Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Familia si prestatiile de asistenta sociala care se acorda prin autoritatile publice locale - lucrare licenta


Familia si prestatiile de asistenta sociala care se acorda prin autoritatile publice locale - lucrare licenta




UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTETA SOCIALA

SPECIALITATEA ASISTENTA SOCIALA

CURS POSTUNIVERSITAR - TEHNICI SI PRACTICI IN ASISTENTA SOCIALA




LUCRARE

FAMILIA SI PRESTATIILE DE ASISTENTA SOCIALA

CARE SE ACORDA PRIN AUTORITATILE PUBLICE LOCALE

Capitolul 1: Asistenta sociala in Romania. Unele consideratii.

1.1 Consideratii asupra Sistemului National de Asistenta Sociala. Coordonate.

In Romania, primele inceputuri ale asistentei sociale sunt semnalate sub forma unor actiuni caritabile, filantropice, cu un pronuntat caracter religios, cel mai adesea coordonate de biserica, avand scopul de ajutorare ocazionala a celor aflati la marginea societatii: batrani, bolnavi, saraci, copii orfani, cersetori, handicapati etc. Asemenea actiuni au ajutat la formarea unui spirit de solidaritate atat de necesar dezvoltarii serviciilor moderne de asistenta sociala. Treptat, activitatile de ocrotire sociala cu caracter civic-religios s-au structurat sub forma unor masuri reglementate prin acte juridice-normative, finantate din bugetul public, in cadrul unor institutii specializate. In jurul anului 1775 ia nastere asistenta sociala prin promulgarea legii pentru protectia copilului si prin infiintarea unor institutii specializate pentru ocrotirea persoanelor aflate in nevoie, iar in 1831 se pun bazele unui sistem de asistenta sociala structurat prin adoptarea Regulamentului organic. Dupa Unirea Principatelor Romane din anul 1859 apar acte normative care fixeaza chiar atributii concrete pentru serviciile de asistenta sociala la nivelul comunelor si judetelor.

Interventia sistematica a statului in activitatea de asistenta sociala incepe cu crearea, in anul 1920, a Ministerului Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, in cadrul caruia functiona si Directia Asistentei. La nivel local s-au constituit birouri judetene si comunale, care aveau functia de a oferi efectiv asistenta sociala, iar ca organ local consultativ de avizare si coordonare era comitetul judetean. In 1930 a fost adoptata Legea sanitara si de ocrotire sociala, care oferea un cadru legal, foarte modern pentru perioada respectiva, de functionare a intregului sistem de asistenta sociala si de coordonare la nivel national. In municipii si orasele de resedinta de judet au fost infiintate oficii de ocrotire, iar in mediul rural case de ocrotire .

Revolutia din decembrie 1989 a generat inalte asteptari legate de reluarea bogatei traditii pe care tara noasta a avut-o in domeniul asistentei sociale intre cele doua razboaie mondiale. In acel timp Romania a cunoscut un avans spectaculos in asistenta sociala, inclusiv in formarea asistentilor sociali. Am putea spune ca ne numaram printre putinele tari din lume care initiasera un sistem profesionism de formare a asistentilor sociali la nivel universitar si apoi postliceal in cadrul Scolii sociologice condusa de profesorul Dimitrie Gusti si profesorul Henri Sthal. Se dezvoltase o retea bine structurata de asistenta sociala comunitara in mediul urban, urmand sa se generalizeze si in cel rural, retea care cerea profesionisti in domeniu.

In anul 1929 se infiinteaza Scoala Superioara de Asistenta Sociala ,,Principesa Ileana” din Bucuresti, sub coordonarea directa a Institutului Social Roman, cu aprobarea Ministerului Sanatatii si al Ocrotirilor Sociale. La inceput, intreg programul de studii pentru asistentii sociali (de 4 ani pana in 1959 si de 3 ani din 1959 pana in 1969), precum si modul practicii de specialitate au fost gandite, indrumate si organizate in cadrul Institutului Social Roman, de profesorul Dimitrie Gusti, initiatorul asistentei sociale in Romania, impreuna cu Ministrul Sanatatii si al Ocrotirilor Sociale, dr. Iuliu Moldovan, cu directorul Institutului de Statistica, Sabin Manuila, si cu Directoarea Scolii de asistenta sociala, Veturia Manuila, au elaborat planul de invatamant si programele analitice, au definit obiectivele practicii si au deschis centre model de practica, au evaluat metodele de interventie, consiliere, terapie si actiune sociala, au definit particularitatile statisticilor sociale. Tot in cadrul Institutului Social Roman a fost elaborata, Legea serviciului social, care se adresa direct comunitatilor cu probleme, lege care prevedea dezvoltarea unor servicii specializate la nivel comunitar si a unor programe de dezvoltare comunitara. Sistemul de invatamant in asistenta sociala de atunci, poate fi apreciat datorita stransei legaturi dintre teoria sociala si latura ei practic-aplicativa. Toti cei implicati in dezvoltarea sistemului de formare a asistentilor sociali au studiat, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, in strainatate, cunoscand foarte bine procesul de educatie din vest. Semnificativ pentru cooperarea dintre diferitele domenii pentru dezvoltarea sistemului de asistenta sociala este organizarea de catre profesorul D. Gusti, in cadrul Institutului Social Roman, a unei sectii speciale de statistica sociala in 1936, sectie care a realizat un recensamant general al tuturor unitatilor si activitatilor de asistenta si ocrotire sociala din acel timp. Rezultatele acestui recensamant au fost publicate in volumul intitulat ,,Institutiile de asistenta sociala si de ocrotire”. De asemenea, in anul 1938 este organizat primul Congres al asistentelor sociale din Romania, cu o larga participare nationala si internationala. De fapt, programul de formare a asistentilor sociali s-a realizat cu sprijinul direct al cercetarilor sociologice desfasurate in cadrul Institutului Social Roman. Acesta s-a transformat mai tarziu in Institutul de Cercetari Sociale din Romania. Pastrandu-se buna traditie pe linia cercetarii si actiunii sociale, s-au constituit filiale in diferite regiuni, care au condus la o mai buna cunoastere si interventie sociala in zonele cu probleme.

In ciuda acestor rezultate remarcabile ale scolii de asistenta sociala de la Bucuresti, sistemul comunist a considerat invatamantul superior de asistenta sociala si cel la nivel de colegiu ca fiind inutil in ansamblul profesiilor, eliminandu-l total dupa 1968. Profesia de asistent social a fost practic desfiintata. Sistemul specializat de servicii de asistenta sociala s-a degradat treptat datorita unui proces de subdezvoltare cronica, problemele sociale urmand a fi rezolvate la nivel birocratic-administrativ.

Inca din 1990 problema reinfiintarii profesiei de asistent social cu studii superioare a venit, in principal, tot din partea sociologilor, sustinuta de un efort profesional constant. Pentru reinfiintarea noului profil de tip universitar au fost luate in calcul doua aspecte complementare. In primul rand, reconsiderarea traditiei valoroase a invatamantului romanesc de asistenta sociala dintre cele doua razboaie mondiale: manuale, programe, orientarea catre cercetarea tip interventie si catre solutionarea problemelor umane, elaborarea unei legi coerente a asistentei sociale etc. In al doilea rand, este vorba de preluarea selectiva a unor modele de varf din tarile occidentale cu o bogata experienta in asistenta sociala. Astfel conceputa ca forma de invatamant, asistenta sociala a beneficiat de toate avantajele unei profesii noi, fara nici o incarcatura ideologica a trecutului. Oricum, in procesul complex de reforma sociala cerut de tranzitie rolul asistentului social a fost si este unul crucial si in continua crestere.

Astfel, activitatea de asistenta sociala, ajunsa la un inalt nivel de profesionalizare, utilizand metode de varf pe plan mondial, a fost inlocuita cu o activitate pur birocratica, de tip administrativ, a carei unica functie era distribuirea unor ajutoare materiale persoanelor aflate in situatii disperate. Cadrul legislativ adoptat in perioada anilor ’50-’70 excludea din principiu sistemul de asistenta sociala. Sistemul de organizare, functionare si administrare a protectiei sociale era puternic birocratizat si centralizat, nelasand loc initiativelor autoritatilor locale, organizatiilor civice si nonguvernamentale. Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale, apoi Ministerul Muncii aveau ca sarcina coordonarea activitatii de protectie si asistenta sociala, gestionand cu mijloace strict administrative fondurile alocate. Autoritatile locale aveau stabilite sarcini extrem de limitate, si anume distribuirea unor ajutoare in situatii de urgenta. Toate acestea au un dublu efect: pe de o parte, reducerea la minimum a serviciilor de asistenta sociala, pe de alta parte, deprofesionalizarea acestor servicii prin inlocuirea specialistilor din domeniu cu functionari.

Profilul social si cultural al profesiei de asistent social a fost redobandit si acceptat in foarte scurt timp, iar dupa revolutie motivatia tinerilor pentru noua profesie a crescut rapid. Inca de la inceputul anului 1990, formarea asistentilor sociali a inceput in marile centre universitare-Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi-pe langa sectiile de sociologie, extinzandu-se apoi in multe alte universitati, ca urmare a cerintelor pietii muncii. In prezent, invatamantul de asistenta sociala functioneaza in 22 centre universitare, in marea lor majoritate la nivel de facultate, cu durata de 4 ani. In 1994 apare prima promotie de asistenti sociali cu diploma universitara. Totodata, sectiile de teologie (ortodoxa, baptista, catolica) din toate universitatile introduc asistenta sociala ca o dubla specializare. Planul de invatamant a fost gandit in contextul modern al necesitatii noii profesii, fiind puternic ancorat in realitatea sociala si pastrand un puternic echilibru intre formarea teoretica de specialitate si deprinderile practice. Si de aceasta data sociologii au contribuit masiv la dezvoltarea programei noii sectii si la organizarea invatamantului, totodata fiind atrasi in acest proces si asistentii sociali din vechea generatie. La refacerea invatamantului de asistenta sociala au adus contributii importante si unele organizatii internatioanale si universitare din Europa si SUA. In promovarea asistentei sociale in tara noastra un rol cu totul aparte l-a avut Reprezentanta UNICEF din Romania, care inca din 1990 s-a implicat activ atat in sustinerea dezvoltarii invatamantului, cat si in crearea unor servicii moderne pentru copiii aflati in dificultate din Romania, asigurand baze de practica model, centre pilot de asistenta sociala.

