Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Conflictul din familie - metode, tehnici si instrumente de interventie


Conflictul din familie - metode, tehnici si instrumente de interventie


METODE, TEHNICI SI INSTRUMENTE DE INTERVENTIE

1.    Introducere

Anumiti factori cum ar fi conflictul din familie inainte si chiar dupa divort, lungimea perioadei in care exista tensiunea, reactia parintilor la conflict, adaptarea parintilor la divort pot influenta modul in care vor reactiona copiii la fenomenul divortului. Cunoasterea acestor aspecte, precum si a starilor prin care trece un copil care a trait experienta divortului, m-a ajutat in alegerea metodelor de interventie. Am considerat necesara evaluarea atitudinilor si comportamentelor copiilor fata de familie, prieteni, scoala si divortul parintilor.



2.    Scopul si obiectivele interventiei

>  Scopul    principal    al    acestei    interventii    este    descoperirea    atitudinilor   si comportamentelor copiilor fata de familie, prieteni, scoala si divortul parintilor(efectelor psihosociale ale divortului). Scopuri secundare :

>       desprinderea de conflictul dintre parinti si concentrarea pe propriile lor preocupari
>   sa aiba expectante realiste privind stabilirea si pastrarea relatiilor firesti cu parintii

>       sa isi rezolve sentimentele negative de furie si de autoinvinuire;

>    sa treaca peste divortul parintilor si sa se obisnuiasca cu acest lucru intelegandu-1 ca o decizie definitiva.

 Obiectivele generale ale interventiei:

>       armonizarea relatiilor interpersonale, o mai buna comunicare si socializare in sensul dezvoltarii de strategii proprii de rezolvare a conflictelor

>       sa oferim o perspectiva pozitiva copilului asupra ambilor parinti, incredere in ei, pentru a avea incredere in sine si in fortele proprii, pentru acceptare de sine

>       dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti

  

         3. Metode, tehnici si instrumente de interventie

Metoda de interventie folosita este grupul format din patru membri care apartin unor familii monoparentale. Deci metoda principala este munca centrata pe grup.

Am ales ca metoda de lucru grupul, deoarece ofera suport mutual persoanelor cu nevoi si experiente asemanatoare, astfel ca membrul grupului are sentimentul ca nu este singur in aceasta situatie; se ofera fiecarui participant posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere si sa­si exerseze abilitatile de comunicare. in general, in formarea unei conduite comportamentale adecvate, se utilizeaza preponderent cateva metode traditionale: convingerea prin explicatii, demonstratii, povestiri, sfaturi etc. insa in cazul de fata, am ales si tehnici ce tin de exteriorizarea afectiva si care sa-i faca pe acesti copii sa fie mai sociabili in grupul ales. Am folosit si metoda jocului, prin diverse activitati.

Am luat in considerare faptul ca participantii pot sa ofere feed-back pozitiv, fiecare membru al grupului invatand despre sine si despre ceilalti. in cadrul grupului elevii pot incuraja sau facilita schimbarea comportamentala, prin observare, asimilare si exersarea unor noi comportamente. Formularea scopurilor impreuna privind schimbari comportamentale, dezvoltarea abilitatilor sociale si de interactiune cu ceilalti si eliminarea gandurilor negative au fost indisepensabile in aceasta interventie.

Am optat pentru munca cu grupul, astfel ca fiecare membru fiind un potential terapeut, contribuie la cresterea stimei de sine a participantilor, avand o dinamica ce poate incuraja o schimbare atitudinala prin intermediul schimbului de idei si opinii. S-a pus accent pe ajutorul oferit copilului sa se cunoasca si sa se autoevalueze. S-a asigurat o atmosfera calda si empatie, fara sa fie excluse interpretarile si confruntarea constructiva. S-a utilizat ca tehnica de lucru si informarea, acest lucru insemnand ca foarte multe informatii au fost dirijate de la „consilier' (in acest caz, eu ca si student practicant) spre copil. Totodata, utilizarea sugestiei a fost de un real folos pentru copii. S-au sugerat modalitati, cai care pot fi luate in discutie. Tehnica adresarii intrebarilor este utila deoarece poate ajuta mult copilul in modul de a vedea lucrurile si de a scoate in evidenta anumite aspecte, care altfel ar putea ramane in umbra.

Grupul este cunoscut ca fiind o metoda eficienta de a lucra pentru rezolvarea de probleme, poate oferi un sentiment de apartenenta si poate construi o retea sociala, de suport; poate consolida abilitatile participantilor de a lucra in echipa.

                In urma clarificarii scopurilor si obiectivelor pe care mi le-am propus, am mai folosit ca tehnica de lucru discutiile de grup si jocurile de rol, (jocul poate fi considerat si un mecanism de aparare impotriva problemelor si o modalitate de control a comportamentului, mai ales sub forma rolurile diverse) am optat pentru aceste tehnici deoarece sunt unele relaxante, dar in acelasi timp eficace, crescand coeziunea grupului. S-a pus accentul pe dirijarea atentiei copilului spre acte si comportamente constructive. Confruntarea a asigurat sprijin copiilor pentru asumarea propriei responsabilitati. S-a folosit din plin si incurajarea, deoarece este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul sa-si realizeze nevoile si sa-si asimileze noi comportamente si trairi.

