana optima si de a modela o societate receptiva si corecta.

    In ceea ce priveste locurile de munca, M. Meyer spune “ locurile de munca nu sunt fenomene naturale. Nu dam peste ele in locul torentelor, cum se intampla cu aurul , nu le gasim ascunse sub pamant ca diamantele, nu cresc in gradina ca pirul. Ele sunt produse artificiale, deoarece isi datoresc existenta oameniilor care au stiut sa le creeze, iar metoda dupa care au fost create este una dintre cele mai riscante si mai complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de inteligenta, abilitate, ambitie, bun-simt si chiar putin din aceea notiune complet demodata care este sansa”. Pe langa Meyer, Ch. Fourier adauga “ eroarea cea mai izbitoare- omisiunea recunoasterii dreptului de munca, singurul drept pretios pentru cel sarac. Scriptura ne spune ca Dumnezeu a condamnat pe primul om, precum si pe uramsii lui sa munceasca cu sudoarea fruntii lor; dar El nu ne-a condamnat sa fim  lipsiti de lucru. De lucru este legata existenta noastra. Putem deci , cu privire la drepturile omului, sa invitam filosofia si civilizatia sa nu rapeasca resursa lasata de Dumnezeu ca o ultima posibiliate ramasa drept pedeapsa si sa ne asigure macar dreptul la acel fel de munca pentru care am fost pregatiti”.

  Protectie sociala reprezinta ansamblul de politici, masuri, institutii, organisme care asigura un anumit nivel de bunastare si securitate sociala pentru intrega populatie si, in mod special, pentru anumite grupuri sociale si persoane care nu pot sa realizeze prin effort propriu conditii normale, minime de viata.

  Asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii, programe si masuri, activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in criza. Prin serviciile si activitatiile specializate, asistenta sociala ajuta persoane si grupuri in nevoie sa faca fata momentelor dificile, situatiilor anormale de viata care pot sa apara pentru o anumita perioada de timp si sustine, prin crearea unor conditii socioculturale favorabile, refacerea capacitatiilor proprii de integrare  socioculturala normala a categoriilor defavorizate. De asemenea, ofera celor in nevoi posibilitati de cunoastere si de acces la servicii specializate de protectie si asistenta sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislative protectie sociala, mobilizeaza comunitatea, persoanele si grupurile in dificultate sa influenteze active politicile sociale.

Politicile sociale din domeniul somajului

    Somajul este un risc major in societatiile moderne, dar fenomenul a fost practice necunoscut in economiile centralizate. In randul analistilor a existat un relative consens cu privire la inevitabilitatea somajului dupa prabusirea socialismului de stat. Desi previzibila, aparitia somajului in perioada tranzitiei la economia de piata a reprezentat un soc pentru societatile est europene. Pe de alta parte, consecintele somajului nu puteau fi imaginate in totalitate de oamenii care fusesera obisnuiti sa aiba locul de munca garantat pe intreaga durata a vietii active.





    Somajul este un fenomen destul de frecvent si de dureros, lucru pe care il afirma si D. Gusti “ Somajul este ca si cancerul: pernicious, tenace si mortal, iar economistii sunt ca si medicii – nu sunt in stare pentru moment sa vindece maladia. Astfel ca asistenta sociala a iesit din fagasul sentimentalismului generos si al simplelor bune intentii, pentru a pasii in domeniul unei actiuni sociale si etice ordonate si temeinic motivate, cu scopul exclusiv  de a servi societatea nu prin carti, ci prin gasirea adevarului social in mijlocul grelelor conflicte ale vietii”.