Schimburile de experienta intre Romania si unele tari europene cu o bogata traditie in asistenta sociala, dezvoltarea unor programe de studiu comune cu mari universitati din Europa si SUA, sprijinul financiar pentru vizite de studiu ale profesorilor si studentilor romani din partea unor organizatii guvernamentale si nonguvernamentale straine, crearea unor centre de practica model pentru studentii in asistenta sociala axate pe serviciile pentru copiii si familiile aflate in dificultate, toate acestea au contribuit la introducerea in formarea practica a asistentilor sociali din universitatile noastre a unor standarde moderne, de varf ale profesiei. Astfel, scoala romaneasca de asistenta sociala a beneficiat, inca de la inceput, de avantajele regandirii profesiei in conditiile unui mediu universitar total nou, fara balastul unor discipline demodate.

In legatura cu dinamica sistemului de asistenta sociala din ultimii ani putem spune ca dificultatile perioadei de tranzitie, accentuate de calitatea slaba a strategiilor politice si a administrarii societatii, au generat in ultimii ani degradari importante ale sistemului de asistenta sociala. La nivel guvernamental, nu a existat pana la aparitia Legii asistentei sociale din 2001 (in anul 2006 a fost adoptata noua legislatie privind sistemul national de asistenta sociala), o intelegere clara a unor responsabilitati precise in domeniul asistentei sociale. In principal, functia de elaborare a politicilor sociale in asistenta sociala, precum si coordonarea activitatilor in domeniul asistentei sociale reveneau Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Numai ca asumarea unei asemenea responsabilitati era sistematic blocata de o dezvoltare rapida a numeroase organisme centrate pe diferite programe de asistenta sociala plasate in afara ministerului si independente de acesta. Relatia dintre organismele nationale si cele locale a ramas mai degraba nedefinita. Noile responsabilitati locale erau lipsite de suportul central, iar organismele centrale erau lipsite de instrumentele de coordonare si de asistare financiara, institutionala si tehnica.

Dezvoltarea fragmentara a sistemului de asistenta sociala a generat un vid nu numai de coordonare, dar si de autoritate si raspundere institutionala. Activitatea ministerelor implicand o raspundere guvernamentala doar pe problemele mari. Diferitele organisme care au proliferat in afara sistemului guvernamental se subordonau vag guvernului sau, adesea, nu se subordonau deloc.

Dispersarea programelor de asistenta sociala la nivelul unei multimi de organisme si ministere poate fi considerata a avea si unele consecinte pozitive pentru sistem, cum ar fi incurajarea unor importante initiative independente, mobilizarea unor resurse organizational-institutionale si altele. Cu toate acestea, consecintele negative au fost mult mai mari: fragmentarea sistemului, lipsa de coerenta, dublarea activitatilor, lipsa de coordonare, risipirea fondurilor si, de aici, scaderea generala a eficientei. Dificultatile de cooperare dintre toate aceste organisme au reprezentat un fapt semnificativ. Unele puncte nevralgice ale cooperarii/coordonarii, dupa lungi perioade de blocaj, au fost rezolvate, de regula, sub presiunea crizelor grave, iar solutiile gasite au fost de multe ori limitate la compromisuri care exprimau, de fapt, lupta pentru putere.

Pentru reforma sistemului de asistenta sociala putem sa enumeram cateva tendinte care pot sa indice noua structura a acestuia, si anume :

v    Introducerea de noi programe de sprijin pentru cei aflati in dificultate sau dezvoltarea acelor programe care in prezent se afla mai degraba la nivel de proiect.

v    Reconsiderarea si amplificarea unor programe sociale de masa, ca de exemplu sprijinul oferit prin Legea venitului minim garantat.

v    Cresterea autonomiei la nivel judetean si local, paralel cu diversificarea serviciilor de asistenta sociala publice si acordarea unor beneficii sociale financiare.

v    Dezvoltarea rapida de sisteme de ingrijire comunitara.

v    Aparitia si extinderea rapida a unui sistem public de servicii de asistenta sociala specializate, de tip profesional, si focalizarea acestora pe familie si comunitate.

v    Aparitia de noi servicii de asistenta sociala.

Referitor la mecanismul de finatare a sistemului de asistenta sociala trebuie sa precizam ca se impune stabilirea unui nivel global de finantare a asistentei sociale, in cadrul caruia sa se realizeze distribuirea resurselor financiare la nivel local in functie de nevoi. De asemenea, este necesar sa existe un control extrem de strict asupra procedurii de acordare de noi beneficii financiare, mentinandu-se mereu o proportie din aceste resurse pe care sistemul sa o poata orienta flexibil spre nevoile considerate de catre guvern sau de catre autoritatile locale ca fiind prioritate. Instituirea unor resurse libere care pot fi orientate fara restrictii la toate nivelele reprezinta o conditie pentru dezvoltarea unor abordari coerente, flexibile si inovatoare.

Descentralizarea, asa cum a fost ea realizata, a mers exact in sens contrar filozofiei sistemului de asistenta sociala, care presupune reechilibarea alocarii resurselor prin transferuri catre zonele si comunitatile aflate intr-o nevoie mai acuta. In ultimii ani, sistemul simplist de descentralizare practicat a dus la accentuarea diferentelor sociale zonale: cei mai saraci au devenit mult mai saraci, datorita lipsei resurselor locale proprii. El nu poate acorda ajutorul social, nu poate acoperi contributia pentru mentinerea in institutii a copiilor abandonati. Intr-un fel, sistemul de descentralizare practicat i-a pus pe cei mai sararaci sa se ajute singuri, fara sa aiba insa resursele necesare.

Diversificarea fondurilor pe multiple programe sociale reprezinta o sursa extrem de importanta in rigidizarea sistemului de asistenta sociala. Exista rigiditati si in promovarea unor programe comune, acoperite din fonduri diferite, si in mod special in transferul financiar flexibil de la un program la alte programe sociale atunci cand nevoile beneficiarilor si eficienta lor sociala o cer. De exemplu, relatia dintre fondul de somaj, fondul de solidaritate sociala, fondul pentru persoanele cu handicap nu este inca armonizata eficient. Coordonarea fondurilor alocate programelor sociale devine o problema extrem de dificila, dar care trebuie solutionata in viitorul apropiat.

Pe de alta parte, nivelul finantarii sistemului de asistenta sociala constituit pe un deficit sever de resurse bugetare reprezinta un alt aspect nevralgic al dezvoltarii sistemului.

Daca analizam alocatiile bugetare acordate asistentei sociale ajungem la concluzia ca acestea sunt subdimensionate, din cel putin trei puncte de vedere :

*     In raport cu nevoile. Intr-o perioada de tranzitie, cu costuri sociale foarte ridicate, caracterizata de o explozie a saraciei, solicitarile pentru asistenta sociala sunt foarte mari, asistenta sociala fiind supradimensionata.

*     In raport cu cerintele programelor de asistenta sociala adoptate. Nu numai ca nevoile populatiei sunt mult mai mari decat resursele alocate sistemului, dar si programele adoptate prin lege, care la randul lor acopera doar partial nevoile reale, sunt sever subfinantate in raport cu cerintele stabilite de lege.

*     In raport cu posibilitatile bugetare existente. Din aceasta perspectiva, evaluarea este foarte dificil de realizat. Unele date sugereaza faptul ca a existat mult timp un deficit de vointa politica in ceea ce priveste sustinerea sistemului de asistenta sociala. Daca avem in vedere cheltuielile pentru asistenta sociala ca procent din PIB, in Romania, dupa 1989, alocatiile bugetare au fost substential mai mici decat in celelalte tari europene in tranzitie. Efortul bugetar este si mai redus decat in tarile membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, trebuie sa avem in vedere consecintele care pot sa apara pentru sistemul de asistenta sociala datorita deficitului de resurse financiare, si anume:

  • Explozia saraciei in ultimii ani si mai ales cresterea segmentului care se confrunta cu o saracie extrema se datoreaza, in foarte mare masura, deficientelor de finantare a sistemului de asistenta sociala.
  • Sistemul de ajutor social care a fost introdus in trecut si a trebuit sa fie inlocuit cu Legea venitului minim garantat, dedicat segmentului cel mai sever sarac, a fost mai degraba simbolic finantat, el functionand de la inceput la aproximativ o zecime din capacitatea proiectata. Toate celelalte programe complemetare au fost semnificativ subfinantate.
  • Nedezvoltarea prin subfinantare a asistentei sociale pentru unele grupuri aflate in dificultate severa, despre care intreaga comunitate considera ca ar trebui sprijinite: persoane fara locuinta, femei abuzate, tineri care parasesc institutiile pentru copii etc.
  • Fluctuatiile in finantarea institutiilor de asistenta sociala. Descentralizarea finantarii lor, inceputa in 1997, a degradat continuu situatia acestora. Statisticile ne arata ca, de exemplu, in 1999, an in care a izbucnit scandalul institutiilor de asistenta sociala, finantarea acestora a fost, in termeni reali, la aproximativ jumatate din nivelul anului anterior.
  • Tendinta aproape continua de degradare a beneficiilor de asistenta sociala. Este, de exemplu, si in cazul alocatiilor pentru copii care, in unele perioade scurte de imbunatatire, a cunoscut o tendinta continua de erodare.
  • Sunt situatii in care suportul antisaracie nu a reusit sa asigure supravietuirea sociala minimala. Sunt familii care, desi beneficiaza de ajutor social sau de alte forme de suport, intra intr-un ciclu ireversibil de excluziune sociala: pierderea locuintei ca rezultat al acumularii de datorii la intretinere, probleme grave de sanatate, neasigurarea pentru copii a unor conditii minime de dezvoltare.

Situatia a fost agravata de dificitul cronic al oportunitatilor normale de crestere a standardului de viata. Aceasta stare de frustrare disperata a generat, paradoxal, si o anumita indiferenta fata de situatiile de saracie grava.

Comunitatea s-a orientat mai degraba catre o morala a muncii si a meritului. Ea sustine mai mult acele programe sociale de tip contributiv. Cu exceptia ajutorului pentru somaj, toate beneficiile de tip asiguratoriu, in mod special pensiile, sunt puternic sustinute de colectivitate. Protectia sociala a salariatului este in centrul preocuparilor publice.

Mentalitatea de masa este, practic, opusa celei care ar sustine un stat minimal al bunastarii, caracterizat prin focalizarea resurselor asupra segmentului aflat in saracie severa.

Este nevoie de o regandire a sistemului de bugetare a asistentei sociale, deoarece trecerea de la un sistem de bugetare excesiv de centralizat la un sistem execesiv si chiar haotic descentralizat a indus ( lucru devenit foarte evident in 1999), o criza grava a sistemului de asistenta sociala. Masuri importante de corectie au fost deja adoptate sau sunt in curs de adoptare. Au ramas insa numeroase puncte critice care merita o atentie sporita. Amintim cateva :

Distributia efortului/tipului finantarii intre bugetul national/bugetele judetene/bugetele locale. In acest sens, trebuie analizat cine finanteaza drepturile de asistenta sociala definite prin lege si cine finanteaza asistenta sociala de urgenta, mai ales cea de tip colectiv. Pasarea responsabilitatii autoritatilor locale a echivalat practic cu taieri masive din bugetul de stat pentru asistenta sociala, si asa limitat. In plus, drepturi legal constituite nu au fost asigurate.