Pentru interventia directa, s-au folosit reflectarea sentimentelor, medierea conflictelor, intarirea pozitiva pentru restructurarea de suprafata a insight-lui, iar jocul de rol a fost folosit si pentru cresterea sentimentului de coeziune sociala.

4. Programul de grup

in urma contactarii directorului scolii generale, acesta m-a pus in legatura cu dirigintele claselor. Profesorii au identificat elevii pe care ii considerau cu probleme de comportament si adaptare in cadrul scolii. Elevii au fost de acord sa participe la acest program de interventie, dupa ce le-am explicat pe scurt despre ce este vorba.

Am stabilit o prima intalnire, unde urma sa clarificam si sa definim grupul. Tot la aceasta intalnire, am interntionat cunoasterea si familiarizarea reciproca. Dupa identificarea abilitatilor pe care le detin membrii grupului, am realizat activitatile care se vor desfasura in cadrul grupului si am stabilit ca in activitatea acestui grup pot sa vina si membri cu idei proprii, daca vor ei sa dezbata o tema anume, pe care i-ar interesa mai mult; astfel m-am gandit ca ii pot implica si pe ei in aceste activitati, provocandu-le creativitatea si un mai mare interes si cresterea interesului prin acordarea increderii mele. Am fost interesata sa aflu care sunt problemele care ii afecteaza cel mai mult si sa-i motivez cat mai mult, sa-i incurajez.

               Experimentele realizate de cercetatorul psiholog E.B.Hurlock au demonstrat ca cea mai buna metoda de sustinere afectiva si stimulare motivationala este incurajarea (lauda) (in timp ce cearta, bataia, critica daca sunt continue, se soldeaza cu destructurari ale personalitatii, chiar cu nesupunere in fata autoritatii, iar cea mai dureroasa forma de raportare la succesul si esecul adolescentilor este nepasarea, ignorarea, pentru ca aceasta nu determina trairi psihice afective pozitive sau negative si se soldeaza cu sentimentul izolarii si nepasarii).

4.1.    Selectia membrilor grupului

Membrii au fost selectati dintre elevii care apartin unor familii monoparentale, in urma discutiei cu dirigintele si parintele (custode) al elevului. Caracteristicile grupului:

>       Numar membri: 8;

>       Varsta: 12-13 ani;

>       Sex masculin : 4 membri

>       Sex feminin: 4 membri.

4.2.    Evaluarea initiala

La prima intalnire m-am folosit de observatie, pentru a vedea comportamentul si modul in care interactioneaza membrii. Am observat modul in care isi exprima parerile proprii si sentimentele, am realizat ca exista o slaba relationare intre membri. Am constatat ca au luat angajamentul meu de confidentialitate ca pe o garantie, ceea ce i-a facut sa capete o mai buna incredere intre lider si membri.

Am luat in considerare si posibilitatea aparitiei anumitor dezavantaje in cadrul grupului si anume ca unii membri sa se simta exclusi sau ignorati sau sa considere ca nu li se acorda suficienta atentie, de aceea am fost atenta la reactiile si atitudinile lor pentru a putea fi excluse eventualele dezavantaje.

4.3.    Planificarea

Grupul de discutie care a durat 7 saptamani si avand 7 sedinte, a fost realizat din membri care au participat si la partea de cercetare.

Sedintele s-au desfasurat incepand cu data de 20.02.2007 - 17.04.2007.

              Am stabilit locul de desfasurare a sedintelor cu directorul scolii, care a fost de acord sa ne puna la dispozitie o sala.

Spatiul in care au avut loc sedintele a putut fi amenajat astfel incat membri sa fie asezati in cerc. Avand in vedere ca selectionarea membrilor s-a facut si cu acordul lor, nu au existat probleme de neadaptare si participarea la grup i-a incantat.

Pe parcursul desfasurarii activitatilor de grup, nu a existat o variatie a numarului de membri, intalnirile au avut loc lunea, cu durata de o ora, o ora si jumatate.

4.4. Desfasurarea intalnirilor

Intalnirile s-au desfasurat respectand data stabilita, bazandu-ma pe tematica aleasa pentru respectiva sedinta.

Fiecare sedinta a inceput prin deschiderea unei discutii de relaxare, lucruri si intamplari petrecute in ziua respectiva; am discutat ce s-a facut in acea zi la scoala, fiecare membru povestind un eveniment care 1-a bucurat sau intristat. Astfel am putut deschide mai usor o comunicare pentru tema programata.

