Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Masuri active de combatere a somajului


Masuri active de combatere a somajului


FACULTATEA DE ASISTENTA SOCIALA

MASURI ACTIVE DE COMBATERE A                                                        SOMAJULUI



                                               

                                                                                                                 

                              POLITICI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

       1.Concepte

„Asigurarile sociale sunt parte componenta a sistemlui de securitate sociala care are drept obiectiv principal compensarea  prin beneficii in bani sau in servicii a prejudiciilor suferite in anumite situații de risc(incapacitatea temporara sau permanenta de munca,batranete,somaj etc.)cu care se confrunta cei asigurati.Sistemul de asigurari sociale se bazeaza pe colectarea resurselor(fondurilor)de la cei asigurati in sistem contributoriu si distribirea  beneficiilor/primelor de asigurare de catre  cei confruntati cu situatia  de risc asigurata sau catre urmasii acestora ,in concordanta cu contractul de asigurare.Asigurarile sociale pot fi de stat(sau publice) sau private.

            (…)Sistemul de asigurari de stat are trei componente:sistemul de pensii,sistemul de asigurari de sanatate si sistemul de ajutor de somaj.”[1]

„Somajul defineste situatia unei piete a muncii excedentare, in care oferta depaseste cererea de forta de munca.Aceasta inseamna ca o parte a populatiei nu gaseste loc de munca,desi ar vrea sa lucreze.Acesta este un somaj de dezechilibru si este considerat un fenomen negativ,dat fiind ca este echivalent cu pierderea de resurse datorita neutilizarii lor.Exista si un somaj de echilibru sau natural,considerat normal pentru functionarea echilibrata a economiei.

2.Cadrul legislativ

      In ceea ce priveste cadrul legislativ ce reglementeaza asigurarile de somaj,”dupa anul 1990 sistemul de protectie sociala a somerilor a fost creat prin Legea 1/1991(privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala),chiar inainte de apariția unui somaj semnificativ si a fost imbunatatit succesiv prin Legea 57/1994(modificarea si completarea Legii 1/1991),Legea 65/1997 (pentru modificarea si completarea Legii 1/1991)si respectiv Legea 76/2002(Publicata in M.Of.nr.103/6 februarie 2002).In crearea cadrului instituțional si legislativ,un rol important l-a avut,o buna perioada de timp Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,care prin verigile specifice ,inregistra persoanele aflate in cautarea unui loc de munca,efectua plati,consultanta,orientarea profesionala a somerilor.Ulterior sistemul a fost dezvoltat si au fost create o serie de institutii (Agentia Nationala pentru Formare Profesionala-cu structura tripartita care inlocuieste vechile oficii ale fortei de munca,actualmente Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca)si noi organisme guvernamentale (ministerele si organe de specialitate ale administratiei publice centrale,Comisia Nationala de

Promovare a Ocuparii Fortei de Munca prefecturile)si neguvernamentale (sindicate si asociatii patronale) care promoveaza masuri ce vizeaza obiectivele specifice pietei muncii.” [2]

            3.Cauze ale aparitiei somajului

     „Dintre cauzele care pot provoca somajul retinem:

1.      schimbarile majore(tranzitia)

2.      strategii si tactici aberante in devzoltarea socio-economica

3.      specificul conjuctural

            Primele doua cauze provoaca asa numitul somaj structural care in general se va intalni,cu diferite frecvente,in situatia socio-economica a fiecarei tari.Ultima categorie  cauzeaza somajul situational care are o natura dominant discriminatorie si va fi cu atat mai frecvent cu cat o societate existenta se va distanta mai pregnant  de o societate deschisa.

1.Schimbarile majore (tranzitia):survin in diferite etape si in mod                                                particular sunt specifice societatii noastre astazi.In orice schimbare majora se confrunta categorii diferite de :personae,grupuri si colectivitati prin intermediul unor interese  si mijloace specifice .Tocmai de aceea problema devine mai complexa.Orice etapa dispune de prioritati specifice ce nu pot fi     

ignorate.Pentru a le identifica se cer depasite elemente propagandiste care iradiaza din heterogenitatea intereselor mentionate.Schimbarile actuale privesc doua directii majore:desfiintarea centralismului si promovarea  concurentei prin intermediul pietei.