Regulile transferurilor financiare bugetare spre judetele/localitatile sarace, cu resurse financiar sever limitate. In ultimii ani zonele cele mai sarace au fost lasate sa se descurce cu resursele lor, cu totul insuficiente. O asemenea politica duce la agravarea inegalitatilor/dezechilibrelor zonale, incalcand grav principiul solidaritatii sociale.

definire mai stricta a resurselor acordate prestatiilor financiare de asistenta sociala instituite prin lege ca drepturi, a formelor de suport finaciar exceptional si suplimentar, a resurselor dedicate serviciilor de asistenta sociala obligatorii/conjuncturale/suplimentare.

Finantarea de programe, alaturi de finantarea standard, trebuie limpezita. In mod special finantarea programelor pilot, a experimentarilor si a difuzarii experientei acumulate este necesar a fi riguros reglementata.

definire mai clara a responsabilitatilor financiare trebuie insotita si de o precizare a mecanismelor de administrare a transferurilor. Acest aspect va fi dezvoltat de noua metodologie de implemetare a legii asistentei sociale, care va conduce imediat la elaborarea unor legi specifice. In acest sens, este urgent a se defini responsabilitatile financiare in domeniul asistentei sociale printr-o lege speciala si eliminarea completa a practicii din ultimii ani de a modifica sistemul prin legile anuale ale bugetelor.

O asemenea practica este de natura a genera un sistem inalt fluctuant, impredictibil si necontrolat.

Dispersia multor programe de asistenta sociala la nivelul unei multimi de organisme publice, aspect pozitiv in principiu, a generat numeroase dificultati legate de blocaje pe linia difuzarii si implementarii lor ineficiente in comunitate. Procesul de descentralizare, absolut necesar s-a realizat mai degraba haotic, la intamplare, fara o pregatire strategica prealabila, fara norme metodologice clare.

Acestea sunt cateva din limitele sistemului actual de asistenta sociala, care provin nu numai din deficitul resurselor financiare, ci si din confuzia de organizare, din lipsa unui cadru legislativ adecvat noilor situatii, din tensiuni interne intre diferite structuri guvernamentale, din rezistenta la schimbare a unor institutii si organizatii implicate in asistenta sociala, precum si din numeroasele reorganizari. Datorita dimensiunilor si gravitatii problemelor sociale ridicate de tranzitie, in momentul de fata asistentul social isi depaseste misiunea sa clasica de a lucra si asista individual persoane aflate in dificultate, fiind nevoit sa faca fata problemelor grave cu care se confrunta grupuri sau colectivitati mari de persoane sarace marginalizate, probleme care apar ca adevarate provocari pentru asistentul social de la noi.

In concluzie, fata de cele enumerate in paginile de mai sus, asistenta sociala in societatea moderna a devenit o activitate complexa, multidisciplinara, inalt specializata. De asemenea, am putea defini asistenta sociala prin prisma a cel putin doua puncte de vedere, si anume: in sens larg, asistenta sociala se refera la orice beneficiu financiar sau serviciu social noncontributoriu, finantat din taxele si impozitele generale sau din fonduri sociale speciale, in sens restrans, conceptul de asistenta sociala se refera la ansamblul de programe sociale, masuri, activitati profesionalizate si servicii de protejare a persoanelor, grupurilor sau comunitatilor cu probleme speciale aflate temporar in dificultate.

Profesia de asistent social a evoluat in ultima perioada foarte rapid: de la asistarea, cu mijloace calsice de tip psihologic si social, a persoanei aflata in dificultate la asistenta grupurilor, a comunitatilor cu probleme sociale aflate temporar in criza. Asistentul social are un rol esential in constientizarea necesitatilor si drepturilor ce le au persoanele sau grupurile in dificultate in scopul gasirii unor solutii corespunzatoare de integrare normala a acestora in viata, de incluziune sociala, respectiv ofera celor aflati in dificultate posibilitati de cunoastere si acces la servicii specializate, orientandu-i catre intelegerea corecta a cadrului legislativ de protectie sociala. Aceasta inseamna compatibilizarea cu tarile Uniunii Europene.

1.2. Structura Sistemului National de Asistenta Sociala

Sistemul national de asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, colectivitatea locala si societatea civila intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitatilor .

In vederea garantarii accesului egal la drepturile prevazute de legislatia in vigoare, sistemul de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele principii generale:

a) universalitatea, potrivit caruia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile prevazute de lege;

b) respectarea demnitatii umane, potrivit caruia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii;

c) solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii sociale;

d) parteneriatul, potrivit caruia autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile de drept public si privat, structurile asociative, precum si institutiile de cult recunoscute de lege coopereaza in vederea acordarii serviciilor sociale;

e) subsidiaritatea, potrivit caruia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul;

f) participarea beneficiarilor, potrivit caruia beneficiarii masurilor si actiunilor de asistenta sociala contribuie activ la procesul de decizie si de acordare a acestora;

g) transparenta, potrivit caruia se asigura cresterea gradului de responsabilitate a administratiei publice centrale si locale fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

h) nediscriminarea, potrivit caruia accesul la drepturile de asistenta sociala se realizeaza fara restrictie sau preferinta fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenenta politica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop ori ca efect restrangerea folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Sistemul de asistenta sociala include:

  • Prestatiile/beneficiile financiare de asistenta sociala
  • Serviciile de asistenta sociala
  • Institutiile de asistenta sociala la nivel national/judetean/local
  • Legislatia in domeniul asistentei sociale,cum ar fi:

o      Legea asistentei sociale

o      Legea privind statutul asistentului social

o      Legea ajutorului social

o      Legea protectiei drepturilor copilului

o      Legea protectei varstnicilor

o      Legea protectiei persoanelor cu handicap

o      Legi cu implicatii pentru asistenta sociala

  • Sistemul de prioritati al politicii de asistenta sociala

Sistemul national de asistenta sociala este organizat si functioneaza atat la nivel de administratie publica centrala, cat si la nivel de administratie publica locala.

La nivel local, politicile sociale in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si altor persoane, grupuri sau comunitati aflate in nevoie sociala, sunt aplicate de autoritatile administratiei publice locale (cosiliul judetean, consilii locale), respectiv de unitatile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

1.3. Tipuri de interventii in asistenta sociala

Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

Serviciile sociale[6]

Serviciile sociale pot fi servicii primare si servicii specializate.

Serviciile sociale primare sunt masuri si actiuni de proximitate si preventie acordate in comunitate, in scopul identificarii si limitarii situatiilor de risc in care se poate afla la un moment dat persoana, familia sau grupul.

Serviciile sociale specializate sunt masurile de suport si asistenta care au ca scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor persoanei ori familiei, aflata in situatii specifice de vulnerabilitate sau de risc de excludere sociala, si sunt acordate de personal calificat si specializat.

Furnizarea serviciilor sociale se organizeaza intr-un sistem descentralizat, la nivelul comunitatilor locale, pentru a raspunde cat mai adecvat nevoilor sociale identificate, tipologiei potentialilor beneficiari si conditiilor particulare in care acestia se afla.

Prestatiile sociale

Prestatiile sociale reprezinta transferuri financiare si cuprind: alocatii familiale, ajutoare sociale, indemnizatii si facilitati.

Alocatiile familiale se acorda familiilor si au in vedere nasterea, educatia si intretinerea copiilor.

Ajutoarele sociale se acorda persoanelor sau familiilor aflate in dificultate si ale caror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viata, evaluate prin ancheta sociala, precum si prin alte instrumente specifice.

Indemnizatiile si facilitatile se acorda persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale si asigurarii unei vieti autonome; indemnizatiile cu caracter reparatoriu se acorda persoanelor si, dupa caz, familiilor acestora, care au suferit daune in urma unor evenimente sociopolitice sau legate de catastrofe si calamitati naturale, recunoscute prin lege.

Criteriile pe baza carora se acorda prestatiile sociale sunt urmatoarele:

a) evaluarea contextului familial;

b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia;

c) conditiile de locuire;

d) starea de sanatate si gradul de dependenta.

Statul acorda prestatiile sociale prin autoritatile administratiei publice centrale sau locale, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

Prestatiile sociale se acorda in bani sau in natura, din bugetul de stat ori, dupa caz, din bugetul local, si sunt reglementate prin legi speciale.

Capitolul 2: Prestatii de asistenta sociala care se acorda prin autoritatile publice centrale si locale

2.1. Structura prestatiilor de asistenta sociala

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, prin autoritatile publice centrale si locale, se acorda urmatoarele prestatii de asistenta sociala:

*     Alocatia de stat pentru copii (Legea nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii , cu modificarile si completarile ulterioare) ;

*     Alocatia familiala complementara (Ordonanta de urgenta nr.105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, cu modificarile si completarile ulterioare) ;

*     Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala (Ordonanta de urgenta nr.105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Alocatia de plasament familial (Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului);

*     Alocatia pentru copiii nou-nascuti (Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare) ;

*     Indemnizatia pentru cresterea copilului (Ordonanta de urgenta nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Alocatia sociala pentru nevazatori (Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Indemnizatia de insotitor pentru persoanele cu handicap grav (Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Indemnizatia lunara de hrana cuvenita persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA (Hotararea Guvernului nr. 1.177/2003 privind aprobarea cuantumului indemnizatiei lunare de hrana cuvenite persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA);

*     Sprijin financiar la constituirea familiei (Legea nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei);

*     Trusoul pentru copil nou-nascut (Legea nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-nascuti);

*     Ajutor social (Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Ajutor pentru incalzirea locuintei cu energie termica si gaze naturale (OG nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare) ;

*     Ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social (OG nr. 5/2003, cu modificarile si completarile ulterioare);

*     Ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri , pentru persoanele si familiile singure cu venituri reduse, altele decat cele beneficiare de ajutor social (OG nr. 5/2003, cu modificarile si completarile ulterioare) ;

Capitolul 3: Prestatiile sociale acordate la nivelul municipiul Alexandria

3.1. Structura populatiei in municipiul Alexandria si prestatiile sociale

Conform situatiei privind populatia pe municipii, orase, comune si sexe elaborata de Directia Judeteana de Statistica Teleorman la data de 1 iulie 2006, populatia totala a municipiului Alexandria era de 51557 persoane (25038 masculin, 26519 feminin).

La finele anului 2009 structura prestatiilor sociale privind numarul de beneficiari si sumele platite, se prezenta astfel:

Tabel 3.1.

Nr.crt.

