Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Consumul si dependenta de droguri la copiii strazii


Consumul si dependenta de droguri la copiii strazii




Consumul si dependenta de droguri

Consumul si dependenta de droguri reprezinta o problema sociala foarte grava ce afecteaza tara noastra.

In ultimii ani, din ce in ce mai multe persoane consuma droguri, in special persoane tinere. Drogul reprezinta „orice substanta care, prin natura sa chimica, altereaza structura si functionarea normala a organismului” (Buzducea, 2005, p. 77). Dependenta reprezinta „o tulburare comportamentala definita prin cateva caracteristici: dorinta compulsiva de a utiliza o substanta psihoactiva, dificultatea de a intrerupe si opri consumul, un comportament de cautare progresiva a drogurilor pana ce acesta devine pregnant in orice activitate si, desigur, o adaptare a organismului la produsul utilizat ca drog” (Neamtu, 2005, p. 383 ).

Starea de dependenta este insotita de toleranta. Aceasta „consta in  disparitia treptata a efectelor unei substante ce se administreaza repetat, pe o anumita perioada de timp, generata de scaderea sensibilitatii organismului. Pentru a obtine acelasi efect se impune cresterea progresiva a dozei” (Serban, 2003, p. 54).



Conform definitiei, alaturi de drogurile de mare risc cum sunt heroina, cocaina, hasisul, ecstasy etc., intra si alcoolul, nicotina si cofeina. In ceea ce priveste modelele explicative privind dependenta exista multe controverse:      

                      

1.    dependenta este privita ca un fenomen natural: individul este dispus genetic spre consumul de droguri;

2.    dependenta este un comportament social: consumatorii invata acest comportament fie prin conditionare, fie prin imitare, dar poate oricand renunta la el;

3.    dependenta vazuta ca nevoia de a suprima sentimente negative cum ar fi frica, singuratatea, lipsa de putere si control sau dorinta de a fi nonconformist, de a nu respecta valorile si traditiile acceptate de societate. In  aceasta categorie intra si majoritatea consumatorilor din randul copiilor strazii;

Consumul de droguri poate fi:

§      exceptional: atunci cand individul incearca o data, din  curiozitate sau din  dorinta de a fi in rand  cu ceilalti, este un interes de moment, fara a continua, insa;

§      ocazional: atunci cand persoana consuma din cand in  cand, fara a ajunge, insa, la dependenta;

§      episodic: se consuma droguri la diferite evenimente;

§      sistematic: atunci cand individul consuma  droguri regulat, instalandu-se dependenta.

Pentru copiii strazii, abuzul de droguri  este modus vivendi, este un comportament specific, cotidian. Acestia recurg la astfel de substante  pentru a se adapta vietii in strada, pentru a supravietui. Studiile realizate in randul copiilor strazii „evidentiaza faptul ca 22% inhaleaza substante volatile” (UNICEF, 2000, p. 15). Copiii strazii consuna  atat droguri legale (alcool, tutun, cafea), cat si ilegale (inhalanti, droguri de mare risc).

1. Consumul de tutun (Salvati Copiii, 2003, p. 27): majoritatea copiilor strazii fumeaza, fara sa-si dea seama de consecintele negative asupra organismului lor. Dependenta de tutun este foarte puternica si se creeaza intr-un interval de timp relativ scurt. Conform unui studiu realizat de „Salvati Copiii”, aproape 80% dintre copiii strazii fumeaza zilnic: 41,5% fumeaza cel putin un pachet de tigari pe zi, iar 38% fumeaza intre 5 si 15 tigari pe zi. Ceea ce este si mai grav e faptul ca o treime dintre copiii sub 14 ani fumeaza; 38% dintre copiii sub 10 ani fumeaza ocazional: atunci cand gasesc resturi de tigari pe strada sau cand reusesc sa-si cumpere cate un pachet de tigari. Consecinte ale fumatului:

