Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Finantarea protectiei sociale


Finantarea protectiei sociale




FINANTAREA PROTECTIEI SOCIALE IN ROMANIA                         

1. Gradul de fiscalitate generala, partiala si in scopuri sociale in perioada 1990-1998

La nivel global se poate observa ca fiscalitatea  generala (impozite, taxe, contributii)  exprimata prin rata veniturilor fiscale fata de valoarea PIB-ului, incepand din 1990 a prezentat o tendinta de scadere relativa pana in anul 1997 , trendul redevenind ascendent dupa aceasta perioada

Fiscalitatea partiala  (impozite si taxe) a avut o tendinta oarecum similara, gradul de fiscalitate de acest tip a atins  valoarea minima in anul 1996 (19,4).

Gradul de fiscalitate sociala doar in  perioada 1992-1997 a urmat un curs descendent, dupa care prezinta o ascensiune (a se vedea tabelul nr. 1)



Tabelul nr. 1 - Gradul de fiscalitate generala, partial si in scopuri sociale intre 1990-1998, raportat la PIB

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Gradul de fiscalitate generala (impozite,  taxe, contributii) X 100/ PIB

35.5

33.2

33.5

31.3

28.2

28.8

26.9

26.5

28.2

Gradul de fiscalitate partiala (impozite,  taxe) X 100/ PIB

27.6

23.2

23.2

22.0

20.3

20.9

19.4

20.0

20.3

Gradul de fiscalitate sociala (contributii de asigurari sociale) X 100/ PIB

7.9

10.0

10.3

9.3

7.9

7.9

7.5

6.5

7.9

  Sursa: Iulian Vacarel, Politici sociale si bugetare in Romania 1990-2000 , 2001, pg. 136

Dincolo de aceste valori generale se impun cateva observatii. In Romania baza de impozitare s-a restrans continuu, in schimb au crescut ratele de impunere pe venitul personal si contributii sociale. Tabelul de mai jos reda nivelul contributiilor salariale in 1989 si 2000:

Tabelul nr. 2- Sarcina fiscala cu scop social (cote aplicate asupra salariului)

Contributie

1989

2001

Bugetul asigurarilor sociale de pensii si alte drepturi sociale

13 (A)

35-45 (A+S)

Fondul de somaj

0

6 (A+S)

Fondul pentru pensia suplimentara

2-3 (S)

0

Fondul de asigurari de sanatate

0

14 (A+S)

Fondul special pentru persoane cu handicap

0

3 (A)

Fondul special pentru invatamant

0

2 (A)

Contributii pentru camera de munca

0

1 (A)

Total

15-16

13 (A) ; 2-3 (S)

61-71

41,3-51,3 (A);

19,6 (S)

A = contributia angajatorului; S = contributia salariatului

 Se poate observa ca gradul de fiscalitate generala (%) in cateva tari membre ale OECD in anul 1996 a cuprins valori intre 16,3 si 52,2 %. In tarile UE acesta a oscilat in intervalul 33%-52% dupa cum urmeaza :

Gradul de fiscalitate generala (%) in cateva tari membre ale OECD in anul 1996

Danemarca          52.2 %                                       Spania                     33.7 %

Suedia                 52.0 %                                       Irlanda                    33,7 %

Franta                  45.7 %                                       SUA                       28,5 %

Austria                44.0 %                                       Turcia                     25,4 %

Italia                    43.2 %                                       Republica Coreea   23,2 %

Grecia                 40.6 %                                        Mexic                    16,3 %

Germania            38.1 %                                        Marea Britanie       36.0 %

Polonia               42,11 %                                       Ungaria                  40,3 %

OCDE total        37,7 %

UE       total       42,4 %

Romania           26,9 %

 Sursa : Revenue Statistics -1965-1997, OCDE ,1998)

Observam ca in cazul Romaniei gradul de fiscalitate generala este relativ mic, comparativ cu tarile U.E. si chiar cu tarile in tranzitie. Situatia respectiva se explica prin baza ingusta de impunere si ca urmare a fenomenului masiv de evaziune existent in tara noastra.