Denumirea prestatiei sociale

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei-

Alocatia de stat pentu copii 0-7 ani

Alocatia familiala complementara

Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

Indemnizatia pentru cresterea copilului





Stimulent pentru cresterea copilului

Alocatia de plasament

Indemnizatia lunara pentru insotitorii persoanelor cu handicap grav

76

364613

Ajutor social

500

960383

Alocatia pentu copiii nou-nascuti

372

78952

Trusouri pentru nou-nascuti

347

51300

Sprijin financiar la constituirea familiei

216

188840

Ajutoare de urgenta

219

151300

Ajutoare de inmormantare

19

10700

Ajutor pentru incalzirea locuintei cu energie termica acordat din B.L. pe 5 luni

4174

Ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri pentru persoanele beneficiare de ajutor social

368

97092

Ajutor pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri pentru persoanele si familiile cu venituri reduse, altele decat cele beneficiare de ajutor social

1158

20493

Sursa: A.A.S.P.S. Alexandria

A.J.P.S. Teleorman

3.2. Stabilirea drepturilor de prestatii sociale. Consideratii legislative si institutionale

Stabilirea drepturilor la prestatiile sociale se face in conformitate cu legislatia in vigoare din domeniul asistentei sociale, dupa cum urmeaza:

Alocatia de stat pentru copii. Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept, conform Legii nr.61/1993 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Cererea si documentele doveditoare se depun la primaria in raza careia copilul are domiciliul de catre unul dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare, tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii, acestea fiind transmise lunar pe baza de borderou la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale..

Alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, se acorda in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003,cu modificarile si completarile ulterioare.

Alocatiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se acorda pe baza de cerere insotita de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia.

Cererile pentru stabilirea si acordarea alocatiilor se intocmesc de reprezentantul familiei si se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala locuieste familia. Pentru cetatenii straini sau apatrizi cererea se inregistreaza la primaria localitatii sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.

In cazul familiilor fara locuinta, cererea se inregistreaza la primaria localitatii sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala acestea traiesc.

Componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se dovedesc cu livretul de familie. Pentru situatiile care nu sunt evidentiate in livretul de familie, reprezentantul familiei prezinta, in mod obligatoriu, actele doveditoare necesare.

La stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere se iau in considerare toate veniturile pe care membrii familiei la realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari pentru somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii cu caracter permanent, precum si alte creante legale. Daca familia are in proprietate terenuri, cladiri, spatii locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului net lunar se iau in considerare arenda, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de acestea.

In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere, primarul dispune, in mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale in termen de 15 zile de la data inregistrarii cererii. Ancheta sociala se efectueaza de catre personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, din compartimentul de specialitate din aparatul de lucru al consiliului local.

Stabilirea dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere si a cuantumului acestora se face prin dispozitie scrisa a primarului.

Beneficiaza de alocatia familiala complementara, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, familiile formate din sot, sotie si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna. Pentru familiile care sunt beneficiare de ajutor social in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul alocatiei familiale complementare se majoreaza cu 25% .

Beneficiaza de alocatie de sustinere familiile formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta.

Alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la 176 lei. ? ? ? ? ? ? ??

Pentru familiile care indeplinesc conditiile de acordare a alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere, primarul are obligatia de a transmite Agentiei Judetene de Prestatii Sociale pana la data de 5 a lunii urmatoare, pentru luna anterioara, pe baza de borderou, dispozitia privind acordarea dreptului, insotita de cererea certificata de acesta.

Indemnizatia pentru cresterea copilului si stimulentul lunar pentru cresterea copilului, se acorda conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

Cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie, stimulent sau alocatie de stat pentru copii, si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun, dupa caz, la primaria comunei, orasului, municipiului, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.

Pana la data de 10 a fiecarei luni, primariile au obligatia de a transmite pe baza de borderou cererile inregistrate in luna anterioara, insotite de documentele justificative, la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale .

Cererile se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii la aceasta institutie, prin decizie de admitere sau, dupa caz, de respingere, emisa de directorul executiv.

De indemnizatia si stimulentul prevazute de prezenta ordonanta de urgenta beneficiaza, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.

Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore. In situatia acestor persoane, acordarea drepturilor prevazute de lege, se face tinandu-se seama de perioada de 12 luni anterioare datei la care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, a fost facuta incredintarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.

Alocatia de plasament familial se acorda in baza dispozitiilor Legii nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:

  • persoana sau familie;
  • un asistent maternal;
  • un serviciu de tip rezidential (centre de plasament si centre de primire a copilului in regim de urgenta) si licentiat in conditiile legii.

La stabilirea masurii de plasament se va urmari:

    • plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;
    • mentinerea fratilor impreuna;
    • facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.

Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora, cat si pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in urmatoarele cazuri:

in situatia copilului ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela, precum si pentru copilul abuzat sau neglijat,copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare, daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;

copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora, cat si copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.

Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei, care se indexeaza prin hotarare a Guvernului.

Ajutorul social se acorda in conformitate cu prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ajutorul social, in conditiile prezentei legi, se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.

Existenta oricaror alte venituri decat cele care pot fi dovedite cu acte se mentioneaza in declaratia pe propria raspundere a persoanei care solicita ajutorul social.

Cererea si declaratia pe propria raspundere, se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul familiei care poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite.

Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este familia.

Cererea de acordare a ajutorului social si declaratia pe propria raspundere se inregistreaza la primarul localitatii in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta titularul si se solutioneaza in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii.

Pentru verificarea indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

Ancheta sociala se efectueaza de personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, de persoanele cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul propriu de specialitate al primarului. Raspunderea asupra continutului anchetei sociale revine si persoanelor care au efectuat si au semnat ancheta sociala.

In cazul in care solicitantul refuza sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea anchetei sociale, se considera ca familia acestuia nu indeplineste conditiile de acordare a ajutorului social.

Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a primarului. In termen de maximum 10 zile lucratoare de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligatia sa emita dispozitia de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul social, iar aceasta se comunica titularului ajutorului social, in termen de maximum 5 zile de la data emiterii.

Cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta intre nivelurile prevazute de lege si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Incepand cu 1 iulie 2009 nivelul venitului minim garantat, este urmatorul :

125 lei (RON) pentru persoanele singure

225 lei (RON) pentru familiile formate din 2 persoane;

313 lei (RON) pentru familiile formate din 3 persoane;

390 lei (RON) pentru familiile formate din 4 persoane;

462 lei (RON) pentru familiile formate din 5 persoane;

cate 31 lei (RON) pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face parte din familie, in conditiile prezentei legi.

Alocatia pentru copiii nou-nascuti. Dreptul la aceasta prestatie sociala se stabileste conform prevederilor art.25 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare. Mamele au dreptul la o alocatie pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii, in cuantum de 230 lei (RON).

Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prin dispozitie a primarului localitatii in a carei raza domiciliaza mama sau, dupa caz, unde a fost inregistrata nasterea copilului. Alocatia se acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu, in termen de maximum 12 luni de la nasterea copilului. Aceasta alocatie se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci cand mama nu este in situatia de a beneficia de acest drept.

In cazul in care nasterea a fost inregistrata in alta comuna, alt oras, municipiu decat cea/cel in care domiciliaza mama, cererea va fi insotita de o adeverinta eliberata de primarul localitatii de domiciliu sau, dupa caz, al celei in care a fost inregistrata nasterea, din care sa rezulte ca nu a beneficiat de alocatia pentru copilul nou-nascut.

Actele doveditoare pentru stabilirea si acordarea dreptului privind alocatia pentru copiii nou-nascuti sunt certificatul de nastere, in original si in copie, al copilului pentru care se solicita alocatia, declaratia pe propria raspundere privind rangul copilului nou-nascut, precum si, dupa caz, copiile de pe certificatele de nastere ale copiilor nascuti anterior.

In urma analizei cererii si a actelor doveditoare primarul dispune, in cel mult 10 zile de la data inregistrarii cererii, dupa caz, acordarea sau neacordarea alocatiei pentru copiii nou-nascuti, prin dispozitie scrisa.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei se acorda pe timpul sezonului rece, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice, modificata si completata, familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizeaza pentru incalzirea locuintei energie termica furnizata in sistem centralizat, pentru incalzirea locuintei cu gaze naturale si incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri, si anume:

a) Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu energie termica furnizata in sistem centralizat si cu gaze naturale, se acorda pe baza de cerere, insotita de declaratia pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile acesteia. Titularul ajutorului pentru incalzirea locuintei este persoana care a completat cererea, iar beneficiarul este familia sau persoana singura.

Titularul ajutorului pentru incalzirea locuintei este proprietarul locuintei sau titularul contractului de inchiriere al acesteia ori alt membru de familie major si legal imputernicit de proprietarul locuintei sau de titularul contractului de inchiriere ori, dupa caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a implinit varsta de 18 ani.

Familiile si persoanele singure care indeplinesc conditiile prevazute prevazute de prezenta ordonata de urgenta depun, individual, prin asociatiile de proprietari/chiriasi sau prin furnizorii de energie termica si gaze naturale, cererile si declaratiile pe propria raspundere la primaria comunei, orasului, municipiului in a carei raza teritoriala se afla locuinta de domiciliu sau de resedinta.

Stabilirea dreptului la ajutorul pentru incalzirea locuintei cu energie termica se realizeaza in conditiile prezentului act normativ, prin dispozitie a primarului, care va contine compensarea procentuala, in functie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, precum si valoarea calculata procent din valoarea facturii calculata prin inmultirea consumului defalcat pe consumatori individuali cu pretul local al energiei termice facturate populatiei.

Stabilirea dreptului la ajutorul pentru incalzirea locuintei cu gaze naturale se realizeaza in conditiile prezentei ordonante de urgenta, prin dispozitie a primarului, care va contine cuantumul ajutorului calculat in functie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure.

Dispozitiile primarului se emit o singura data pentru toata perioada de acordare a ajutorului.

La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie si, dupa caz, al persoanei singure, se iau in calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia in luna anterioara depunerii cererii. Pentru stabilirea dreptului, primarul poate solicita prezentarea de documente doveditoare privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia sau, dupa caz, de persoana singura.

In situatia in care consumatorii individuali indeplinesc conditiile prevazute de lege pe parcursul sezonului rece, stabilirea dreptului la ajutorul pentru incalzirea locuintei se face incepand cu luna depunerii cererii.

b) Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri acordat beneficiarilor de ajutor social. Pana la data de 15 septembrie a fiecarui an, primarii au obligatia sa intocmeasca lista cu beneficiarii de ajutor social care utilizeaza pentru incalzirea locuintei lemne, carbuni, combustibili petrolieri, pe baza documentatiei depuse la stabilirea ajutorului social. In baza acestei liste , primarii emit dispozitiile privind stabilirea dreptului la ajutorul pentru incalzirea locuintei, pe care le transmit titularilor de ajutor social pana la data de 30 septembrie a fiecarui an.