     Dupa legea 1/1991, republicata in urma adaugirilor aduse de legea 86/1992, erau considerati someri persoanele apte de munca , ce nu pot fi incadrate in munca din cauza lipsei unui loc de munca ce sa corespunda pregatirii acestora. Ulterior, a fost publicata legea 76/2002, care stipuleaza ca somer e persoana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii: a- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minim 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; b- starea de sanatate si capacitatiile fizice si psihice o fac apta pentru  prestarea unei munci; c- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitatii autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj care I s-ar convenii potrivit legii; d- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca i s-ar gasii un loc de munca; e- este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege. Oradonanta de urgenta 144/2005 aduce o modificare acestu articol de lege considerand ca somer este persoana care indeplineste cumultiv primele patru conditii prevazute in legea 76/2002, urmatoarea conditie, ca persoana sa fie “inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege” fiind inlaturata; legea 144/2005 redefineste persoana in cautarea unui loc de munca : “ persoana care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace proprii sau prin inregistrare la agentia pentru ocuparea fortei de munca  in a carei raza teritoriala isi are domiciluil, sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat in conditiile legii”.[2]

 In ultimele decenii, lupta impotriva somajului a constituit un element de baza in definirea politicilor sociale aplicate in toate tarile member ale Uniuni Europene. In Romania, tara cu statut de al  UE, se desfasoara in prezent un important process de reforma care marcheaza toate sferele vietii social-economice si in cadrul caruia problema somajuluisi problemele somerilor constituie elemente esentiale. Combaterea somajului( complexul de actiuni coerente pentru diminuarea acestui fenomen) reprezinta o prioritate a strategiei de reforma, care poate fi solutionata prin interventia statului si a partenerilor interni si externi: statul- indeplineste principala misiune in echilibrarea balantei cerere-oferta pe piata de munca prin elaborarea startegiilor de redresare a economiei, a politicilor eficiente de ocupare, prin creearea cadrului institutional adecvat si prin initiative legislative care sa urmareasca dinamica ocuparii fortei de munca; comunitatile locale- pot deveni parteneri importanti in mobilizarea energiilor locale, in identificarea si mentinerea unor solutii pentru crearea de noi locuri de munca; asociatiile- pot contribui la efecul colectiv, potrivit specificului lor, prin elaborarea de politici de ocupare, prin initiative de legislative, actiuni cu character professional si prin alocarea de resurse umane, materiale si financiare; agentii economici- trebuie sa acorde o atentie deosebita managementului  resurselor umane, mai ales problemelor referitoare la recruatarea, selectia, repartitia, evaluarea si perfectionarea permanenta a personalului; institutiile de cercetare- prin intermediul specialistilor, au misiunea de a efectua studii si analiza la nivelul petei muncii, deosebit de importante pentru activitatea decizionala la nivel social-economic; unitatile de invatamant- trebuie sa-si adapteze programele de instruire la cerintele pietei, atat sub aspectul structurii fortei de munca solicitate, cat si al nivelului de pregatire cerut; organizatiile internationale- sprijina statele central – si est –europene, printre care si Romania, in efortul de a depasii fenomenele negative ale tranzatiei la economia de piata, inclusive somajul, prin programele de asistenta sub egida Uniunii Europene, a Bancii Mondiale, a  Biroului International al  Muncii.[3]

   Experienta tarilor cu traditie in problemetica somajului si a solutionarii acestuia a demonstrate ca progresul rapid si buna functionare a pietei muncii sunt influentate de doua elemente, la fel de importante: primul il constituie asigurarea serviciilor sociale de baza pentru categoriile defavorizate, iar al doilea il constituie utilizarea celei mai importante avutii a celor saraci- forta de munca.

   La nivelul pietei muncii, in perioadele de criza, exista doua modalitati: a) politicile pasive  concretizate in ajutorul financiar care: reduce preocuparea somerilor de a cauta un loc de munca; permit indiviziilor sa opteze intre diferitele tipuri  de oferte de locuri de munca si sa decida daca se recalifica ori se deplaseaza intr- o alta zona; determina scaderea interesului somerilor de a se angaja in locuri de munca pentru acare se acorda salarii cu nivel apropiat de cel al alocatiilor in numarar; pot  conduce, in anumite situatii, la sustinerea economiei subterane, deoarece persoanele care desfasoara acivitati nedeclarate pot beneficia in continuare de ajutorul de somaj. In ceea ce priveste elementele de politica pasiva din tarile in tranzitie se poate spune ca aceste respecta cadrul definit de masurile de protectie aplicate in tariile industrializate.  Ele se refera in principal la asigurarea financiara a individului pentru situatia in care ramane fara loc de munca. In ceea ce priveste Romania o diferenta notabila este legata de faptul ca este singura tara in care  nivelul prestatiei acordata somerilor nu se modifica pe perioada participarii la cursurile de pregatire profesionala. Plata ajutoarelor de somaj se face din fondul de somaj, purtator de dobanda administrat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, constituit prin lege din contributia salariatiilor, a intreprinderilor si prin subventii de la Bugetul de Stat.