In intervalul 1986-1997 rata fiscalitatii in tarile membre ale OECD a scazut pentru Belgia (-0,3 %), Germania (-0,5 %), Suedia (-0,6 %), Danemarca (-1,2 %), Olanda (-3 %), Irlanda (-4,4 %), Republica Ceha (-5 %) si Ungaria (-6,7 %) (Revenue Statistics -1965-1997, OCDE ,1998)

Tabel privind ratele contributiilor pentru securitate sociala in tari din Uniunea Europeana, Romania si tari in tranzitie in 2001

angajati

angajatori

total

Bulgaria - total, din care:

pensii

2,9

40,6-55,6

43,5- 58,5

2,0

37-52

39-54

Republica Ceha-total, din care:

pensii

13,3

35,5

48,5

6,8

0,0

6,8

Ungaria - total, din care:

pensii

11,5

48,2

59,7

6,0

24,5

30,5

Austria - total, din care:

pensii

18,2

24,2

42,5

10,3

12,6

30,5

Franta - total, din care:

pensii

24,3

37,8

62,1

6,6

8,2

14,8

Germania - total, din care:

pensii

19,7

19,7

39,3

9,3

9,3

18,6

UK - total, din care:

pensii

12,0

10,2

22,2

10,0

10,2

20,2

Romania *- total, din care:

pensii

19,6

40,3

59,9

11,6

23,3

34,9

* datele privind Romania sunt valabile pentru anul 2001.

Sursa: Ministerul muncii si problemelor sociale din Bulgaria; Baza de date OECD (1998); Capital nr.18, 3 mai 2001, p 45, Vlad Stefan;

           

In timp ce in Bulgaria si Ungaria sarcina maxima  de plata a contributiei la fondul de pensii cade in seama angajatorului, in cazul Cehiei contributia este platita in intregime de angajat. Astfel, in Bulgaria, angajatul plateste o cota de 2% reprezentand doar o infima parte din ceea ce angajatorul suporta. Cazul bulgaresc este oarecum singular din punct de vedere al modului de asezare a cotelor in cazul angajatorului. Acestea sunt determinate de o limita minima si maxima. Limita minima este de 37% iar cea maxima  de 52%. Cota datorata de un angajat in Bulgaria este dintre cele mai scazute in tarile europene in tranzitie (2%). Rata contributiei pentru asigurarile sociale este cea mai inalta (11,6%) pentru angajatii din Romania. Totalitatea ratelor contributiei sociale a angajatorului la sistemul protectiei sociale (19,6%) situeaza Romania pe primul loc intr-un clasament al tarilor europene in tranzitie dupa marimea cotelor contributive sociale. Cota de 19,6% reprezentand contributia la sistemul de asigurari sociale situeaza Romania printre tarile cu o impozitare sociala dintre cele mai ridicate comparativ cu alte tari din regiune. Cota de impozit social calculata ca totalitatea ratelor contributive sociale datorate de angajatul roman este similara celei din Germania (19,7%). In cazul acestei tari, insa, rata contributiei angajatului la asigurarile sociale este de numai 9,3% comparativ cu 11,6% cat trebuie sa plateasca angajatul roman.

Daca ratele insumate ale contributiilor sociale datorate de angajat, in cazul Bulgariei, reprezinta 4,9%, in Romania se ridica la 31,2%. In timp ce angajatul roman este impozitat pentru pensie cu o cota care reprezinta de cel putin 6 ori cota datorata de angajatul bulgar sistemului de asigurari sociale, cheltuielile sociale bulgare pentru pensii reprezinta 7,3 din PIB ( 1996) iar aceleasi cheltuieli sociale dar in cazul Romaniei au o pondere de 6,7% din PIB (1996). Pentru a avea o imagine comparativa fidela asupra configuratiei politicilor sociale in domeniul asigurarilor sociale, intr-o anumita perioada, amintim faptul ca PNB/ locuitor in 1998, in Bulgaria era de 1220$ /locuitor iar in Romania de 1360$/ locuitor. In concluzie, la un PNB/ locuitor inferior Romaniei, angajatul bulgar datora sistemului de asigurari sociale doar 1/6 din ce datora angajatul roman.