Dreptul la ajutorul pentru incalzirea locuintei se stabileste o singura data pentru toata perioada sezonului rece.

Plata ajutorului pentru incalzirea locuintei se efectueaza o singura data, pana la data de 30 octombrie a fiecarui an, pentru toata perioada sezonului rece.

Pentru familiile si persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social dupa data de 30 octombrie, ajutorul pentru incalzirea locuintei se acorda incepand cu luna in care s-a stabilit dreptul la ajutor social.

c) Ajutorul pentru incalzirea locuintei pentru familiile si persoanele singure, altele decat cele beneficiare ale ajutorului social stabilit in conditiile Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se acorda pe baza de cerere, insotita de declaratia pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile acesteia.

Familiile si persoanele singure care indeplinesc conditiile prevazute de lege depun individual cererile si declaratiile pe propria raspundere la primaria comunei, orasului, municipiului in a carei raza teritoriala se afla locuinta de domiciliu sau de resedinta, pana la data de 15 septembrie a fiecarui an.

Stabilirea dreptului la ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri se realizeaza o singura data, pentru toata perioada sezonului rece, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, prin dispozitie a primarului, care va contine cuantumul ajutorului acordat in functie de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure. Dispozitiile primarului privind stabilirea dreptului se emit o singura data, pentru toata perioada de acordare a ajutorului, si se transmit de catre primari titularilor ajutoarelor pentru incalzirea locuintei pana la data de 30 septembrie a fiecarui an.

La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie si, dupa caz, al persoanei singure, se iau in calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia in luna anterioara depunerii cererii. Pentru stabilirea dreptului, primarul poate solicita prezentarea de documente doveditoare privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia sau, dupa caz, de persoana singura.

3.3. Sistemul de plati in domeniul prestatiilor sociale

Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare. Alocatia de stat pentru copii se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii.

Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.

Pentru copiii prescolari, precum si pentru cei de varsta scolara care nu urmeaza o forma de invatamant organizata in conditiile legii, plata alocatiei de stat se efectueaza de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin Agentia Judeteana de Prestatii Sociale.

Plata alocatiei de stat pentru copiii in varsta de peste 7 ani, care urmeaza o forma de invatamant organizata in conditiile legii, se efectueaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin unitatile scolare.

Pentru copiii cu handicap plata alocatiei de stat se efectueaza de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, din fondurile cu aceasta destinatie alocate de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.

Copiii de varsta scolara care sunt inscrisi in unitati scolare din subordinea altor organe ale administratiei publice, inclusiv militare, beneficiaza de alocatie de stat prin ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate care au in subordine/coordonare aceste unitati scolare.

Plata alocatiei de stat pentru copii se realizeaza prin mandat postal, cont curent personal sau cont de card.

Alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala Pentru familiile care indeplinesc conditiile de acordare a alocatiei familiale complementare sau a alocatiei de sustinere, primarul are obligatia de a transmite catre A.J.P.S. pana la data de 5 a lunii urmatoare, pentru luna anterioara, pe baza de borderou, dispozitia primarului de stabilire a dreptului insotita de cererea titularului in original, certificata de primar. Conform acestor documente, directorul A.J.P.S. emite dispozitia de plata a drepturilor pentru alocatia familiala complementara sau alocatia de sustinere.

Plata alocatiei familiale complementare si, dupa caz, a alocatiei de sustinere se asigura lunar, la domiciliul titularului, prin mandat postal sau, la cererea titularului, in cont personal deschis la o unitate bancara.

Indemnizatia pentru cresterea copilului si stimulentul lunar pentru cresterea copilului. Plata indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului, a stimulentului si a alocatiei de stat pentru copii se efectueaza incepand cu luna urmatoare aprobarii cererii prin decizie a directorului A.J.P.S.

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului si al stimulentului aferent fractiunilor de luna se stabileste proportional, in functie de numarul zilelor calendaristice din luna respectiva pentru care acestea se cuvin si se acorda.

Plata drepturilor privind indemizatia pentru cresterea copilului si a stimulentului lunar se asigura lunar, prin mandat postal, la domiciliul persoanei indreptatite, al reprezentantului legal sau al mandatarului acestora ori, la cererea acestora, in cont personal deschis la o unitate bancara sau in cont de card, de catre AJPS, care solicita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale creditele bugetare corespunzatoare acestor drepturi pana cel tarziu la data de 15 a fiecarei luni.

Plata drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta se asigura lunar, prin mandat postal, la domiciliul persoanei indreptatite, al reprezentantului legal sau al mandatarului acestora ori, la cererea acestora, in cont personal deschis la o unitate bancara sau in cont de card.

Dreptul reprezentand indemnizatia pentru cresterea copilului se cuvine si se plateste dupa cum urmeaza:

a) incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;

b) incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;

c) incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a), b) si c);

e) incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul stimulentului lunar nu mai realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, si plata acestuia se suspenda, daca cererea este depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data.

Dreptul reprezentand stimulentul lunar se cuvine si se plateste dupa cum urmeaza:

a) incepand cu ziua urmatoare celei in care persoana indreptatita isi reia activitatea profesionala si realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;

b) de la data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;

c) de la data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a), b) si c);

e) incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, si plata acesteia se suspenda, daca cererea este depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data.

Alocatia de plasament familial

Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei, care se indexeaza prin hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii.

Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui.

Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Ajutorul social

Plata ajutorului social si data efectuarii acesteia se stabilesc prin dispozitie scrisa a primarului.

Plata ajutorului social se realizeaza, de regula, prin stat de plata sau, dupa caz, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau prin alte forme de plata stabilite de ordonatorul de credite, tinandu-se cont de solicitarea beneficiarului.

Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetele locale, in principal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Alocatia pentru copiii nou-nascuti

Alocatia pentru copiii nou-nascuti se acorda in cuantumul prevazut de actele normative in vigoare la data nasterii copilului.

Fondurile necesare pentru plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Dispozitiile primarului privind acordarea alocatiilor pentru copiii nou-nascuti se transmit A.J.P.S. care in baza acestora solicita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale necesarul de credite bugetare in vederea platii alocatiilor pentru copiii nou-nascuti.

Sumele primite de la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sunt virate in conturile deschise cu aceasta destinatie de catre primar.

Plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se efectueaza de primar, pe stat de plata, in termen de 10 zile de la data primirii sumelor prevazute .

Dupa efectuarea platii alocatiei pentru copiii nou-nascuti platitorul are obligatia de a inscrie pe versoul certificatului de nastere original mentiunea 'Achitat alocatia pentru copilul nou-nascut', data, semnatura si stampila.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei

Plata se realizeaza in functie de tipul ajutorului pentru incalzirea locuintei, dupa cum urmeaza:

a)Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu energie termica furnizata in sistem centralizat si cu gaze naturale. Lunar, pana cel tarziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termica ori de gaze naturale impreuna cu reprezentantul asociatiei de proprietari/chiriasi, dupa caz, stabilesc consumul general de energie termica sau de gaze naturale, prin incheierea unui proces verbal constatator.

Pe baza datelor cuprinse in procesul-verbal constatator, asociatia de proprietari/chiriasi defalca consumul general pe consumatori individuali.

Pana la data de 5 a fiecarei luni asociatia de proprietari/chiriasi transmite furnizorilor de energie termica ori de gaze naturale situatia centralizatoare cuprinzand consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru incalzirea locuintei. Conform situatiei centralizatoare, pana la data de 10 a fiecarei luni, furnizorii de energie termica calculeaza cuantumul ajutorului pentru incalzirea locuintei, in conformitate cu dispozitia primarului privind stabilirea dreptului.




Situatia cuprinzand beneficiarii ajutorului pentru incalzirea locuintei cu energie termica si cuantumul acestuia este transmisa de furnizorii de energie termica la primarie pentru certificare si la asociatia de proprietari/chiriasi ca anexa la factura privind consumul general de energie termica si gaze naturale, in termen de maximum doua zile de la realizarea calculului. Dupa care aceasta situatie se inainteza la AJPS, fiind documentul de plata pe baza caruia se achita la furnizori sumele reprezentand ajutoarele pentru incalzirea locuintei cu energie termica.

Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru incalzirea locuintei cu energie termica si gaze naturale, se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri acordat beneficiarilor de ajutor social. Plata ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri se efectueaza o singura data, pana la data de 31 octombrie a fiecarui an, pentru toata perioada sezonului rece.

Data platii ajutorului pentru incalzirea locuintei si modalitatea de plata a acestuia se stabilesc de catre primar prin dispozitie care se aduce la cunostinta titularilor.

Pentru familiile si persoanele singure carora le inceteaza dreptul la ajutor social dupa data de 31 octombrie, dreptul la ajutorul pentru incalzirea locuintei inceteaza in luna urmatoare, iar sumele platite necuvenit cu acest titlu se recupereaza in conditiile legii

Fondurile necesare platii ajutorului pentru incalzirea locuintei, se asigura din bugetele locale.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei pentru familiile si persoanele singure, altele decat cele beneficiare ale ajutorului social stabilit in conditiile Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Primarii intocmesc situatiile centralizatoare privind benficiarii de ajutor pentru incalzirea locuintei , pe care le transmit catre A.J.P.S..

Pe baza situatiei centralizatoare, A.J.P.S. solicita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale necesarul de credite bugetare in vederea platii ajutorului pentru incalzirea locuintei.

Sumele primite de la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sunt transferate de AJPS bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in vederea platii ajutorului pentru incalzirea locuintei.Plata ajutorului pentru incalzirea locuintei,pentru perioada ramasa pana la sfarsitul sezonului rece, se efectueaza o singura data, in luna in care s-a stabilit dreptul.

Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru incalzirea locuintei, se asigura din transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, prevazute in bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

3.4. Consideratii asupra structurii prestatiilor sociale

din municipiul Alexandria

3.4.1. Alocatia de stat pentru copii 0-7 ani

In perioada 2008-2009 situatia privind numarul mediu de beneficiari de alocatie de stat si sumele platite, se prezenta astfel:

Tabel 3.4.1

Anul

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: DMPS Teleorman

Dupa cum se observa in anii 2008 si 2009 numarul de beneficiari a scazut fata de anul 2004, cauza principala fiind scaderea natalitatii. Analizand din punct de vedere al sumelor platite observam ca acestea au crescut desi numarul de beneficiari a scazut, situatia se datoreaza indexarii cuantumului alocatiei de stat pentru copii care in anul 2004 era de 21 lei, in 2005 22,5 lei si 23 lei, iar in 2006 24 lei.

3.4.2. Alocatia familiala complementara

In perioada 2008-2009 situatia privind numarul mediu de beneficiari de alocatie familiala complementara si sumele platite, se prezenta astfel:

Tabel 3.4.2.