SEDINTA NR.1

Tema: 'Definirea notiunii de grup si a relatiei dintre lider si grup'. Stabilirea scopurilor, obiectivelor si a regulilor grupului'

Obiective specifice:

>       confidentialitatea, membri sa aiba incredere ca informatiile oferite de catre ei sunt confidentiale si nu pot fi dezvaluite;

>       stabilirea increderii intre membri grupului si membru-lider;

>       exprimarea credintelor proprii, luand in considerare ca in aceste situatii nu exista raspunsuri 'corecte' si raspunsuri 'incorecte';

>       clarificarea normelor grupului: nu se fac judecati de valoare, discriminari sau ignorare;

>       finalizarea activitatilor de grup;

>       determinarea expectantelor.

      Dupa ce mi-am expus obiectivele, membrii grupului au fost informati cu privire la regulile grupului; desi au recunoscut ca reprezinta ceva nou pentru ei, sedinta s-a desfasurat intr-o buna comunicare.

In aceasta prima sedinta am programat ora si locul urmatoarelor intalniri care urmau sa fie saptamanale; locul unde se vor desfasura aceste sedinte este in incinta scolii.

SEDINTA NR.2 Tema: 'Formarea unei familii'

Obiective specifice:

>       Formarea grupului prin abordarea unei teme comune

>       Formarea conexiunilor in cadrul grupului

>       Interpretarea de roluri specifice familiei printr-o varietate de moduri

>       Rezolvarea problemelor ca grup
Pasi:

1.              Fiecare membru isi alege un rol din familie cum ar fi: tata, mama, frate, sora, bunici, unchi etc

2.              Dupa ce fiecare si-a ales un rol, i-am rugat sa inceapa sa interactioneze

3.              Cand am simtit ca fiecare caracter s-a stabilizat, le-am propus o problema pe care sa o rezolve in cadrul grupului;

I-am lasat sa interactioneze singuri zece minute asupra problemei propuse. Am observat ca membrii au o participare activa privind rezolvarea problemei. Cand am observat ca discutia s-a stabilizat, le-am cerut sa incheie grupul de discutii. La sfarsitul acestui exercitiu, le-am cerut membrilor sa impartaseasca ce a reprezentat pentru ei efectuarea acestui exercitiu.

Problema propusa nu a fost rezolvata de membrii grupului, fiecare impunandu-si punctul de vedere. Rezultatul insa, a fost ca membrii au reusit sa identifice situatia problemei, constientizand rolul comunicarii in raporturile interumane, si-au insumat modalitati potrivite pentru a comunica pozitiv cu persoanele din famili, formandu-si pareri pozitive despre cei din familie.

                                                            SEDINTA NR.3

Tema .-'Portret de familie'

Obiective:

in cadrul acestei sedinte le-am cerut membrilor sa impartaseasca informatii despre persoana lor pentru a ajuta grupul sa se cunoasca mai bine, pentru a se cunoaste si ei mai bine, pentru a invata sa interactioneze si sa-si optimizeze abilitatile sociale.

Pasi:

1.              Le-am oferit fiecarui membru hartie si creioane;

2.              I-am rugat sa deseneze imaginea lor pe foi si a membrilor familiei, prieteni sau chiar animale care le sunt dragi oriunde in pagina si sa le raporteze cum vor ei la propria persoana la fel ca in viata reala;

3.              Membri grupului s-au aratat foarte incantati de tema propusa, au folosit creioane colorate pentru a reprezenta cat mai bine personajele pe care le deseneaza. Cand toti membri si-au terminat desenele le-am cerut sa explice desenul pe care l-au efectuat celorlalti membri ai grupului si sa-si impartaseasca sentimentele pentru fiecare figura si ce simt cand se uita la desen.

Acest exercitiu m-a ajutat sa observ legaturile existente dintre membri grupului si familia extinsa. M-a ajutat sa-i ajut sa-si armonizeze relatiilor interpersonale, pentru o mai buna comunicare si socializare.

                                       

                                                         SEDINTA NR. 4

                                   Tema :'Un minut de imitatie a celuilalt'

Obiective:

>       Cunoasterea sentimentelor si perceptiilor membrilor grupului

>       invatarea prezentei active in cadrul grupului

Pasi:

1.      Le-am cerut fiecarui membru sa-si aleaga o persoana cunoscuta cum ar fi: mama, tata, sora, fratele, profesorul, prietenul etc.

2.              Urmatorul pas a fost sa se gandeasca cum vorbeste, merge, sta, gesticuleaza persoana pe care si-au ales-o

3.              Interpretarea rolului ales de catre grup.

Aceasta tema a fost una relaxanta pentru grup. De asemenea, pentru membri a fost comic sa se puna in pielea unui personaj. I-am rugat sa fie deschisi in prezentarea lor. Am considerat ca acest exercitiu poate fi un mod de a-si manifesta furia prin interpretarea unui personaj cu rol negativ in viata membrilor si, de asemenea este o modalitate ca membrii sa aduca in cadrul grupului experiente proprii pe care sa la impartaseasca. Am dorit sa-i fac sa-si dea seama ca pot sa-si dezvolte singuri strategii proprii de rezolvare a conflictelor, printre altele, si sa-i vada pe cei din juur intr-o alta lumina.