             Chiar daca datele privind PNB/ locuitor in Bulgaria si Romania sunt valabile pentru anul 1998 iar datele care privesc ponderea cheltuielilor sociale pentru pensii in PIB sunt din 1996, concluzia trasa de noi este una pertinenta intrucat PNB / locuitor in Bulgaria a scazut cu aproximativ 46% in perioada 1990-1998 iar PNB / locuitor in Romania s-a diminuat cu 17% in aceeasi perioada. Chiar daca raportul de 1/6  calculat de noi s-ar putea sa nu fie unul exact (rata contributiei angajatului roman pentru sistemul public de pensii este valabila pentru anul 2001, iar pentru Bulgaria in anul 1998), ramane, inca, valabila concluzia trasa de noi cel putin din punctul de vedere al inferioritatii obligatiei sociale a angajatului bulgar (o cota de contributie sociala mai redusa) fata de angajatul roman.  

            Analiza comparativa a configuratiei politicilor sociale in domeniul asigurarilor sociale atat in Bulgaria cat si Romania releva preferinta unei impozitari sociale mai accentuate a angajatului roman. Munca salariala in Romania continua sa fie cel mai puternic impozitata social comparativ cu celelalte tari europene in tranzitie.  In cazul Romaniei cota de impozitare sociala  totala de 59,9% este apropiata, mai degraba, unor tari din Uniunea Europeana, cum ar fi Franta (62,1%) dar si Ungaria (59,7%), o alta tara europeana in tranzitie. In schimb, Ungaria impoziteaza social angajatul cu numai 11,5% iar Franta cu 24,3%, iar Romania il impoziteaza cu o cota de 19,6%. In schimb, discrepantele sunt evidente in ceea ce priveste PNB/locuitor in cele trei tari, astfel:

-          in Franta,  in 1998: 24210 USD/ locuitor;

-          in Ungaria, in 1998: 4510 USD/ locuitor;

-          in Romania, in 1998: 1360 USD/locuitor.

Presiunea fiscala excesiva asupra remuneratiei muncii din Romania iese, inca, si mai mult

in evidenta atunci cand comparam ratele de contributii la sistemul de asigurari sociale atat in aceasta tara cat si in Ungaria. Daca angajatul roman plateste 11,6% din salariu pentru pensii, angajatul ungar scoate din buzunar doar 6% in conditiile in care economia ungara a avut un PNB/locuitor de cel putin trei ori mai mare decat economia romaneasca. Pentru a avea o imagine mai fidela asupra realitatii presiunii fiscale in Romania vom aminti numai faptul ca in termeni comparativi ai puterii de cumparare exprimate prin intermediul PNB/locuitor in cele doua tari: Ungaria impoziteaza angajatul ungar de aproape 6 ori mai putin decat statul roman sau acesta din urma il impoziteaza pe muncitorul roman de i mult decat statul ungar il impoziteaza pe lucratorul ungur[1]. Aceasta, in conditiile in care angajatul roman ar trebui sa suporte sase ori mao cota cel putin egala daca nu chiar mai redusa decat cea suportata de lucratorul ungur. Cum, anume, insa, s-a ajuns la o asemenea uluitoare si, totodata, trista realitate ?