Anul

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: DMPS Teleorman

Asa cum observam din datele cuprinse in tabelul de mai sus, in anul 2005 numarul de beneficiari a crescut cu 23,02%, cauza fiind indexarea venitului net lunar pe membru de familie de la 150 lei (RON) 160 lei (RON), ceea ce a facut ca mai multe familii sa se incadreze in aceasta limita de venituri si sa beneficieze astfel de alocatie familiala complementara, iar in 2006 a scazut cu 30,62% deoarece parintii copiilor elevi nu au prezentat din 3 in 3 luni dovada frecventarii cursurilor scolare, situatie ce conduce la suspendarea dreptului, iar dupa 3 luni de la suspendare daca nu se prezinta aceasta dovada se procedeaza la incetarea dreptului.

3.4.3 Alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

In perioada 2004-2006 situatia privind numarul mediu de beneficiari de alocatie de sustinere pentru familia monoparentala si sumele platite, se prezenta astfel:

Tabel 3.4.3.

Anul

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: DMPS Teleorman

Dupa cum se observa numarul de beneficiari a crescut in anul 2005 cu 54,13% iar in 2006 cu 19,51%, aceasta situatie este generata de indexarea venitului net lunar pe membru de familie de la 150 lei (RON) 160 lei (RON), ceea ce a facut ca mai multe familii monoparentale sa se incadreze in aceasta limita de venituri si sa beneficieze astfel de alocatie de sustinere.

3.4.4. Alocatia de plasament familial

In perioada 2008-2009 situatia privind numarul mediu de beneficiari alocatie de plasament familial si sumele platite, se prezenta astfel:

Tabel 3.4.4.

Anul

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: DMPS Teleorman

Analizand aceasta perioada observam ca in anul 2005 numarul de beneficiari a scazut fata de 2004 deoarece mai putini copii au fost dati in plasament la familii, persoane sau la asistenti maternali , in 2006 a crescut din nou (cauze: copii sunt abandonati de parinti, decesul parintilor, parintii sunt decazuti din drepturile parintesti). Ca sume platite atat in anul 2005 (chiar daca nr. beneficiari este mai mic) si 2006 acestea sunt mai mari fata de 2004 deoarece cuantumul alocatiei de plasament a fost indexat de la 67 lei la 78 lei in 2005, iar in 2006 de la 78 lei la 82 lei.

3.4.5. Alte prestatii

Alocatia pentru copiii nou-nascuti

Tabel 3.4.6.1.

Anul

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: DMPS Teleorman

Analizand aceasta perioada observam ca in anul 2009 numarul de beneficiari a scazut fata de 2008, datorita natalitatii mai scazute, respectiv a conditiei de acordare a acestei alocatii, in sensul ca se acorda pentru primii 4 copii nascuti vii.

Ajutorul financiar

Tabel 3.4.6.3.

Anul

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Marius

Sursa: DMPS Teleorman

Din analiza datelor prezentate in acest tabel, observam ca numarul de beneficiari cat si sumele platite in anul 2005 si 2006 au crescut fata de anul 2004. Avem aceasta situatie deoarece ajutorul financiar se acorda la cerere familiilor aflate in dificultate datorita starii grave de sanatate a unor membrii ai familiei si persoanelor singure, respectiv a lipsei veniturilor necesare pentru asigurarea conditiilor minime de subzistenta sau de locuit. Ca si sume acestea difera, pot fi mai mari sau mai mici, in functie de evaluarea situatiei socio-materiale a familiilor si persoanelor in cauza, care se stabileste prin efectuarea de anchete sociale la domiciliul solcitantilor. Aceste ajutoare financiare se acorda la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si sunt aprobate prin Hotarare de Guvern.

Ajutorul de urgenta

Tabel 3.4.6.4.

Anul

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: A.A.S.P.S. Alexandria

Analizand datele din prezentul tabel observam ca in anul 2005 numarul de beneficiari a crescut fata de 2004, insa ca sume platite sunt mai mici. Acest lucru se datoreaza ca ajutorul de urgenta se acorda pentru situatiile de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor numai daca persoanele in cauza au solicitat pe baza de cerere acest ajutor. Ca si sume acestea pot fi mai mari sau mai mici in functie de evaluarea pagubelor produse prin efectuarea de anchete sociale. Ajutorul de urgenta se poate acorda atat din bugetul local prin dispozitia primarului, cat si de la bugetul de stat din fondurile Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse prin Hotarare de Guvern. Dupa cum se observa, sumele platite ca ajutoare de urgenta provin in cea mai mare parte de la bugetul de stat.

Ajutorul de inmormantare

Tabel 3.4.6.5.

Anul

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

2008

2009

Sursa: A.A.S.P.S. Alexandria

Dupa cum se observa din acest tabel, atat in anul 2004 si 2005 avem un numar egal de beneficiari, iar ca sume platite cele din anul 2004 sunt mai mari decat cele din 2005. In anul 2006 sunt mai putini beneficiari, insa sumele platite sunt mai mari fata de cele platite in anii anteriori. Mentionam ca, aceasta situatie se datoreaza faptului ca ajutorul de inmormantare se acorda familiilor si persoanelor singure beneficiare de ajutor social in limita cuantumului stabilit.

Incepand cu august 2006, Legea nr.416/2001 a fost modificata si completata prin Legea nr.115/2006, primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentand o parte din cheltuielile cu inmormantarea, fara sa se mai tina seama de cuantumul ajutorului social. Fondurile cu aceasta destinatie fiind de la bugetul local.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni, combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social

Tabel 3.4.6.6.

Sezonul rece

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

1 noiembrie 2004-31 martie 2005

1 noiembrie 2005-31 martie 2006

1 noiembrie 2006-31 martie 2007

Sursa: Primaria municipiului Alexandria

Conform tabelului de mai sus, observam ca in sezonul rece noiembrie 2005- martie 2006 si in sezonul rece noiembrie 2006- martie 2007 fata de sezonul rece noiembrie 2004-martie 2005 numarul de beneficiari a scazut, principala cauza fiind incetarea dreptului la ajutor social. Desi numarul de beneficari a scazut in sezonul rece noiembrie 2005-martie 2006 , insa sumele platite au crescut fata de cele platite anterior, acest lucru se datoreaza indexarii cuantumului ajutorului de incalzire de la 35 lei la 43 lei.

Ajutorul pentru incalzirea locuintei pentru familiile si persoanele singure, altele decat cele beneficiare ale ajutorului social stabilit in conditiile Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incepand cu ianuarie 2007, se acorda acest ajutor pentru incalzirea locuintei familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizeaza pentru incalzirea locuintei lemne, carbuni, combustibili petrolieri. Prezentam situatia cu numarul de beneficiari si sumele platite cu acest titlu in perioada ianuarie-martie 2007:

Tabel 3.4.6.7.

Sezonul rece

Numar beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Ianuarie-martie 2007

Sursa: Primaria municipiului Alexandria

Au beneficiat de aceasta prestatie sociala un numar de aproximativ 4515 persoane, ca ponderea reprezentand 8,75% din populatia municipiului Alexandria.

3.5. Ajutoarele sociale si venitul minim garantat in municipiul Alexandria

3.5.1. Structura familiilor beneficiare de ajutor social

La finele anului 2006 structura beneficiarilor de ajutor social si sumele platite, era urmatoarea:

Tabel 3.5.1.

Nr. crt.

Tipul familiei

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Persoane singure

Familii cu 2 persoane

Familii cu 3 persoane

Familii cu 4 persoane



Familii cu 5 persoane

Familii cu peste 5 persoane

Total

Sursa: Primaria municipiului Alexandria

3.5.2 Ajutorul social, interventie temporara sau permanenta?

Dreptul constitutional al cetatenilor la masuri de asistenta sociala se bazeaza pe ideea potrivit careia traiul decent se realizeaza prioritar prin autoprotectie. Alaturi de eforturile individuale orientate catre asigurarea propriei bunastari, statul trebuie sa se implice semnificativ, in ameliorarea conditiilor de viata ale cetatenilor sai, astfel incat standardele de civilizatie si calitate a vietii sa fie respectate.

In conditiile in care reforma economica la nivel local a fost insotita de aparitia unor efecte negative, cum sunt descresterea economica, reducerea numarului de salariati si a locurilor de munca, dificultatile in dezvoltarea agriculturii, o parte din populatie nu mai poate, prin propriile eforturi, sa-si satisfaca necesitatile de viata. In aceasta situatie, insusi nivelul de subzistenta devine, pentru un procent substantial al populatiei, greu de atins. Este un moment in care starea de saracie, vulnerabilitatea ridicata a unui numar insemnat de cetateni genereaza, din partea acestora, o asteptare profunda pentru ca statul sa intreprinda masuri eficiente de imbunatatire a situatiei.

Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, are ca scop diminuarea numarului de persoane care traiesc in saracie, prin garantarea unui venit minim fiecarei persoane aflate in situatia de risc social. Putem spune ca aceasta lege se inscrie astfel in ansamblul unor reglementari deja adoptate in domeniul asistentei sociale, prin care se contureaza cadrul general al unei asistente sociale moderne, autentice si eficiente, in acord cu legislatiile europene in acest domeniu.

Acordarea ajutorului social se bazeaza pe testarea veniturilor, la determinarea venitului net lunar al familiei sunt luate in considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza, inclusiv cele care provin din indemnizatia de somaj, creante legale, conventii civile de intretinere aflate in executare, indemnizatii cu caracter permanent, alocatii de stat pentru copii, alocatii de intretinere pentru copiii incredintati sau dati in plasament, bursele pentru elevi si studenti.

Pentru a stimula interesul fata de munca al persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social, legea prevede majorarea cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate, realizand venituri cu caracter salarial. Daca analizam, acordarea ajutorului social din aceasta perspectiva putem spune ca acesta este o forma de interventie temporara, deoarece prin salariul realizat datorita angajarii in munca este posibil veniturile nete realizate de familie sa depaseasca venitul minim garantat pana la care se acorda ajutorul social si sa nu mai beneficieze de acest drept.

Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, au obligatia de a prezenta din 3 in 3 luni adeverinta eliberata de agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca prin care fac dovada ca sunt luati in evidenta pentru incadrarea in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite, respectiv de presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local. Neindeplinirea acestor obligatii duce la suspendarea platii ajutorului social pentru intreaga familie, iar daca in termen de 3 luni da la data suspendarii platii ajutorului social aceste obligatii nu sunt indeplinite, se procedeaza la incetarea dreptului la ajutor social. In concluzie, putem deduce ca acesti beneficari si-au gasit un loc de munca,ori realizeaza venituri care satisfac nevoile materiale ale familiei si nu sunt declarate conform legii, avand nevoie temporar de ajutor social pentru a depasi situatia de dificultate in care se aflau la un moment dat.