    Alaturi de plata ajutorului de somaj in cadrul masurilor de tip pasiv se regaseste strategia pensionarii anticipate, adica inainte de implinirea varstei de pensionare. Pentru a motiva intreprinzatorii sa renunte la persoanele varsnice in  favoarea somerilor sistemele tarilor occidentale acorda acestora, prin masuriel de pensionare anticipata, facilitati financiare. Aceasta masura a fost justificata prin aceea ca se evita astfel intrarea in somaj a fortei de munca varsnice, im majoritatea cazurilor sustinatori materiali ai familiei.datorita rigiditatii fata de o eventuala recalificare, acest segment de populatie este expus unui risc ridicat ca odata devenit somer sa nu mai poata reintra in piata muncii pe durata varstei active, lipsind astfel familia de suportul financiar de baza. Experienta a dovedit ca pensionarea anticipata nu a avut parametri de eficienta asteptati, avand in vedere ca incarca cheltuielile sociale ale statului, pe de-o parte, si pe de alta- in conditiile in  care economia se confrunta cu cresteri accentuate ale inflatiei si deci descresteri ale veniturilor reale ale populatiei- o mare parte a acestor personae reintra pe piata muncii. In Romania situatia statea in felul urmator: la doi ani dupa promulgarea legii 2/1995 care prevedea posibilitatea ca persoanele care au vechime integrala in munca pot solicita inscrierea la pensie cu pana la 5 ani inainte de implinirea varstei prevazute de lege pentru pensionarea la cerere, dupa ce au beneficiat de ajutor de somaj si alocatie de sprijin pe perioada prevazuta de lege;  populatia manifesta o atitudine favorabila fata de pensionarea anticipata. Intr-un sondaj efectuat in 1997 de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si Catedra de Sociologie a Uiversitatii Bucuresti 54,9% dintre respondenti au declarat ca sunt de acord ca, atunci cand exista putine slujbe oameniisa fie obligati sa se pensioneze mai devreme, 21,7% s-au declarat impotriva, diferenta pana la 100% formand categoria celor indecisi.




b) politicile active constituind cea mai eficienta modalitate de asistenta sociala somerilor pentru ca: urmaresc sa contarcareze imperfectiunile associate cu acordarea ajutoarelor financiare; ajuta populatia afectata de somaj sa gaseasca locuri de munca prin actiuni de consultanta profesionala; contribuie la incurajarea mobilitatii fortei de munca prin finantarea pregatirii profesionale; reprezinta o cale eficienta de stopare a abuzurilor la nivelul pietei fortei de munca.  Politicile active ( consilierea, reconversia profesionala) sunt mai costisitoare decat ajutoarele in numerar, dar pot sa reduca rata somajului si sa sporeasca productivitatea socio-economica. Acestea constituie o solutie la probleme complexe ale pietei muncii din tarile unde economia, in general, si industria , in special, se afla in declin. In tarile care fac parte din Organiziatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica( OCDE) sunt cunoscute urmatoarele tipuri de politici active:

1) serviciile de plasare a fortei de munca ,  deosebit de eficiente in Anglia, Olanda si SUA si cuprinzand: plasarea, consulatnta si orientarea profesionala; identificarea de locuri de munca;  consultanta intensiva pentru cei dezavantajati; asistenta in legatura cu mobilitatea geografica.

2) calificarea profesionala : programe de pregatire orientate catre somerii adulti sau catre cei aflati sub amenintarea pierderii locurilor de munca; pregatire desfasurata in centre speciale sau in intreprinderi.