SEDINTA NR. 5

Tema:'impartasirea unei experiente din copilarie'

Obiective:

>       impartasirea relatiilor personale intre membrii grupului

>       invatarea, prin participarea la grup, sa ofere feed-back pozitiv

Pasi:

1. Fiecare membru al grupului incearca sa memoreze o amintire din copilarie, de preferat prima care le vine in minte si le-am sugerat cateva teme:

a)      un moment cand te-ai simtit foarte mandru de tine;

b)      un moment in care te-ai simtit speriat sau nesigur;

c)      un moment in care te-ai simtit foarte fericit;

d)     un moment in care te-ai simtit foarte apropiat de cineva;

e)      un moment in care te-ai simtit foarte sigur sau diferit de alti copii.

2.              Am lasat grupul trei minute sa mediteze asupra acelei intamplari.

3.              Pe rand,  fiecare membru impartaseste acea experienta cu restul  membrilor grupului.

Tema prezentata la aceasta sedinta s-a derulat pe masura asteptarilor mele, membrii au fost deschisi, si-au putut impartasi cu usurinta experientele triste sau mai putin triste. Grupul format a consolidat abilitatile participantilor la lucrul in echipa si am observat ca membri au reusit sa-si ofere feed-back pozitiv.

SEDINTA NR. 6

Tema:'Un minut de monolog'

Obiective:

>       Perceperea caracterului psihologic al altei persoane

>       Ilustrarea diferentei cum ne vedem noi si cum putem fi vazuti de alte persoane

>       Stimularea imaginatiei membrilor grupului

>       Intelegerea personalitatii persoanei apropiate de noi.

>       Depasirea starilor de tensiune create de anumite amintiri

Pasi:

1.             Alegerea unui caracter. Personajul poate fi ales din orice domeniu: film, un personaj istoric, o persoana cunoscuta sau o persoana imaginara.

2.             Membrii se pregatesc pentru o discutie, trei minute, se pun in pielea personajului ales.

3.             Fiecare membru incepe discutia prin testul asocierilor verbale:

„Numele meu estesi eu sunt; eu stiu.' dupa care incep sa interactioneze cu restul membrilor, dezvoltandu-si capacitatea de exprimare libera

Prin intermediul acestui exercitiu, membrii isi pot exprima sentimentele proprii prin intermediul unui alt personaj. Chiar daca au dat nume diferite personajelor, o parte din personaj ii reprezinta pe ei insisi. Este un mod de a-si exprima o situatie nefericita si un mod de a castiga increderea in lider si in ceilalti membri ai grupului.

                SEDINTA NR.7    Tema:'inchiderea  grupului '

La aceasta ultima sedinta scopul a fost exprimarea impresiilor, parerilor proprii despre modul in care s-au desfasurat sedintele in cadrul grupului.

Mi-au marturisit ca, desi a fost o experienta noua pentru ei si la inceput au fost reticenti, pe parcursul desfasurarii sedintelor au primit incredere in ceilalti membri ai grupului si in lider.

Le-am multumit ca au acceptat sa folosesc aceste informatii in lucrarea mea, asigurandu-i din nou de confidentialitate.

Mi-am atins obiectivele propuse. Absolut surprinzator a fost sa constat ca unii copii si-au ales intr-una din sedinte, ca personaj negativ, tatal (ei fiind in grija mamei). Am constatat, din spusele lor, in ce masura se pot modifica sentimentele unui tata pentru copilul sau in cativa ani. E adevarat {www.roportal.ro/articole), cei mai multi barbati, in special sub patruzeci de ani, se recasatoresc in primii trei ani dupa divort, evaluand noua partenera ca fiind mai sexy, mai putin critica si mai intelegatoare decat fosta sotie. Jumatate dintre barbatii care au in momentul divortului mai mult de patruzeci de ani, sunt necasatoriti dupa zece ani; majoritatea traiesc un sentiment de insingurare. La zece ani de la divort, mai putin de jumatate dintre barbatii recasatoriti au un al doilea mariaj care rezista, ceilalti traind experienta unui nou divort.

In cele mai multe cazuri, rolul tatalui se limiteaza la plata unei pensii alimentare (lucru confirmat de unii din membrii grupului, indirect) si la dreptul de a vizita periodic copilul. Dupa divort, numerosi tati par a se retrage partial sau total din viata copilului, in timp ce relatia mama-copil rezista mai bine, chiar si atunci cand copilul este incredintat tatalui. Rezultatele unei anchete conduse de Wallisch (www. roportal. ro/articole, Young, 1992) pot fi foarte utile pentru intelegerea raporturilor dintre tatii separati de copiii lor prin divort si acestia din       urma.        Exista       patru       tipuri       de       relatii       parentale       dupadivort:

a)   Aproximativ un sfert dintre parintii divortati se incadreaza in categoria 'asociatii furiosi': sunt fostii parteneri care pastreaza resentimente cu privire la mariajul desfacut, partajul bunurilor, custodia copilului, plata pensiei alimentare, dreptul de

vizita. intalnirile rare cu prilejul unor evenimente din viata copilului devin ocazii de stres.