§      afectiuni ale aparatului cardio-respirator;

§      intarzieri in dezvoltarea fizica;

2. Consumul de alcool (Salvati Copiii, 2003, p. 29): multi copii ai strazii consuma  bauturi alcoolice inca de la varste foarte fragede (11- 12 ani).In general, copiii intre 7 si 18 ani consuma bere, iar oamenii strazii, peste 18 ani, consuma, cu precadere, bauturi tari. Factorii predispozanti consumului de alcool sunt (Neamtu, 2005, p. 405):

§      factori de ereditate: se considera ereditatea ca fiind factorul determinant al alcoolismului. Copiii cu parinti alcoolici prezinta un risc ridicat de a deveni ei insisi alcoolici.

§      factorii de personalitate : multi cercetatori au incercat sa stabileasca o legatura intre tipul de personalitate si alcoolism. „Ferern considera ca personalitatea alcoolicului este atat de slaba, incat el se gaseste in intregime sub influenta dependentei sale fata de alcool” (Neamtu, 2005, p. 406).




§      factori ocazionali: in aceasta categorie intra anturajul, mediul, imitarea.

§      factori socioeconomici si culturali: educatia si modelul cultural al unei tari se afla in legatura cu gradul de acceptare sociala a consumului de alcool.

Desi consumatori de bauturi alcoolice (95% au consumat sau obisnuiesc sa consume bauturi alcoolice), cazurile de dependenta de alcool semnalate in randul copiilor strazii sunt putine. Acest lucru se datoreaza preturilor foarte mari ale bauturilor alcoolice. Efectele consumului de alcool sunt numeroase si foarte grave: afectiuni ale ficatului, stomacului, sistemului nervos, reactii violente, tentative de suicid, agresiuni sexuale, violuri, accidente, talharii si chiar crime.

3.Consumul de inhalanti (Salvati Copiii, 2003, p. 31): tipurile de substante inhalate de copiii strazii sunt aurolacul, cockteil de prenadez si aurolac, o punga de adeziv sau vopsea din care inhaleaza vaporii rezultati, petrol, lichide de epurare, acetona, toluen etc., iar „metodele de autoadministrare depind de substante: inhalare din gura sticlei, cutii de bere, carpe cu care se acopera gura, pungi de plastic si spray-uri” (Serban, 2003, P. 57).

Opinia publica, mass-media folosesc cel mai adesea, in loc de copiii strazii cuvantul aurolaci, indiferent daca acesti copiii consuma sau nu acest drog. Datele statistice indica faptul ca aurolacul este principalul drog consumat in strada. Conform aceluiasi studiu realizat de „Salvati Copiii” rezulta ca mai mult de doua treimi dintre copiii strazii inhaleaza aurolac aproape zilnic. Cele mai ridicate rate de consum se intalnesc la categoria de varsta de 11-13 ani (74%) si 14-18 ani (74%).

Imediat dupa inhalarea solventilor apar si efectele: dificultati de vorbire, inabilitati ale coordonarii motrice, disparitia timiditatii, nervozitate, ameteli, stari euforice si chiar halucinatii, cum ar fi senzatia de zbor. Intoxicatia cu solventi este similara celei provocate de alcool, dar dureaza foarte putin, in jur de cateva minute. Urmeaza apoi o stare foarte neplacuta, de oboseala asociata cu dureri de cap, tulburari de concentrare si depresie. „De aceea, consumatorul  urmeaza sa-si prelungeasca starea euforica prin inhalarea pe parcursul a mai multor ore. O practica  comuna a copiilor strazii este de a avea tot timpul o punga cu aurolac la indemana, din care sa poata inhala” (Salvati Copiii, 2003, p. 34). Astfel se instaleaza si starea de dependenta. Consecintele din punctul de vedere al sanatatii sunt multiple si dintre cele mai grave: distrugerea celulelor nervoase, tulburari ale ficatului si rinichilor, defectiuni motorii, pulmonare, si boli ale aparatului respirator, probleme de oftalmologie, boli reumatice si digestive, anemie.