3) crearea directa de locuri de munca prin subventii: subventii pentru pastrarea anumitor angajati; subventii pentru someri cu stagiul indelungat. Acesta reprezinta o grupa foarte larga de masuri, variind in ce priveste formele de subventie, obiectivul specific pe care il au si conditii de eligibilitate.In Romania, subventiile de angajare au fost o initiativa menita sa sporeasca sansele tinerilor de a se integra in piata muncii. Aceste masuri au urmarit sa evite disponibilizarea salariatilor in intreprinderi care temporar nu aveau productie. Pe durata intrerupeii activitatii salariatul primea o intemnizatie neimpozabila egala cu 60% din salariul tarifar net lunar si isi pastra drepturile de asigurare si asistenta legate de calitatea de salariat.

4) alocatii ale intreprinderii: alocatii sau achitarea in avans a ajutoarelor pentru  a permite somerilor sa initieze actiuni pe cont propriu. Acest system este prezent in toate tarile; Romania a introdus acest system doar din 1995, cand prin modificare legii privind protectia sociala a somerilor a fost prevazuta posibilitatea acordarii de “ credite in conditii avantajoase […] pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii sau unitati cooperatiste” cu cel mult 200 de salariati. Pentru ca o unitate sa poata beneficia de credite trebuia ca aceasta sa angajeze someri in minim 50% din locurile de munca nou create prin utilizarea creditelor acordate. Durata maxima de creditare este de 3 ani. Daca in intervalul de 3 ani de la primirea creditului unitatea disponibilizeaza persoane angajate in acest system. Legea prevede obligativitatea de a angaja in loc persoane din aceeasi categorie in maxim 30 de zile de la data la care locurile de munca au devenit vacante. Nerespectarea acestei conditii atrage dupa sine plata unei penalitati egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat.

5) locuri de munca in sectorul public, temporar, cu destinatie precisa, pentru someri.Ideea centrala a acestor programe este de a acorda acesto persoane temporar locuri de munca si de a le mentine astfel in contact cu piata muncii. Pe durata angajarii parte din salariile pe care le primesc sunt platite din fondurile de somaj

   In ceea ce priveste somajul din Romania, reprezinta un fenomen social nedorit, care a determinat in randul anumitor categorii socioprofesionale reducerea castigurilor materiale si modificari complexe la nivelul statutelor si rolurilor sociale. Fenomen negative al spatiului social economic care afecteaza o parte a populatiei active, factor principal de instabilitate economica, si , ca urmare, de conflicet sociale, somajul nu este de incontrolat si nici nu are sens unic- de crestere- daca se actioneaza competent prin promovarea unor masuri adecvat correlate. In aceste conditii, unul dintre obiectivele esentiale ale politicilor social- economice in Romania il constituie garantarea unui loc de munca si asigurarea unui trai decent, fie provenit prin munca directa a persoanei respective, fie asigurat prin aportul protectiei si asistentei sociale( carora le revine un rol important in atenuarea efectelor somajului in randul populatiei defavorizate).