b)   'Inamicii infocati' sunt fostii parteneri ce nu accepta calitatile parentale ale celuilalt, iar problemele copilului sunt puse pe seama greselilor sau dezinteresului celuilalt.

c)   Aproape 3/4 din parintii care raman in relatii bune dupa divort pot fi numiti 'colegi care coopereaza', ei impartasind toate grijile si bucuriile legate de copil, participa impreuna la viata acestuia si incearca sa-i asigure bunastarea, fara a depasi insa, limitele indatoririlor si drepturilor parentale.

d) 'Prietenii la catarama' (1/4) pun interesul copilului mai presus de orice, au incredere unul in altul, se considera parinti grijulii, iar modul in care isi exercita rolurile parentale este foarte apropiat de cel din perioada casatoriei. Atunci cand este cazul, se ajuta reciproc.

4.5. Evaluarea finala

  La terminarea sedintelor am urmarit prin reactiile, atitudinile si comportamentele membrilor grupului daca au fost atinse obiectivele stabilite. Fiecare membru si-a exprimat parerea despre desfasurarea sedintelor, daca temele au fost interesante si eficace; daca simt schimbari in atitudinile proprii. Copiii au fost mai relaxati in timpul sedintelor, deoarece li s-a amintit de fiecare data ca sunt doar jocuri si activitati libere. Si-au prezentat propria viziune, si-au canalizat energia intr-un mod constructiv. Au avut ocazia sa puna diverse intrebari care ii framanta, sa-si clarifice imaginile si sentimentele fata de parinti.

              Prin evaluarea finala am putut constata, urmarind cu atentie si comunicarea verbala si non-verbala, ca scopurile si obiectivele propuse au fost atinse. De asemenea, a fost considerat progres si faptul ca au uitat de inhibitii si temeri si s-au exprimat liber, prinzand incredere in propriile personaje si, implicit, in propriile idei si gesturi. Copiii nu au mai reactionat agresiv in timpul jocului si au inceput sa prezinte un interes mai mare unul fata de celalalt, sa fie mai receptivi si mai deschisi, au fac ut asocieri pozitive si au inteles ca asi pot depasi trecutul mai putin placut si cu ajutorul altora.

La final, ei si-au exprimat regretul ca nu vor mai exista intalnirile cu care se obisnuisera si au povestit ce le-a placut cel mai mult la aceste intalniri. A fost o ultima intalnire emotionanta, multi dintre ei au promis ca vor mentine legatura intre ei. S-a pomenit si de dificultatea cautarii identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori , achizitia abilitatilor necesare pentru o buna interactiune sociala, nevoia de a experimenta o varietate de comportamente, atitudini si activitati impreuna. Cel mai important, li s-a aratat ca si influenta factorilor familiali poate fi imbunatatita intr-un mod placut, daca ei sunt deschisi spre lume.

5. Studiu de caz

Studiul de caz este una dintre metodele aplicate in aceasta cercetare, fiind si un tip de cercetare axata pe identificarea particularitatilor unei singure unitati, in acest caz, cate un individ. Studiul de caz este, totodata, o metoda esentiala si importanta de investigare corecta a comportamentului oamenilor in situatii specifice.

Rolul studiului de caz, al analizei in profunzime, este si de a oferi noi sensuri si interpretari. S-a aratat ca, de mai multe ori, un studiu de caz prezinta certe avantaje fata de metodele statistice, precum usurinta realizarii, costul scazut si rapiditatea investigatiei precum si o mai mare finete a observatiei. De aici rezulta ca o mai mare intensitate a observatiei poate suplini intr-o oarecare masura slaba sa extensiune (Merton, 2001)

A. Descriere :

1.  Motivul realizarii studiului de caz :

Studiul de caz s-a derulat pentru a evidentia schimbarile comportamentale intr-o anumita situatie. Aceasta interventie personalizata a fost centrata pe trairile emotional-afective ale copilului dintr-un cuplu divortat.

2. Obiective :

         favorizarea comunicarii eficiente

         identificarea modalitatilor de interrelationare copil - adult

         intarirea pozitiva a insight-ului si a modului de a privi lumea

         identificarea atitudinilor care pot ingreuna adaptarea copilului la noua situatie

         formarea si exersarea unor modalitati de relationare si de exprimare eficiente

         antrenarera in activitati stimulante creativ si personal

3. Evaluarea si selectarea participantului

Cazul la care m-am oprit este unul specific pentru aceasta lucrare. Motivul principal pentru care l-am ales, este ca ilustreaza perfect efectele divortului asupra unui copil. Pe de alta parte, un alt motiv este si faptul ca acest minor sta cu mama lui (ca in majoritatea cazurilor), fiind evidenta asa-zisa „demisie paterna', modelul patenal nemaifiind constant in visata copilului.