Copiii strazii inhaleaza solventi atat pentru a inlocui senzatia de foame, sete, frig, lipsa afectivitatii, cat si pentru a fi acceptati si integrati intr-un grup. Cat dureaza efectul aurolacului, copiii strazii se simt mai puternici si adesea, pe fondul acestui consum se comit cele mai multe violuri, talharii si chiar crime. Consumul de aurolac este insotit, cel mai adesea, si de consumul de alcool, tutun si droguri ilicite. Modul de procurare al solventilor este relativ usor. Majoritatea copiilor strazii isi cumpara direct din magazinele de chimicale, cei mai mici, insa, apeleaza la copiii mai mari, chiar la liderii grupului care au creat o adevarata „piata neagra” (Salvati Copiii, 2003, p. 32).  

4.Consumul de droguri tari (Salvati Copiii, 2003, p. 35): cel mai adesea se consuma heroina, marijuana si hasisul. Consumul de droguri tari in randul copiilor strazii a aparut cam in aceeasi perioada cu consumul in randul liceenilor. Aproximativ 19% dintre copiii strazii consuma droguri tari, dintre care 13% sunt dependenti. Restul de 6% consuma droguri tari ocazional, in special atunci cand au bani. Ei nu sunt dependenti deoarece acest lucru presupune nevoia imperioasa de a consuma droguri tari zilnic. Sindromul de sevraj la opiacee este foarte puternic si se instaleaza la 5-6 ore de la ultima administrare. Acesta consta in agitatie, tremuraturi, respiratie accelerata si superficiala, cascat, crampe, voma, diaree, dureri musculare si frisoane. Aceasta stare de rau fizic si psihic este foarte greu de depasit, de aceea consumatorul este nevoit sa-si administreze o noua doza. De aceea, nu putem vorbi de dependenta la consumatorii ocazionali. 

Heroina se administreaza prin injectare, iar consecintele sunt grave: afectiuni somatice, hepatita B sau C, boli ale inimii si plamanilor, infectia cu HIV, tetanos, vene scrozate, infectii ale pielii, ulcere si abcese. Pentru a-si putea procura doza zilnica, copiii strazii sunt in stare de orice pentru a face rost de bani: cersit, furt, prostitutie, trafic, talharii etc. Devenit dependent, copilul nu poate scapa de acest viciu decat cu ajutorul serviciilor specializate de dezintoxicare si de asistenta sociala. Din pacate, nici interventiile politiei nu dau rezultate satisfacatoare in ceea ce priveste prinderea si anihilarea retelelor de traficanti. Ei retin si ancheteaza anumite persoane, dar din lipsa de dovezi incriminatorii ii repun in libertate.

Ca o concluzie, putem afirma ca aurolacul este cel mai consumat drog in strada, dar heroina este preferata de copiii strazii atunci cand au bani. Acest lucru este ingrijorator deoarece consumul de droguri ilegale tinde sa se dezvolte din ce in ce mai mult, iar autoritatile nu vor putea face nimic pentru a stopa acest fenomen. 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




ASISTENTA SOCIALA IN EUROPA MEDIEVALA
PRIMAVARA ANULUI 1848:LIBERALII IN DEFENSIVA
INVESTIGATII ASUPRA MODULUI DE VIATA A COPIILOR INSTITUTIONALIZATI
Factori importanti pentru inceperea si derularea interventiei de grup
Definitii ale conceptului de copiii strazii
STATUL MERCANTILIST FATA DE SARACIE
INGRIJIRILE COMUNITARE
Adopția naționala și internaționala
POLITICI SOCIALE IN DOMENIUL PROTECTIEI FAMILIEI SI COPILULUI
Asistenta sociala la nivelul comunitatii