            Daca in cazul angajatului roman, din perspectiva analizei comparative cu
Ungaria, impozitarea muncii este de sase ori mai mare, in cazul angajatorului roman situatia se schimba, astfel incat, cifra sase se transforma in trei. Acest lucru inseamna ca patronul roman e obligat sa plateasca din venitul sau doar de trei ori mai mult decat este dator sa plateasca patronul ungur pe cata vreme angajatul roman plateste de sase ori mai mult decat angajatul ungur. Din perspectiva analizei comparative a cotelor de impozitare sociala atat in Ungaria cat si in Romania rezulta ceea ce putem numi noi balanta echitatii fiscale, balanta care, din pacate, se inclina in defavoarea remuneratiei muncii lucratorului roman.  Inechitatea impartirii sarcinii fiscale intre salariatul roman si patronul roman este, aici, evidenta. Inechitatea sociala rezulta chiar din discrepanta care se creeaza intrucat remuneratia muncii este impozitata dublu fata de marimea cu care este impozitat patronul. Efectele acestei supra-impozitari se repercuteaza, astfel, asupra nivelului de trai si indicilor castigurilor salariale reale.

            Nu toate tarile au suferit de pe urma reformei economice cu aceeasi intensitate. In tari ca Cehia, Polonia sau Ungaria, depresia economica a fost mai putin accentuata, iar revirimentul economic s-a inregistrat in Slovacia, aici insa revirimentul economic s-a constituit pe o baza economica stabila si durabila, spre deosebire de Romania, care din 1998 a inregistrat o noua perioada de declin economic.

Tabelul nr.3- Dinamica PIB-ului real ¹ ( baza 1989=100% )

Tara

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Cehia²

98,8

87,5

84,6

85,1

87,8

93,4

97,0

98,0

97,0

Slovacia

97,5

83,3

77,9

75,0

78,6

84,1

89,6

95,4

100,2

Polonia

88,4

82,2

84,3

87,6

92,1

98,6

104,6

111,8

117,6

Ungaria

96,5

85,0

82,4

81,9

84,3

85,5

86,6

90,4

94,6

Bulgaria³

90,9

80,3

74,4

73,3

74,6

76,2

67,9

63,2

65,7

Romania

94,4

82,2

75,0

76,1

76,1

84,7

88,0

82,2

78,1

¹ 1997 estimari EBRD, 1998 proiectie

² 1990-1993 in preturile constante aferente anului 1984

³  1989-1993 inclusiv castigurile realizate de holdinguri

Sursa - Women in transition, UNICEF, 1999, pg. 138

2. Dinamica cheltuielilor sociale 1990-2000

De-a lungul anilor ‘90 cheltuielile sociale au oscilat ca pondere din PIB intre 15,2 % (in anul 1993) –din care 12,5% pentru transferuri sociale si sanatate - si 18,2 % (in anul 1999)

( Raportul Dezvoltarii Umane, 1999) –graficul nr. 1

         Graficul nr. 1


  * pentru 1998, 1999 si 2000 – Baza de date ICCV

** Transferurile sociale includ cheltuieli pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare, indemnizatii si alte cheltuieli sociale (minus cele pentru locuire).

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, Romania 1999.

       Potrivit bazei de date a ICCV in intervalul 1990-2000 dinamica cheltuielilor sociale publice in Romania a fost urmatoarea (tabelul nr. 4) :

Tabelul nr. 4-Dinamica cheltuielilor sociale publice in Romania

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999*

2000*

Dinamica cheltuielilor sociale publice  (1989 = 100)

104,2

80,4

65,4

62,0

67,9

80,5

86,0

76,8

76,4

74,6

72,6

*     Date provizorii

** Cuprind transferuri sociale (asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoarea si indemnizatii), invatamant, sanatate, alte cheltuieli cu caracter social minus cele legate de locuinte si locuire

Sursa: Baza de date ICCV

3. Ponderea cheltuielilor sociale pe categorii (componente) in bugetul general            consolidat

Tabelul nr. 6- Structura functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei-ponderile acestora in totalul cheltuielilor bugetului general consolidat (CBGC) in perioada 1990-1998

