Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Definitii ale conceptului de copiii strazii


Definitii ale conceptului de copiii strazii


DEFINITII ALE CONCEPTULUI DE COPIII STRAZII

              In urma mai multor cercetari efectuate de specialisti, membri ai Grupului de Studiu al Consiliului Europei, s-a ajuns la concluzia ca nu exista o definitie clara a „copiilor strazii”, de aceea s-a hotarat acceptarea unei descrieri a fenomenului propusa de o echipa de cercetare daneza, si anume: „copiii strazii sunt copii sub 18 ani, care traiesc in mediul stradal pentru o perioada mai lunga sau mai scurta. Ei sunt copii care hoinaresc din loc in loc si care au grupurile asemenea lor si contacte in strada. Oficial, acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau o institutie de ocrotire. Semnificativ este faptul ca ei au contacte foarte putine sau chiar deloc cu acei adulti, parinti, scoala sau institutii de ocrotire care au obligatii fata de ei” (Pitulescu, 2000, p.174).

            Organizatia „Salvati copiii” defineste in ianuarie 2002 copiii strazii ca fiind „acei copii sau tineri care stau permanent pe strada sau numai intr-o anumita perioada a zilei, procurandu-si singuri si ilegal mijloacele de subzistenta, fara sa beneficieze de vreo forma de protectie din partea parintilor ori a altor persoane abilitate de lege” (2002: p.9). In lucrarea „Vina de a fi copil al strazii”, copiii strazii „permanenti sau ocazionali sunt minorii cuprinsi intre 3 si 18 ani, cu sau fara parinti, fara un climat familial, de stat ori privat si care nu mai au legaturi cu scoala” (Teclici, 1995, p.17).



ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV

 

            Reforma sistemului de protectie in domeniul drepturilor copilului este coordonata de  Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, subordonata Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Aceasta are rolul de a promova drepturile tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenta etnica si sociala, religie, nationalitate, limba sau dizabilitati.

             „Drepturile copilului – in calitate de drepturi ale omului, de care orice fiinta umane se bucura, prin simplul fapt al nasterii, si pe care le poate pretinde de la societatea in care traieste” sunt garantate de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (Balahur, 2001, p. 23). Aceasta are la baza patru principii fundamentale:

                        1.Principiul interesului superior al copilului (art.3 )

                        2. Principiul dreptului la viata, supravietuire si  dezvoltare (art.6)

                        3.  Principiul nondiscriminarii (art.2.)

                        4. Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului (art.12)

„Cele 54 de articole ale Conventiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului reprezinta trebuintele fundamentale pentru dezvoltarea normala a copilului” (Crangasu, Marin si Muntean, 2003, p. 23). Dreptul la o familie (art.7), la identitate (art.8), la un nume (art.7), dreptul copilului de a-si exprima opiniile (art.12), dreptul la protectie din partea legii (art.16), dreptul la informare (art.17), la educatie (art.28), dreptul de a nu fi abuzat, maltratat, neglijat, (art.19), dreptul la sanatate (art. 24), dreptul de a nu fi exploatat prin munca (art.32), dreptul la securitate sociala (art.26) sunt drepturi care creeaza cadrul optim de dezvoltare a copilului. La articolul 20 Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului accentueaza necesitatea ca fiecare copil, care din diferite motive este lipsit temporar sau permanent de mediul familial, „sa beneficieze de o masura alternativa de protectie, prin intermediul careia sa i se asigure apartenenta la originea etnica, dreptul la identitate si istorie proprie, precum si asigurarea continuitatii educatiei in credinta religioasa in care s-a nascut” (Mihai, 2004, p. 455).

             Legislatia romaneasca in vigoare a fost elaborata in conformitate cu principiile Conventiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Legea nr. 272 din 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, „aduce cateva schimbari de perspectiva in sensul extinderii ariei de reglementare la toti copiii, indiferent unde se afla acestia, langa parinti sau separati de acestia, in scoala sau deja pe piata muncii, in tara sau strainatate, cu probleme de sanatate, handicap sau de comportament, carora, fara nici o discriminare, li se garanteaza exercitare drepturilor prevazute de Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului” (Buzducea, 2005, p. 95). Legea 272 din 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prezinta, in art.6, principiile care stau la baza respectarii acestor drepturi:

§      respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

§      egalitatea sanselor si non-discriminarea;

§      responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirilor obligatiilor parintesti;

§      primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului;

§      descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;




§      asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;

§      respectarea demnitatii copilului;

§      ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate;

§      asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;

§      celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;

§      asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;

§      interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie;

Alte legi care functioneaza in interesul superior al copilului sunt:

§      Legea nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale;

§      Ordonanta de Urgenta nr. 26 din 1997 privind protectia copilului aflat in dificultate;

§      Hotararea de Guvern nr.539 din 2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernamentale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate;

§      Legea 470 din 2001 pentru ratificarea Protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000.

Conform Ordonantei de Urgenta nr.26 din 1997, „copilul se afla in dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata” (art.1, alin.1).

Potrivit Legii 116 din 15 martie 2002, „marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin absenta unui minimum de conditii sociale de viata” (art.3).

Cadrul legislativ romanesc, precum si Strategia Nationala in domeniul protectiei drepturilor copiilor ofera numeroase alternative pentru protejarea copiilor aflati in dificultate, „prin intermediul carora se urmareste mentinerea unei legaturi nemijlocite intre copil, parinti, familia largita si comunitatea de origine”  (Mihai, 2004, p. 455).



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




PROIECT INDIVIDUALIZAT DE INTERVENTIE - Stres afectiv-comportamental provocat de moartea partenerului
PRIMAVARA ANULUI 1848:LIBERALII IN DEFENSIVA
Exemple de bune practici in servicii sociale
Evolutia retelei de asistenta sociala din romania
Procesul furnizarii serviciilor sociale
METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
Plasamentul familial
Proiect - violenta in familie asupra copiilor
Problematica nevoilor sociale
Adopția naționala și internaționala












loading...