                                                        Istoricul cazului

C.F. este in varsta de 15 ani, locuieste in Geoagiu si este elev in clasa a Vi-a. Locuieste cu mama sa, care lucreaza ca vanzatoare intr-un magazin, nu mai are alti frati. Parintii sai au divortat cand F. avea noua ani.

C.F. pana la varsta de 9 ani, a fost martor la frecvente violente fizice si verbale care aveau loc intre parinti. Tatal a fost absent la educatia copilului, de C.F. ocupandu-se doar mama care ii oferea o protectie exagerata incercand sa-1 tina departe de problemele din familie.

Pot sa spun ca nu are nici un model de comportament in familia sa. C.F. nu a reusit sa se integreze in colectivul clasei. Este usor provocat de incidente minore, devine agresiv, plange. Furia si-o directioneaza asupra mamei, considerand-o vinovata pentru lipsa tatalui. Se simte abandonat si respins, acest fapt ii afecteaza increderea in sine. Fiind adolescent, este vulnerabil, aflandu-se in perioada de transformari pe toate planurile. Aceasta perioada de restructurare afectiva si intelectuala a personalitatii este traversata cu si mai mare problematica de C.F, dat fiind si divortul dintre parinti. C.F simte ca perioada prin care trece este ca o perioada ingrata, ceea ce scoate in evidenta faptul ca este cu atat mai dificila in conditiile unei familii monoparentale (dificila si pentru adolescent insusi, cat si pentru cei care se afla in contact cu el).

La selectia membrilor grupului, F. era reticent, retras, neincrezator. Arata ca este la varsta confruntarilor fizice : a te masura cu sine si cu ceilalti, pentru ca face parte din afirmarea identitatii sexuale masculine, ca o forma de socializare prin lupta, pentru apararea teritoriului personal si familial.

Implicarea educatiei de tip familial deficitar in geneza problemelor comportamentale si chiar a deviantei, a fost afirmata inca din secolul trecut de Cesare Lombroso in 'Omul delincvent'. Cercetari mai noi privind rolul familei si al parintilor (absenti, prezenti) in etiologia schimbarilor comportamentale sau a tendintelor spre devianta au identificat o diversitate de factori cauzali cum ar fi socializarea disfunctionala, climatul afectiv lacunar , coeziunea familiala distrusa, statusul economic precar etc.

Ancheta sociala efectuata de A.Bandura si H.R.Walters (Center for the Prevention Pchool Violence 2000) confirma faptul ca adolescentii agresivi provin, de regula, din familii in care parintii insisi sunt sau au fost agresivi, si metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relatiile dintre tatal tiran si mama supusa, care apoi divorteaza, precum si intre parinti si copii, mentioneaza faptul ca, adeseori, au loc conflicte care pot sfarsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii, cu scoala, cu cei din jur, si fuga de acasa a adolescentului, precum si vagabondajul. Adolescentul devine

astfel, neincrezator, agresiv, cu stima de sine scazuta si teama de a interrelationa.

Referitor la relatia dintre familia dezorganizata si delincventa, o meta-analiza a 50 de studii publicate pe aceasta tema , realizata de L.E.Wells si J.Rankin in 1997 a descoperit ca: prevalenta atitudinilor comportamentale negative si chiar a delincventei in familiile dezorganizate este cu 10 - 15 % mai mare decat in familiile oraganizate, de aici fiind influentate dezvoltarea copilului. Acesta incepe sa fie grav afectat de efectele conflictelor si de divortul parintilor, mai ales intr-o atmosfera urata; corelatia dintre familia dezorganizata si delincventa juvenila este mai puternica pentru formele minore de conduita si mai slaba pentru formele grave de comportament refractar, introvertit, infractional etc. Nu exista o diferenta semnificativa intre impactul dezorganizarii familiei asupra fetelor si baietilor; tipul de dezorganizare pare sa afecteze comportamentele psiho-sociale ale copiilor si in unele cazuri, delincventa juvenila astfel: asocierea cu delincventa este mai puternica in cazul familiilor dezorganizate prin divort sau separare, comparativ cu dezorganizarea prin deces.

Dupa terminarea sedintelor care au durat doua luni, cu durata a fiecarei intalniri de aproximativ 30 minute, desfasurate duminica, F.C. a invatat sa se adapteze la schimbarile cauzate de divort, poate sa isi exprime sentimentele constatand ca si alti copii au experiente si sentimente similare. A avut treceri bruste de la stari de liniste la stari de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de indoiala, de scadere a stimei fata de sine.

Pentru a face fata acestor emotii, a invatat cat de cat sa dezvolte reactii pozitive, sa ceara si sa accepte ajutor, si nu sa dezvolte reactii de agresivitate si de opozitie fata de tot ceea ce inseamna autotritate. Si-a scazut sentimentul de culpabilizare, a devenit mai receptiv si mai curios fata de lumea din jur si a acceptat sa asi formeze o atitudine pozitiva fata de viata, fata de mama sa si, cel mai important, a acceptat sa discute cu ea si sa se straduiasca amandoi pentru restabilirea relatiei mama-fiu.