Destinatia cheltuielilor publice

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

CBGC – total

din care

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Cheltuieli publice sociale

44,9

44,4

40,0

45,6

47,1

47,5

47,7




48,0

49,9

51,3

Invatamant

7,9

9,3

8,7

9,3

9,2

9,9

10,5

9,6

9,3

8,6

Sanatate

7,6

8,5

7,9

8,0

9,1

8,3

8,2

7,5

2,9

1,8

Securitate sociala

28,5

25,7

22,5

26,8

27,0

26,9

26,3

28,2

30,0

31,1

Cultura, religie, sport, tineret

0,9

1,0

0,9

0,7

1,0

1,5

1,6

1,6

1,6

1,4

Alte cheltuieli sociale

-

-

-

0,7

0,7

1,0

1,0

1,0

0,6

1,0

Asigurari sociale pentru sanatate

-

-

-

-

-

-

-

-

5,5

8,2

Din datele de mai sus observam ca in anii ’90 cheltuielile sociale totale au avut o pondere usor crescatoare in BGC. Cheltuielile care au avut o alura pronuntat descendenta au fost cele pentru sanatatea publica. Daca avem insa in vedere constituirea separata a Fondului pentru asigurarile sociale de sanatate, cumulat, cheltuielile sociale pentru sanatate au inregistrat o oarecare crestere relativa in anii 1998-1999.

Cea mai mare pondere intre categoriile de cheltuieli sociale au avut-o cele pentru securitatea sociala. Acestea au crescut si ca pondere dar si in valoare reala de-a lungul anilor, ca urmare a maririi rapide a numarului de beneficiari, in anii ’90, ca efect al restructurarilor ce s-au produs in economie.        

In ceea ce priveste alocatiile pentru familie si maternitate, ca pondere in totalul cheltuielilor bugetare, acestea au avut o tendinta abrupt descendenta incepand din 1990 pana in 1996. Dupa aceea ponderile au mai crescut dar nu au mai atins niciodata valoarea din 1990 (tabelul nr. 7)

 tabelul nr 7- Alocatii pentru familie si maternitate ca % din totalul cheltuielilor bugetare

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

9,8

4,7

3,0

3,0

3,1

2,3

2,1

3,6

4,0

Sursa – “Starea societatii romanesti dupa 10 ani de tranzitie”, 2000, pg. 25

Potrivit datelor din tabelul nr. 8, ponderile difera (I. Vacarel ,2001, pg. 198) desi trendul este acelasi, in ceea ce priveste alocatiile familiale. Demn de atentie este faptul ca si cheltuielile pentru protectie sociala, servicii ca % din  CBGC s-au mentinut la un nivel extrem de scazut; protectia sociala prin acordarea unor sume de bani fiind usor superioara ca pondere.

Tabelul nr.8 - Cheltuielile publice cu plata pensiilor, protectia sociala a somerilor, ajutoarele si indemnizatiile in bani, alocatiile familiale si protectia sociala sub forma serviciilor, in mld. lei si in procente fata de totalul cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 1990-1997