2.(…)Strategiile si tacticile aberante  in dezvoltarea socio-economica deriva din multitudinea si contrarietatea intereselor.In primul rand,grupurile sociale si  categorii socio-profesionale detin pozitii privilegiate a caror pierdere provoaca efecte multiple:reducerea castigului material,modificarea statutului si rolului social ,posibilitatea de a suporta consecintele unor acte abuzive  comise anterior ca urmare a raspunderii implicite  si care a fost blocata tocmai ca urmare a pozitiilor de putere detinute.

3.(…)Specificul conjuctural are in vedere acel somaj provocat de dinamismul relatiilor patronaj-angajati.Patronajul reprezinta pe aceia care angajeaza mana de lucru (stat,particulari),iar angajatii constau din  diferitele categorii de salariati.Angajarea poate fi deplina (timp de munca integral)sau partiala  (parte de timp-jumatate de norma,sfert de norma,anumite perioade-sezoniera).”[3]

 4.Impactul social(efecte)

     In lucrarea sa intitulata„Somajul:present si perspective” Dan C. Stegaroiu il citeaza pe K.Hooper Briar,spunand ca„in evaluarea impactului social al somajului este necesar a tine cont de divergenta intereselor ,aspecte semnalate,dar si de diferite tendinte discriminatorii  care se axaza pe anumite prezumtii,precum:

  • conceptia ca fiecare isi poate gasi o slujba sau isi poate asigura un trai decent cu conditia sa fie inventiv si harnic;
  • larga raspandire  a ideii preconcepute ca cei care nu sunt angajati ori raman fara slujba,sunt lenesi si/sau imorali;
  • confruntarea permanenta a reactiilor populatiei marginalizate(saraci si cei lipsiti de slujbe)cu insasi cauza starii lor si nu acceptarea acestor reactii drept consecinte a starii economice si sociale pe care o suporta;
  • confundarea lipsei de putere a celor saraci si fara slujbe cu incapacitatea lor de a-si sustine punctul de vedere,ignorand presiunea sociala a marginalizarii provocate de colectivitate;
  • convingerea ca programele privind bunastarea,garantarea acesteia ar fi mai scumpe fara a intelege ca intocmai lipsa acestora este cu adevarat extrem de scumpa.”[4] 

 Consider ca cel mai important efect(negativ,de altfel) este scaderea brusca a veniturilor ce atrage dupa sine  alte probleme(consumul de alcool ce duce la rindu-i la certuri ,ulterior la violenta,imposibilitatea de a-si mai putea plati datoriile-la utilitati,creditele,ce au fost facute pentru imbunatatirea nivelului de trai,deoarece ajutorul de somaj dovedindu-se a fi insuficient pentru achitarea acestor datorii).Toate acestea se reflecta in urmatoarele date:

„Tabel 6.11.Dinamica ajutorului de somaj comparativ cu indicele preturilor in perioada 1991-1999.

Anul

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Indicele ajutorului de somaj

186,3

522,8

1.588,6

1.992,2

2.968,8

7.771,4

10538,4

17822,6

Indicele preturilor

310,4

1105,3

2617,3

3461,7

4805,1

12241,6

19476,0

28396,8

       ½

60,0

47,3

60,7

57,5

61,8

63,5

54,1

62,8

  La nivel national in perioada 1991-1999 raportul dintre ajutorul mediu de somaj si venitul salarial net a variat intre 42,9% si 19,6%.Fata de cresterea preturilor ,puterea de cumparare a ajutorului de somaj a cunoscut urmatoarea evolutie(table 6.11):

·         intre 1992-1999 puterea de cumparare a ajutorului mediu de somaj  a cunoscut un grad relativ constant(in jur de 60%);anul cu situatia cea mai grava a fost in 1993(47% fata de anul luat drept referinta).

·         in 1996 un ajutor de somaj insotit de doua alocatii de stat pentru copii au reusit sa acopere 15% din minimul de subzistenta al unei familii constituite din doi adulti si doi copii in intretinere(tabel 6.12).