            

                     CONCLUZIIIN URMA INTERVENTIEI

In urma evaluarii problemelor si preocuparilor fiecarui copil, am conceput strategia de interventie. Consilierea de grup s-a dovedit a fi o metoda de interventie eficienta, membrii reusind sa-si intareasca abilitatea de a-si exprima sentimentele legate de divort si sa invete mai multe despre procesul divortului si felul in care de obicei afecteaza familia.

Pentru a usura munca grupului in alcatuirea unor scenarii care sa permita exersarea abilitatilor, am pus la nivelul grupului continutul jocului de rol. Aceasta imagine a oferit fiecarui participant posibilitatea de a discuta despre un conflict de durata cu colegul sau (problema). El propune exersarea unei posibile intalniri cu acesta si explicarea a ceea ce s-a intamplat, criticand asertiv, punctul de vedere al coleguluilui (propria alternativa). Aceasta situatie a reprezentat pretextul exersarii in continuare de catre ceilalti participanti a abilitatilor lor de descoperire de alternative de rezolvare a problemei.

Compararea celor doua rezultate ale pre si post testului a evidentiat atat insusirea multora dintre elementele teoretice atinse in interventie, dar o modificare a atitudinii pe care participantii o manifestau la inceput: indiferenta fata de ceilalti, fata de schimbare sau lipsa dorintei de schimbare care au fost inlocuite cu o oarecare dorinta de schimbare si de rezolvare a propriilor probleme prin directa implicare.

Ar fi mult sa afirm ca au fost modificate pattern-uri comportamentale negative, dar nu ar fi exagerat sa concluzionez ca adevaratul rezultat al interventiei rezida in lansarea si analiza unor problematici pe care, pana la inceputul acestui program, participantii nu si le-au ridicat. A te intreba daca varianta ta de rezolvare a problemei 'X'e cea mai potrivita, din punctul meu de vedere, este primul si unul dintre cei mai importanti pasi spre schimbare.

Dupa terminarea sedintelor, membrii au reusit sa-si imbunatateasca imaginea de sine si atitudinile fata de parintii lor, realizand ca si alti copii au experiente si sentimente similare, iar scopurile si obiectivele propuse au fost atinse.

Ca si lider de grup, am invatat un lucru extrem de important in asistenta sociala: nimic nu este imposibil, chiar daca apar momente in care iti spui ca totul este in zadar si cei cu care interactionezi iti resping ideile si valorile.

                              CONCLUZII SI RECOMANDARI

Divortul ar trebui sa fie o masura de ultima instanta, care sa urmeze tuturor incercarilor de a salva familia. Dezorganizarea familiei aduce cele mai grave prejudicii dezvoltarii copiilor - divortul il afecteaza profund pe copil din punct de vedere moral, el provoaca traume sufletesti atat de puternice, incat cu greu pot fi compensate. Un procent mare de copii dezadaptati, cu deviante de comportament si delincventi provin din familii destramate si dezorganizate. Parintii despartindu-se, dispare unitatea de cerinte si influente exercitate asupra copilului, fiecare din parinti cauta sa atraga pe copil de partea sa facand concesii, tolerand fapte reprobabile, incurajand minciuna. Exigenta mamei este anulata prin incurajarile tatalui si invers, copilul este aruncat de la unul la altul, se aliaza unul impotriva celuilalt, cu un cuvant devine obiectul razbunarii si certurilor celor doi.

Familia, ca nucleu de baza al educatiei copiilor, ridica cele mai complexe si dificile probleme. Ca forma de comunitate fundamentala in cadrul societatii, familia conditioneaza indeplinirea idealului uman, contribuind prin aceasta la progresul social si la realizarea perspectivelor de viitor ale individului, pe fondul obiectivelor mari ale vietii sociale.





Influenta mediului familial este conditionata de mai multi factori caracteristici, care depind de la familie la familie, dand nota specifica personalitatii copiilor, ca reflectare a personalitatii parintilor. Atmosfera de familie, stilul de viata al acesteia, principiile si convingerile creeaza o ambianta educativa, care va hotari coordonatele personalitatii copilului. Desfasurarea normala a vietii de familie este conditionata de o serie de factori individuali si sociali, factori de natura materiala, psihologica, moral intelectuala. Dezorganizarea vietii de familie culmineaza in mod obisnuit cu divortul, adica cu destramarea nucleului familial, si dezmembrarea comunitatii familiale, cand caminul s-a destramat, primul care sufera este copilul.

Familiile monoparentale sunt adesea victime ale saraciei, iar copiii au tendinta de a repeta experienta parintilor. Aceleasi studii arata ca monoparentalitatea rezultata din divort este corelata cu o diminuare a activitatii educative: mama este suprasolicitata atat din punct de vedere emotional, cat si material si relational si este mai putin disponibila pentru copil, exact cand acesta are mai mare nevoie de atentie si eforturi sporite.