Totusi pentru unele categorii de beneficiari cum ar fi: persoanele in varsta, fara sutinatori legali, familii ai caror membri se confrunta cu somaj cronic, lipsa oportunitatilor de ocupare, traind adesea in locuinte improvizate sau mizere, familii cu multi copii care nu pot asigura un minim de viata pentru copii lor, ajutorul social ramane o forma permanenta de asistenta sociala.

3.5.3. Institutia primariei si acordarea ajutoarelor sociale

Ajutorul social se acorda in completarea veniturilor nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului minim garantat lunar, prevazut de Legea nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile realizate in luna anterioara depunerii cererii de catre membrii acesteia. Cererea si declaratia pe propria raspundere se completeaza de catre reprezentantul familiei.

Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite sa beneficieze de ajutor social.

Cererea si declaratia pe propria raspundere, insotite de actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia, se inregistreaza intr-un registru special la primarul municipiului Alexandria.

In situatia in care un membru al familiei sau persoana singura care solicita ajutorul social are domiciliul sau resedinta in alta unitate administrativ-teritoriala, cererea va fi insotita de o adeverinta eliberata de primarul comunei, orasului, municipiului unde aceasta are domiciliul sau resedinta, din care sa rezulte ca nu beneficiaza de ajutor social.

Componenta familiei se dovedeste cu actele de identitate ale solicitantului si ale membrilor familiei si, dupa caz, cu urmatoarele acte, in copie:

a) certificatele de nastere ale copiilor;

b) livretul de familie;

c) certificatul de casatorie;

d) hotararea definitiva de incuviintare a adoptiei, de plasament familial al minorului, potrivit legii;

e) actul din care sa rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;

f) acte din care sa rezulte ca un membru al familiei urmeaza o forma de invatamant in conditiile prevazute de lege;

g) acte din care sa rezulte incadrarea, potrivit legii, in categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori in gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate in intretinere;

h) dupa caz, alte acte doveditoare privind componenta familiei.

Actele de identitate sunt, dupa caz, urmatoarele:

a) buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, in cazul cetatenilor romani;

b) permis de sedere temporara, permis de sedere permanenta sau document de identitate, eliberat de autoritatile romane competente, sau, dupa caz, pasaportul, in cazul cetatenilor straini sau apatrizi.

Potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, persoanele apte de munca ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati prezinta adeverinta ca sunt in evidenta agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca, pentru incadrare in munca si nu au refuzat un loc de munca, precum si adeverinta privind participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de aceste agentii.

Cererile pentru acordarea ajutorului social se solutioneaza, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii, de catre persoanele din cadrul serviciului public de asistenta sociala desemnate prin dispozitie a primarului.

Pentru fiecare solicitant se intocmeste o documentatie distincta, pastrandu-se actele care au stat la baza stabilirii dreptului la ajutor social, cele emise ulterior de primar, precum si cele depuse ulterior de solicitant.

In vederea solutionarii cererii pentru acordarea ajutorului social primarul dispune, in mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, dupa caz, la resedinta solicitantului ajutorului social, pentru verificarea situatiei ce rezulta din datele inscrise in actele doveditoare.

Ancheta sociala se realizeaza de personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, de persoanele cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul de specialitate al primarului, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza si informatii de la cel putin doua persoane care cunosc situatia materiala, sociala si civila a persoanelor din gospodaria solicitantului de ajutor social. In acest caz, declaratiile persoanelor se consemneaza de personalul care efectueaza ancheta sociala si se semneaza de persoanele in cauza. Raspunderea asupra continutului anchetei sociale revine si persoanelor care au efectuat si au semnat ancheta sociala.

In cazul in care solicitantul refuza sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea anchetei sociale, se considera ca familia acestuia nu indeplineste conditiile de acordare a ajutorului social.

Cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta intre nivelurile prevazute de Legea nr. 416/2001 si venitul net lunar al familiei sau persoanei singure, rezultat din fisa de calcul.

Dreptul la ajutorul social se acorda incepand cu luna urmatoare inregistrarii cererii.

In vederea stabilirii cuantumului ajutorului social persoana desemnata de primar completeaza fisa de calcul al ajutorului social pe baza datelor din cerere si din declaratia pe propria raspundere, din actele doveditoare depuse de solicitant, precum si a celor rezultate din ancheta sociala.

La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure se iau in considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii cu caracter permanent, alocatii si ajutoare cu caracter permanent si alte creante legale.

Cererea si declaratia pe propria raspundere pentru acordarea ajutorului social, insotite de actele doveditoare, fisa de calcul al ajutorului social si ancheta sociala, sunt prezentate primarului de catre personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local, care dispune prin dispozitie scrisa acordarea sau, dupa caz, neacordarea ajutorului social.

In termen de maximum 10 zile lucratoare de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligatia sa emita dispozitia de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul social, care se comunica solicitantului in termen de maximum 5 zile de la emiterea acesteia.

Plata ajutorului social se efectueaza lunar, prin stat de plata sau, dupa caz, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau prin alte forme de plata stabilite de ordonatorul principal de credite, tinand seama de solicitarea beneficiarului.

Plata ajutorului social si data efectuarii acesteia se stabilesc de catre primar, prin dispozitie scrisa a acestuia, care se comunica titularilor in termen de 5 zile de la emiterea acesteia .

In functie de rezultatele anchetei sociale, acordarea ajutorului social se poate organiza si in natura, prin asigurarea, pentru toti sau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentru persoana singura, a unor cheltuieli de intretinere si incalzire a locuintei, precum si obligatii fata de bugetele locale, la preturile si tarifele stabilite potrivit legii. Contravaloarea acestor servicii nu poate depasi cuantumul ajutorului social calculat pentru luna in care se acorda.

Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare intervenita cu privire la domiciliul, veniturile si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data la care a intervenit aceasta.

Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii.

In vederea efectuarii actiunilor sau lucrarilor de interes local de catre persoanele apte de munca, primarul are urmatoarele obligatii:

sa intocmeasca lunar un plan de actiuni sau de lucrari de interes local pentru repartizarea orelor de munca;

sa tina evidenta efectuarii orelor prevazute la lit. a) intr-un registru;

sa asigure instructajul privind normele de tehnica a securitatii muncii;

sa afiseze la loc vizibil lista cu beneficiarii de ajutor social, precum si cu persoanele care urmeaza sa efectueze orele de munca .

Pentru persoanele apte de munca, numarul orelor de munca se calculeaza proportional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiaza familia sau persoana singura, cu un tarif orar corespunzator salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, raportat la durata medie lunara a timpului de munca.

Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social si care nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, potrivit legii, au obligatia sa dovedeasca, din 3 in 3 luni, cu adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca, urmatoarele:

  • sunt inregistrate ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca;
  • nu au refuzat un loc de munca;
  • nu au refuzat participarea la servicii pentru stimularea ocuparii fortei de munca si la servicii de formare profesionala si, dupa caz, participa la un program de pregatire profesionala.

Cuantumul ajutorului social se modifica in situatia in care venitul net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure ori numarul membrilor familiei difera fata de cel avut initial in vedere la calculul ajutorului social. Modificarea cuantumului ajutorului social se face prin dispozitie scrisa a primarului, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a efectuat ancheta sociala si s-au constatat motivele prevazute de lege si se comunica titularului in termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

Plata ajutorului social se suspenda pentru intreaga familie sau, dupa caz, pentru persoana singura, in urmatoarele situatii:

  • nu prezinta, din 3 in 3 luni, adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca;
  • refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor de interes local;
  • in situatia in care se constata ca dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenta familiei sau veniturile realizate ori pe parcursul acordarii au intervenit modificari ale acestora.

Suspendarea platii ajutorului social se face prin dispozitie scrisa a primarului, incepand cu luna urmatoare celei in care s-au constatat motivele amintite mai sus, si se comunica titularului in termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

In cazul suspendarii ajutorului social datorita neprezentarii la timp a adeverintei eliberate de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca, si prezentarea de catre titular, in termen de 3 luni de la data suspendarii efective a platii, a acestui document atrage reluarea platii ajutorului social pentru intreaga familie sau, dupa caz, pentru persoana singura.

Reluarea platii ajutorului social se face prin dispozitie scrisa a primarului, incepand cu luna urmatoare prezentarii adeverintei eliberate de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca.

Plata ajutorului social inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care a fost constatata una dintre urmatoarele situatii:

  • veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure depasesc nivelurile prevazute de Legea nr. 416/2001;
  • plata ajutorului social a fost suspendata si in termen de 3 luni de la data suspendarii nu a fost depusa adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, nu au fost efectuate actiunile sau lucrarile de interes local;
  • in situatia in care familia sau persoana singura beneficiara de ajutor social isi schimba domiciliul sau resedinta in alta unitate administrativ-teritoriala.

Incetarea platii ajutorului social se face prin dispozitie a primarului si se comunica in scris titularului in termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

Plata ajutorului social inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care se constata situatiile prevazute de actul normativ.

3.5.4. Ajutoarele sociale si saracia relativa

Saracia relativa-definita ca deficit al unor conditii de viata estimate colectiv a fi decente. Spre deosebire de tarile prospere, in tari ca Romania, saracia relativa nu mai poate fi definita prin raportare la veniturile medii. In conditii de criza, chiar si veniturile medii risca sa nu ofere un standard decent de viata. Colectivitatea a fost prinsa intr-un proces de modernizare a modului sau de viata, in raport cu care veniturile majoritatii populatiei pot fi insuficiente. Ca exemplu, putem aminti cresterea pretului utilitatilor publice este relevant. El a impins in dificultate economica insasi masa mijlocie a populatiei. Definirea colectiva a minimului decent intre doua puncte de referinta: pe de o parte, relativ la standardul de viata al celor din jur, pe de alta parte, la standardul de viata modelat de experienta tarilor occidentale. Aceasta categorie este foarte greu de identificat. Daca luam in calcul estimarile subiective date de populatie, ea poate cuprinde o treime din aceasta.

Analizand saracia relativa prin prisma Legii nr.416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, ajutorul social se acorda in completarea veniturilor nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurarea venitului minim garantat lunar, in perioada 2008-2009 la nivelul municipiului Alexandria, situatia se prezinta astfel:

Tabel 3.5.4.

Anul

Numar mediu beneficiari

Sume platite

-lei (RON)-

Sursa: Primaria municipiului Alexandria

Dupa cum se observa, in perioada 2003-2005 numarul de beneficiari de ajutor social a crescut comparativ cu anul 2002, iar in anul 2006 a scazut. In aceasta perioada am putea spune ca numarul familiilor si persoanele singure aflate in saracie relativa la nivelul municipiului Alexandria a crescut, avand urmatoarea dinamica in total populatie : 2002-3,86% (cca. 1192 persoane); 2003-4% (cca. 2064 persoane); 2004-4,01% (cca. 2071 persoane); 2005-4,08% (cca. 2108 persoane); 2006-3,04% (cca.1570 persoane). In anul 2006, putem spune ca gradul de saracie relativa a scazut.