·         situatia intervalului se poate aprecia ca fiind grea,mai ales in anii cand chiar cu doua ajutoare de somaj si doua alocatii de stat pentru copii nu se puteau acoperi mai mult de 27% din minimul de trai decent.Tabel 6.12: 

OCTOMBRIE:                              

Anul

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Ajutor de somaj-lei

3200

5960

16730

50834

63750

95000

248685

337228

570322

Alocatia ptr primul copil-lei

575





1150

4360

6400

9000

12500

50000

65000

65000

Alocatia ptr al II-lea copil-lei

625

1200

4360

6400

9000

12500

90000

105000

105000

Minimul de trai decent-lei

19450

57150

236950

447400

555700

805500

2164200

3186428

483577

Minim de subzistenta-lei

11800

34650

143650

271250

336000

488350

1312000

1931790

2912196

1+2+3/4(%)

1+2+3/5(%)

22,6

37,3

14,5

24,0

10.6

17,5

14,2

23,5

14,7

24,3

14,9

24,6

18,0

29,6

15,9

26,3

15,4

25,4

1+1+2+3/4(%)

1+1+2+3/5(%)

39,1

64,4

25,0

41,2

17,8

29,4

25,6

42,2

26,7

43,2

26,7

44,o

29,5

48,6

26,5

43,7

27,3

45,0

Din tabelul de mai sus se pot desprinde urmatoarele concluzii:

·         daca in anul 1991,familia constituita din doi copii minori isi puteau acoperi cu un ajutor de somaj si doua alocatii de copii 23% din necesarul unui trai decent,la sfarsitul intervalului,asemenea venituri asigurau mai putin de 16% din acest minim.

·         anul care a ridicat mari probleme pentru o familie de genul celei mentionate la punctul unu a fost 1993,cand,datorita eliminarii in intregime a subventiilor,s-a asigurat numai 11%din minimul de trai decent si 18%din minimul de subzistenta.

·         daca in anul 1991,doua ajutoare de somaj plus alocatiile pentru doi copii permiteau unei familii constituita din patru personae sa-si acopere 39% din necesarul unui trai decent,ulterior a aparut un decalaj mai mare,gradul de acoperire osciland intre15,5% si 30%.”[5]

„La sfarsitul lui 1991,cand somajul a fost recunoscut oficial,numarul total de someri inregistrati de catre oficiile fortei de munca se plasa in jur a 330 de mii personae,corespunzator unei rate de 3% a somajului.La sfarsitul anului 1999,numarul somerilor era de trei ori mai mare,iar rata somajului de 11,5%.Aceasta rata reprezinta in fapt cea mai mare rata a somajului din ultimii zece ani.

Un alt„varf”al somajului a fost atins in 1994,cu o rata de 10,9%.Aceasta rata reflecta efortul guvernului in 1994 pentru a initia o reforma economica mai ampla,incepand cu liberalizarea preturilor.(…)Cea mai scazuta rata a somajului-de 6,6%-se poate observa in anul electoral 1996,un an in care nivelul de trai al populatiei a fost,in mod direct sau indirect,puternic subventionat de catre stat.

(…)Somajul in randul femeilor a fost mai ridicat decat somajul general de-a lungul ultimilor zece ani(…)-61% in 1991,iar in 1997 aceasta descreste cu aproximativ 10%. (…)Datele disponibile(intre 1994-1997) sugereaza ca somajul in randul tinerilor (personae cu varsta mai mica de 25 de ani)constituie 40-50% din totalul somajului.Cea mai mare pondere de persoane tinere in totalul populatiei de someri ,de 50,9% poate fi observata in anul cu cea mai redusa rata a somajului:1996.Acest fapt sugereaza ca,spre deosebire de alte categorii de varsta ,somajul in randul tinerilor este mai stabil.Datele arata ca in 1994,anul cu cea mai mare rata a somajului,un procent foarte mare de someri(comparativ cu alti ani)nu beneficiaza de nici un ajutor monetar, in timp ce beneficiarii de ajutor  de somaj sau alocatie de sprijin scad ca pondere in totalul populatiei de someri.Acest fapt pare sa sugereze ca cei concediati sau someri in 1991 sunt mai greu de integrat pe piata muncii decat valurile ulterioare de someri.(…)Procentul celor aflati in somaj intre 2 ani si 2 ani si trei luni este mai mare in 1995 si 1996 (12%,respectiv 14%) si descreste in 1997 la 6,9% odata cu  cresterea somajului.Acest fapt pare sa sugereze,de asemenea ,o relativa stabilitate a somajului de lunga durata,in raport cu variatii pe piata muncii.