Cheltuieli

 1990

  1991

  1992

 1993

 1994

  1995

  1996

  1997

Pensii – mld lei

56,4

134,0

388,0

1309

3234

4966

7524

15986

% in CBGC

17,0

15.5

15,5

19,1

18.9

19.6

20.3

18.6

Protectia sociala-mld lei

-

6,8

44,9

177,9

482,1

717,4

754,5

3215,6

% in CBGC

-

0,8

1,8

2,6

2,8

2,8

2,0

3,7

Ajutoare si indemnizatii - mld lei

6,0

14,7

23,2

76,6

231,6

333,6

596,5

2027,0

% in CBGC

1,8

1,7

0,9

1,1

1,4

1,3

1,6

2,4

Alocatii familiale - mld lei

37,7

45,8

81,0

210,0

532,5

598,3

787,4

3338,9



% in CBGC

11,3

5,3

3,2

3,1

3,1

2,4

2,1

3,9

Protectie sociala - mld lei

3,0

10,5

33,6

78,4

273,9

401,8

552,6

1257,9

% in CBGC

0,9

1,2

1,3

1,1

1,6

1,6

1,5

1,5

total cheltuieli buget general consolidat –mld lei

332,3

866,7

2500,0

6858,5

17153,3

25284,9

37038,6

85793

4. Ponderea cheltuielilor sociale pe componente in PIB

Aceste ponderi reproduc in buna masura raporturile valorice si relatiile care s-au structurat si prin raportarea cheltuielilor sociale pe componente la bugetul general consolidat.

tabelul nr. 9 Structura functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei-ponderile acestora in PIB in perioada 1990-1999 (in procente fata de total)

Destinatia cheltuielilor publice

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

CBGC - total

din care

37,7

38,1

41,4

33,5

33,4

34,7

33,8

33,9

35,6

36,3

Cheltuieli publice sociale

16,9

16,9

16,6

15,4

15,7

16,5

16,1

16,2

17,8

18,6

Invatamant

3,0

3,5

3,6

3,2

3,1

3,4

3,6

3,3

3,3

3,1

Sanatate

2,9

3,2

3,3

2,7

3,0

2,9

2,8

2,5

1,0

0,7

Securitate sociala

10,7

9,8

9,3

9,1

9,0

9,3

8,3

9,6

10,7

11,3

Cultura, religie, sport, tineret

0,3

0,4

0,4

0,2

0,3

0,5

0,5

0,5

0,6

0,5

Alte cheltuieli sociale

-

-

-

0,3

0,2

0,3

0,3

0,3

0,2

0,1

Asigurari sociale pentru sanatate

-

-

-

-

-

-

-

-

2,0

3,0

In ceea ce priveste cheltuielile publice pentru asistenta sociala ca pondere in PIB acestea s-au mentinut de-a lungul anilor la un nivel relativ scazut, desi explozia fenomenului saraciei din Romania ar fi indreptatit autorii de politici sociale la formularea si mai ales aplicarea unor masuri mai consistente economic si mai consecvente in acest domeniu al protectiei social

   Tabelul nr. 10- Cheltuieli publice pentru asistenta sociala ca % din PIB

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

0,03

0,4

0,2

0,2

0,1

0,3

0,3

0,2

0,3

 Sursa - Starea societatii romanesti dupa 10 ani de tranzitie, 2000, pg. 25

In anii tranzitiei insa Romania a optat pentru o interventie strict reziduala a serviciilor de asistenta sociala . De altfel nivelul utilizarii unor ponderi minimale de resurse in PIB, in scopul asigurarii protectiei sociale, singularizeaza tara noastra in grupul tarilor in tranzitie si cu atat mai mult in grupul UE



[1] Explicatia este urmatoarea: daca presupunem ca salariul mediu pe economie in Ungaria este de aproximativ trei ori mai mare decat in Romania, proportia fiind una egala cu cea rezultata in urma raportarii PNB/locuitor in cele doua tari, atunci, in timp ce angajatul roman plateste de doua ori mai mult pentru pensii (11,6%) dintr-un salariu de trei ori mai mic decat cel al angajatului ungar, acesta din urma plateste doar jumatate din ce plateste angajatul roman dar venitul din Ungaria e de trei ori mai mare.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




Integrarea persoanelor cu handicap in Romania
Orientari majore in domeniul protectiei sociale in tarile u.e.
CURS DE METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
PENITENCIARUL – LOC AL EXECUTARII PEDEPSEI PRIVATIVE DE LIBERTATE
Planificarea serviciilor sociale la nivelul comunitatii
Televizorul, o amenintare pentru copiii nostri?
Marginalizare si excluziune sociala
INSTITUTIONALIZAREA
Inceputurile asistentei sociale in Romania. Esantioane de asistenta sociala
Agresivitatea –un raspuns de neadaptare