Capitolul 4: Studii de caz

Studiul de caz nr.1

ANCHETA SOCIALA

pentru acordarea ajutorului de urgenta

in temeiul art. 28 alin.(1) din Legea nr. 416/2001

Urmare verificarii efectuate la domiciliul d-lui V.P. din municipiul Alexandria, str. Libertatii nr.10, judetul Teleorman s-au constatat urmatoarele :

A. Date privind familia:

1. Componenta familiei si veniturile acesteia :

V.P., 68 ani, titular, pensionar, pensie limita de varsta 380 lei (RON)

V.E., 64 ani, sotie, pensionara , pensie limita de varsta 350 lei (RON)

Venituri totale : 730 lei (RON)

2. Locuinta :

Tipul locuintei: casa cu curte

Regimul juridic al locuintei: in proprietate

Nr. camere : 6+anexe gospodaresti

Suprafata locativa (mp) : 90 mp

Dotarea cu bunuri de folosinta indelungata : frigider, aragaz cu butelie, televizor , mobilier de stricta necesitate .

Conditii de igiena : bune .

Incalzirea locuintei : lemne, carbuni, combustibili petrolieri

B. Descrierea situatiei pentru care se solicita ajutorul de urgenta (cauze, pagube inregistrate, evaluarea pagubelor s.a):

In data de 10.07.2008 orele 2115 Grupul de pompieri A.D. Ghica din municipiul Alexandria a intervenit pentru stingerea incendiului produs in casa de locuit , proprietatea lui V.P. din municipiul Alexandria, str. Libertatii nr.10, judetul Teleorman . Incendiul s-a produs in urma unui trasnet luand foc acoperisul casei asa cum rezulta din procesul verbal de interventie nr.14/10.07.2008 intocmit de Grupul de pompieri A.D. Ghica din municipiul Alexandria.

Pagubele produse de incendiu sunt: acoperisul casei de locuit, tavanele camerelor si peretii, bucataria de vara si iarna acoperite cu tigla pe astereala de lemn pe o suprafata de 90 mp si acoperisul grajdului de animale cu o suprafata de 50 mp.

C. A beneficiat de alte ajutoare pentru situatia prezentata :

Pentru situatia prezentata, familia petentului nu a mai beneficiat de un ajutor de urgenta conform art.28 alin.(1) din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat .

D. Alte aspecte constatate

Familia petentului nu beneficiaza de ajutor social conform prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Mentionam ca, impreuna cu familia numitului V.P. mai locuieste si familia fiului sau formata din 3 persoane (V.E.-salariat cu un salariu de 280 lei, V.L-salariat cu un salariu de 280 lei, copilul V.D-prescolar, alocatie de stat 25 lei).

Urmare socului produs de incendiu, proprietarul imobilului Vita Petre a suferit un accident vascular fiind internat la Spitalul Judetean Alexandria- Sectia neurologie.

E. Optiunea beneficiarilor de acordare a ajutorului de urgenta

in bani.

F. Propuneri

suma : 3000 lei

modul de acordare: in bani

Studiul de caz nr.2

ANCHETA SOCIALA

pentru acordarea ajutorului financiar in conformitate cu prevederile art.5 lit.e din Legea 366/2001,pentru aprobarea OUG 118/1999 privind infiintarea si utilizarea Fondului National de Solidaritate

Urmare verificarii efectuate la domicliul /resedinta d-lui S.G. , din mun. Alexandri , str. Tr. Magurele, nr.1, bl.611 , sc.A, ap.13, judetul Teleorman s-au constatat urmatoarele :

A. Date privind familia :

1. Componenta familiei si veniturile acesteia :

S.G., 41 ani, titular, salariat

S.M., 39 ani, sotie, fara loc de munca

S.A., 15 ani, fiu, elev

S.A.R., 12 ani, fiica, eleva

S.D., 9 ani, fiu, elev

S.I., 6 ani, fiu, prescolar

S.G.E., fiu, 17 ani, elev

S.F.A., fiica, 3 ani, prescolar

Venituri : salariul lui S.G. in suma de 473 lei si alocatiile copiilor in suma totala de 144 lei ; total venituri : 617 lei

2. Locuinta :

Tipul locuintei: apartament la bloc

Regimul juridic al locuintei : proprietate

Nr. camere

Suprafata locuibila (mp)

Dotarea cu bunuri de folosinta indelungata : aragaz cu butelie, televizor, frigider, mobilier de stricta necesitate.

Conditii de igiena : modeste

Incalzirea locuintei : sistem centralizat de furnizare a energiei termice

3. Petentul locuieste impreuna cu : familia petentului compusa din 8 persoane locuieste singura intr-un apartament de bloc.

4. Petentul nu detine in proprietate/ folosinta alte bunuri , terenuri , spatii locative .

5. Starea de sanatate a petentului : Petentul, S.G. , are o stare de sanatate buna, insa sotia sa, S.M. se afla in faza terminala a unei boli incurabile si anume neoplasm al colului uterin -stadiul IV, inoperabil , edem gigant al membrului inferior drept, metastaze osoase multiple.

6. Nevoi speciale ale membrilor familiei : Familia S.G. se afla intr-o stare de extrema dificultate datorita starii grave de sanatatate a d-nei S.M. , precum si a faptului ca aceasta familie numeroasa are o situatie materiala precara si venituri insuficiente, cei 6 copii neavand asigurate nevoile minime de imbracaminte, hrana, rechizite scolare motiv pentru care doi dintre acestia nu urmeaza cursurile scolare. Avand in vedere aceasta situatie Primaria mun. Alexandria , prin serviciul sau de specialitate , a asigurat pentru cei sase copii hrana zilnica prin intermediul cantinei de ajutor social .

B. Descrierea situatiei pentru care se solicita ajutorul financiar : Pentru prelungirea vietii d-nei S.M. este nevoie sa se asigure – simultan cu procedurile si tratamentele medicale specifice bolii – o hrana speciala, bogata in vitamine, conditii de igiena si asistenta medicala continue. In acelasi timp pentru cei sase copii de varsta scolara sunt necesare, mai ales la inceputul anului scolar, haine, incaltaminte, rechizite scolare, dar si alimente, medicamente, obiecte de uz personal. Avand in vedere veniturile reduse ale familiei si faptul ca numai titularul are un loc de munca iar ceilalti membri ai familiei sunt minori, se impune acordarea unui sprijin banesc acestei familii pentru a depasi starea de dificultate in care se afla .

C. A beneficiat de alte ajutoare pentru situatia prezentata : Nu a mai beneficiat de alte ajutoare .

D. Alte aspecte constatate : Familia nu beneficiaza de ajutor social .

E. Optiunea beneficiarilor de acordare a ajutorului de urgenta

in bani. [ x ]

in natura [ ]

F. Propuneri

suma : 1500 lei (RON)

modul de acordare: in bani

BIBLIOGRAFIE

Catalin Zamfir, Dimensiuni ale saraciei, 1994, Bucuresti, Editura Expert

T.M. Alexiu, Parinti care isi abandoneaza copiii, Editura Mirton, Timisoara, 2000

P. Ilut, T. Rotariu, E. Mezei, V. Sabau, Resurse sociopsihologice ale restrangerii abandonului si institutionalizarii copiilor, in Ghidul social al jud. Cluj, 1997, Editura Paralela 45

Catalin Zamfir (coord.), Politici sociale in Romania 1990-1998, Editura Expert, Bucuresti, 1999

Cauzele institutionalizarii copiilor in Romania, UNICEF, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, 1997

Marian Preda, Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare, Iasi, Editura Polirom, 2002

Luana Pop, Dictionar de politici sociale, Bucuresti, Editura Expert, 2002

Radu I., Ilut P. si Matei L., Psihologie sociala, Cluj-Napoca, Editura EXE SRL, 1994

Zamfir E., Psihosociologie sociala.Texte alese, Bucuresti, Editura Ankarom, 1997

Zamfir C., Vlasceanu L. (coord.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Editura Babel, 1993

Zamfir C. (coord.), Politici sociale in Romania 1990-1998, Bucuresti, Editura Expert, 2000

Zamfir Elena, Conflictul si modalitati de solutionare a lui, Bucuresti, Editura Cartea Universitara, 2004

Zamfir E., Badescu I. Si Zamfir C. (coord.), Starea societatii romanesti dupa 10 ani de tranzitie, Bucuresti, Editura Expert, 2000

Zamfir E. si Preda M. (coord.), Diagnoza problemelor sociale comunitare.Studii de caz, Bucuresti, Editura Expert, 2000

Zamfir Elena si Zamfir Catalin (coord.), Pentru o societate centrata pe copil, Bucuresti, Editura Alternative, 1997

Zamfir Elena (coord.), Strategii anti-saracie si dezvoltare comunitara, Bucuresti, Editura Expert, 2000

Pavel Abraham, Legislatia in asistenta sociala, Bucuresti, Editura National, 2000

Neculau A., Analiza si interventia in grupuri si organizatii, Iasi, Editura Polirom, 2000

Zamfir Elena, ,,Asistenta Sociala in Romania” in Revista de Asistenta Sociala, nr.1 din 2002, Bucuresti

Zamfir Elena, ,,Directii ale reformei de protectie a copilului si familiei” in Revista de Asitenta Sociala nr.2/2002, Bucuresti

Zamfir Elena, ,,O noua filozofie a sistemului serviciilor de asistenta sociala” in Revista de Asitenta Sociala nr.1/2003, Bucuresti



Zamfir Elena, ,,Asistenta sociala in Romania” in Revista de Asistenta Sociala, nr.1/2002, Bucuresti, p.11

Idem, p.14

Idem, p.15

Idem, p.16

A se vedea Legea nr.47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala

A se vedea O.G. nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea de Guvern nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr.68/2003

A se vedea OUG nr.57/2009



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE CU HANDICAP PSIHIC SEVER
MEMORIA SI IMPLICATIA COMPONENTELOR EI ASUPARA MUNCII DE ASISTENT SOCIAL (Referat)
CENTRUL DE CONSILIERE PENTRU COPILUL ABUZAT, NEGLIJAT SI EXPLOATAT
METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
SEPARAREA, DIVORTUL SI FAMILIA
PORTOFOLIU M.E.S.P.A.S.
Persoanele adulte fara adapost
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA
Migratia externa a fortei de munca - Proiect de cercetare Asistenta Sociala
Inceputurile asistentei sociale in Romania. Esantioane de asistenta sociala



loading...