In ceea ce priveste ponderea somerilor in totalul populatiei de participanti la cursurile de calificare/recalificare a scazut de la 82% in 1992 la 38,3% in 1997.

Ponderea somerilor integrati  in astfel de cursuri,in totalul populatiei de someri,a ramas foarte redusa de-a lungul intregii perioade:4% in 1991,ajungand la numai 2% in 1997.Aceste cifre indica o eficacitate foarte redusa a acestor programe in atenuarea somajului existent.

     Nici rezultatele generale,referitoare la reusita de angajare in urma absolvirii cursurilor, nu justifica acest program:daca in 1991-34,5% din absolventii acestor cursuri reuseau sa isi gaseasca un loc de munca,in 1997-13,3% din totalul acestora erau angajati.                                    Tabel 3Cateva date referitoare la somaj si protectia sociala a somerilor-%-

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Nr.tota de someri inregistrati din totalul acestora in 1991

100,0

275,3




345,2

362,7

295,9

194,9

261,2

303,8

Nr.total de someri inregistrati care nu beneficiaza de nici un ajutor monetar,comparative cu 1991

100,0

120,9

138,3

217,7

313,7

274,1

315,5

324,6

Rata somajului

3

8,2

10,4

10,9

9,5

6,6

8,9

10,4

Rata somajului in randul femeilor

4

10,3

12,9

12,9

11,4

7,5

9,3

10,5

Ponderea somerilor sub 25 de ani  in totalul somerilor

43,8

50,3

46,1

44.6

Rata somajului conform metodologiei BIM*

8

6,2

6,4

6,8

Procentul de someri inregistrati,participanti la cursurile de calificare/recalificare din totalulparticipantilor

82

75,6

55,6

50,3

41,6

38,3

38,4

Procentul celor angajati in urma absolvirii cursurilor de calificare/recalificare

34,5

22

16,4

20,6

18,6

20,2

13,3

10,5

Ajutorul de somaj mediu lunar ca procent din salariul minim net pe economie

63,6

64,8

71,3

102,7

97,4

112,9

135,8

103,8

Alocația de sprijin medie lunara ca procent din salariul minim net pe economie

-

43,8

41,1

41,2

60

60

53,2

47,1

Alocația de integrare profesionala medie lunara ca procent din salariul minim net pe economie

-

-

-

70,7

65

65

65

57,5

Procentul cheltuielilor cu programe/masuri active din totalul cheltuielilor din fondul de somaj

2,8

1,5

1,1



1,4

0,8

1,0

0,7

1,2

*calculata pe baza Anchetei anuale a fortei de munca-AMIGO-CNS                    Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei[6]

 

         

        6.Masuri active de combatere a somajului

Conceptul de masuri active pentru combaterea  somajului este relativ nou atat in teoria cat si in practica pietei muncii,neavand un suport teoretic indeajuns de fundamentat.El a aparut ca urmare a intelegerii necesitatii retragerii progresive a statului din economie si redarea catre individ si comunitate a dreptului de a dezvolta activitati ecomnomice in concordanta cu necessitatile lor percepute ca atare si asigurarea,astfel,a unei cresteri reale a ocuparii.

      Masurile active pentru combaterea somajului reprezinta initiative sau actiuni individuale,de grup sau comunitare,sprijinite si finantate,de regula,de catre autoritatea publica centrala si/sau locala,cu scopul declarat al cresterii ocuparii la nivelul unei unitatii teritorial-administrative bine determinate prin atragerea la realizarea acestora in principal a celor direct afectati(somerii),dar si a tuturor factorilor responsabili de la nivelul comunitatii,luata in sensul cel mai cuprinzator(autoritati publice,comunitate de afaceri,sindicate,organizatii neguvernamentale,culte,etc.);aceasta confera masurilor active un caracter preponderent partenerial.”[7]   

Ca masuri de combatere a somajului initiate(pentru toate categoriile de someri,tineri,femei,vartnici,etc.)de catre autoritatile publice abilitate(Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca) amintim:

·         „stimularea agentilor economici sa angajeze tineri absolventi ai institutiilor de invatamant;

·         acordarea de facilitati fiscale angajatilor prin reducerea contributiei datorate bugetului asigurarilor sociale pentru somaj,daca incadreaza cu contract individual de munca persoane din randul somerilor pe care le mentin cel putin 6 luni;

·         stimularea crearii de locuri de munca prin acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,in conditii avantajoase;

·         stimularea persoanelor aflate in somaj sa se angajeze inaintea expirarii perioadei de indemnizatii;

·         furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;

·         stimularea mobilitatii fortei de munca;

·         angajatorii care incadreaza tineri absolventi pe durata nedeterminata primesc pentru o prioada de 12 luni,pentru fiecare persoana angajata,o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara,angajatorii care incadreaza absolventi din randul persoanelor  handicap primesc,pe o perioada de 18 luni,pentru fiecare absolvent angajat,o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara.