Cel mai frecvent program, regasit in mai toate tarile, in ceea ce priveste suportul somerilor de tip activ este cel de pregatire profesionala ( calificare/recalificare), desfasurate in vederea imbunatatirii sanselor celor aflati in cautarea unui loc de munca de a se angaja. Participarea la cursuri este gratuita si obligatorie pentru cei aflati in plata ajutorului de somaj, , daca acesta corespunde pregatirii profesionale  a somerilor.                                              Politici de atenuare a diferitelor tipuri de somaj.  Fiecare tip de somaj este determinat de o serie de cauze, existand si masuri de atenuare a acestuia.                                                                                                                                    a) Intr-un prim grup de cauze sunt incluse inegala concentrare a firmelor pe teritoriu, cerintele pietei care fac ca unele industrii sa nu aiba cautare, dificultatile privind schimbarile de calificare, de domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural.Printre masurile de atenuare a acestui tip de somaj se numara:organizarea sistemului de instruire in directiile unei largi specializari, a unei reciclari a somerilor; ajutoare banesti celor care accepta sa-si schimbe domiciliul; asigurarea unui sistem informational performant privind locurile de munca vacante.                               b) Al doilea set de cauze cuprinde necunoasterea situatiei locurilor de munca vacante, nivelul indestulator al ajutorului de somaj, ceea ce duce la un somaj frictional. O masura de atenuare a somajului frictional este realizarea unui sistem flexibil de ajutor in raport cu profesiile si locurile de munca vacante.                                                      c) Un standard de viata ridicat si un ajutor de somaj indestulator pentru o prima perioada de timp sunt cauze care duc la un somaj voluntar.Masurile care se aplica in vederea atenuarii acestui tip de somaj sunt aceleasi cu cele aplicate pentru diminuarea somajului frictional.                                                                                                           d) De asemenea, timpul nefavorabil sau absenta periodica a cererii pot determina un somaj sezonier. In vederea diminuarii acestui tip de somaj se urmareste realizarea unui sistem flexibil de ajutor de somaj, cat si asigurarea unui sistem informational performant privind locurile de munca vacante.                                                                                  e) Un alt set de cauze include aparitia periodica a recesiunii in unele domenii de activitate, cat si dificultatile in ceea ce priveste recalificarea. Aceste cauze conduc la un somaj ciclic, somaj ce poate fi atenuat prin cresterea cheltuielilor guvernamentale si mentinerea constanta a impozitelor.                                                                            f) Absenta calificarii este o cauza ce duce la aparitia unui somaj ascuns, masura de atenuare fiind aceea a instruirii si a reciclarii somerilor.



 

   Somajul a existat si va exista mereu in Romania atata timp cat nu sunt generate niste politici sociale in acest domeniu care sa implementeze o strategie destul de esficienta pentru combaterea acestui fenomen sau cel putin pentru diminuarea lui.

 Ar mai fi o multime de informatii de adaugat la acest subiect, deoarece asistenta sociala a somerilor cuprinde multe politici sociale care sunt dezbatute si redefinite si redirectionate in asa fel incat sa produca scaderea numarului somerilor, dar noi ne vom opri aici deoarece acesta lucrare nu dispune nici de timpul nici de spatiul necesar pentru o analiza mai detaliata a acestor forme de protectie sociala. 

BIBLIOGRAFIE:

1 – BACIU, C., ( 2007 ), Particularitati ale stresului la someri , Ed. Presa Universitara Clujeana, p. 106-122

2–BUZDUCEA, D., ( 2005 ),Aspecte contemporane in asistenta sociala , Ed. Polirom, p. 17-26

3- GIDDENS, A., ( 2000), Sociologie, Ed. Bic All, p. 357-361

4- NEAMTU, G. ( 2003) , Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, p. 603-665

5- POPESCU, L. ( 1998), Protectia sociala in Uniunea Europeana, Ed. Presa Universitara Clujeana, p. 157-175.

6- STEGAROIU, D.( 1993), Somajul. Prezent si perspective, UBB,  curs litografiat.

7- coord. ZAMFIR, C. (1999), Politici sociale in Romania, Ed. Expert, Bucuresti, p. 417-445.

8- http://www.labsmn.pub.ro/projects/media/cd/4/3.htm

9- http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/recv199734.html

10- http://sas.mmssf.ro/proiecte_externe.php?id=21



[1] Doru Buzducea, Aspecte contemporane in asistenta sociala, 2005, p. 25

[2] Baciu Cristina, Particularitati ale stresului la someri, 2007, p. 78, 79.

[3] George Neamtu( coord.), Tratat de asistenta sociala, 2003, p. 615






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




ACTIVAREA RESURSELOR
Teorii ale dezvoltarii sociale
SERVICII OFERITE FAMILIEI SI COPILULUI IN ROMANIA
Cine este consilierul de asistenta sociala?
PROCESUL DE ADOPTIE
EFECTE ALE INSTITUTIONALIZARII
Inceputurile asistentei sociale in Romania. Esantioane de asistenta sociala
ASISTENTA SOCIALA IN STATELE UNITE ALE AMERICII
Plasamentul familial
Planificarea serviciilor sociale la nivelul comunitatii