    Ponderea cheltuielilor pentru masuri active,pe tipuri de masuri active,in totalul cheltuielilor prevazute si realizate la 31.12.2001 pentru acestea:”[8]

       Masuri active

                  2001                        Cheltuieli                           Cheltuieli

prevazute                                 realizate

          2002

Cheltuieli

prevazute

Formare profesionala

15,78                                             4,37

     5,87

Subventionarea locurilor de munca ptr. Absolventi

14,03                                     10,50

     9,00

Credite ptr. I.M.M.

55,55                                              84,24

     31,55

Stimularea mobilitatii fortei de munca

-                                                          -

     11,25

Stimularea angajatorilor ptr.incadrarea persoanelor defavorizate

-

                                                            -

      19,87

Stimularea somerilor ptr.a se incadra inainte de expirarea perioadei ptr.care aveau dreptul la indemnizatia de somaj

-

                                                            -

       3,46

Alte masuri(lucrari publice,bursa locurilor de munca)

14,63                                                 0,9

       19,00

      De asemena,mentionez cateva programe,proiecte ce au fost initiate in    de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale(actualul Minister al Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse)prin intermediul institutiilor abilitate(Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca)cu scopul combaterii fenomenului.                                              

In 1993 se materializeaza proiectul<Informare si consiliere privind cariera>la recomandarea expertilor Bancii Mondiale dupa o evaluare a situatiei din Romania ca subcomponenta a proiectului ministerului de resort<Ocuparea fortei de munca si protectie sociala>.Un alt program de combatere a somajului este cel initiat de Phare finalizat in anul 1998<Reforma invatamantului profesional tehnic>(www.anofm.ro).

   Am vazut ca interesul autoritatilor in a combate(diminua)somajul este foarte mare,fapt evidentiat prin programele initiate.Consider ca aceste programe/proiecte initiate in acest sens ar trebui sa fie mult mai mediatizate pentru a putea exista o mai mare participare in randul celor vizati.   

 

                                     

                                        BIBLIOGRAFIE

·         Cace,Corina,(2004),Asigurarile sociale-management,evolutii si tendinte,Editura Expert,Bucuresti

·         Marginean,Ioan si Balasa,Ana(coord),(2002),Calitatea vietii in Romania,Editura Expert,Bucuresti

·         Pop,M.,Luana(coord),(2002),Dictionar de politici sociale,Editura Expert,Bucuresti

·         Sregaroiu,Dan,C.,(1993),Somajul:prezent si perspective,(f.e.),Cluj-Napoca

·         Legea 76/2002,lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca

·         www.anofm.ro



[1] Luana,Pop,Dictionar de politici sociale,2002,p110

[2] C.,Cace,Asigurarile sociale-management,evoltii si tendinte,2004,p144-145

[3]Dan,C.,Stegaroiu,Somajul:prezent si perspective,1993,p1-15

[4] Idem 4,p.30

[5] I.Marginean si Ana,Balasa(coord),Calitatea vietii in Romania,2002,p 271-272

[6] Luana,Pop,Dictionar de politici sociale,2002,p.18-20

[7] Idem 2,p42-43

[8] www.anofm.ro



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




Particularitati ale integrarii persoanelor cu surdocecitate
INSTITUTIONALIZAREA
Violenta, accidente, abuz - FACTORI DE RISC
Propuneri de masuri pentru reducerea abandonului
Teorii ale dezvoltarii sociale
Lucrare de licenta Asistenta Sociala, Probatiune si protectia victimelor - Asistenta sociala a persoanelor cu risc suicidar
Copiii, intre educatie si violenta din scoli
Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Resita, judetul Caras-Severin
Exemple de bune practici in servicii sociale
METODE DE INVESTIGATII IN CAZUL COPIILOR INSTITUTIONALIZATI












loading...