In acest timp, rolul patern este analizat in termenii 'absentei paterne', 'deprivarii paterne', 'deresponsabilizarii paterne'. in urma rupturii, capacitatea de a exercita adecvat sarcina de parinte este puternic diminuata, parintii comunica mai putin bine cu copiii, sunt mai putin afectuosi, le controleaza mai putin bine comportamentul.

Copiii aflati sub incidenta divortului sunt marcati de numeroase probleme psihologice si relationale. Deci corelatia mentionata (intre esecul scolar al copiilor si monoparentalitate) este prezenta in cazul in care situatia economica a mamei este precara si instabila. Reusita scolara mai slaba se asociaza unui nivel cultural scazut al familiei, respectiv unui nivel scazut al studiilor mamei.

Un alt factor important este reprezentat de conditiile in care se instaleaza monoparentalitatea, cei mai afectati fiind copiii familiilor divortate in care parintii se separa intr-o atmosfera puternic conflictuala.

In concluzie, pentru a asigura copiilor sanse maxime de dezvoltare, trebuie luata in calcul in primul rand, situatia sociala a parintelui care primeste custodia copilului.

 

ANEXA NR.1. Chestionar de evaluare

1.            Varsta

2.     Sexul a) masculine                                         b) feminin

3.            Mediul de provenuenta

a) urban                                                          b) rural

4.   Locuieste impreuna cu:

a)      ambii parinti

b)     doar cu mama deoarece

c)      doar cu tata deoarece..

d)     alta situatie si anume.

5.   Ai frati, surori

a)     da

b)     nu

c)     cati

6.     Ocupatia mamei:..

7.            Ocupatia tatalui:

8.            Locuieste in:

a)     garsoniera

b)     apartament cu. camere(a)

c)     casa cu .camere(a)

d)     Alta situatie si anume..

9.   Locuinta in care staieste:

a)     inchiriata

b)     proprietate personala

c)     propietatea altcuiva, si anume.

d)     Alta situatie si anume

10. In garsoniera dumneavoastra exista:

a)            televizor

b)           masina de spalat

c)            aragaz

d)          frigider, combina frigorifica

e)            cuptor cu microunde

f)             calculator

g)           combina muzicala
h) DVDplayer

i)   Autoturism

11. Situatia financiara a familieile permite parintilor sa iti cumpere:

a)            tot ceea ce iti doresti

b)           aproape tot ceea ce iti doresti

c)            doar stictul necesar

d)          nici macar strictul necesar

12. Apreciezi situatia ta scolara ca fiind:

a)            foarte buna

b)           satisfacatoare

c)     nici satisfacatoare nici nesatisfacatoare

d)    mai degraba nesatisfacatoare

e)            foarte slaba

13. Profesorii tai sunt multumiti de felul in care te pregatesti pentru lectii?

a)  intotdeauna                                            b) aproape intotdeauna

c) alteori da, alteori nu                                 d) aproape niciodata

e) niciodata

14. Profesorii tai sunt multumiti de comportamentul tau din timpul orelor?

a)      a) intotdeauna

b)            aproape intotdeauna

c)             alteori da, alteori nu

d)           aproape niciodata

e)      niciodata

15. Te simti apreciat de catre profesorii tai?

a)      intotdeauna

b)     aproape intotdeauna

c)      alteori da, alteori nu

d)     aproape niciodata

e)      niciodata

1    In general ai putea spune ca:

a)     ai foarte multi prieteni(e)

b)     ai cativa (cateva) prietene(i) bune(i)

c)     ai un (o) singur(a) prieten(a) foarte bun(a)

d)     nu prea ai prieteni(e)

e)     nu ai nici un(o) prieten(a)

17. Cand ai nevoie de sfatul unui adult, la cine apelezi?

a)      la mama

b)     la tata

c)      la cineva din familie si anume.

d)     la un profesor

e)      la un vecin

f)      la altcineva si anume..

18. Parintii sunt multumiti de notele tale?
a) da

b)nu

19. Parintii sunt de acord cu prietenii tai ?

a)  da

b) nu

20. Parintii tin cont de parerile tale ?

a)  da

b) nu

21. Parintii sunt de acord cu modul in care te imbraci ?

a) da b)nu

22. Parintii sunt de acord cu modul in care iti petreci timpul liber ?

a) da b)nu

23. Parintii tai se inteleg bine unul cu celalalt ?

a)  da

b) nu

24. Parintii tai iau impreuna deciziile legate de gospodarie ?

a)  da

b) nu

25. Parintii te incurajeaza in ceea ce faci ?

a) da b)nu

2    Parintii te pedepsesc cand faci ceva rau ?

a)  da

b) nu

27. Parintii sunt alaturi de tine in orice situatie ?

a)  da

b)  nu

28. Parintii te inteleg si te asculta ?

a) da b)nu

29. Parintii se cearta foarte des ?

a)  da

b) nu

30. Parintii te lauda cand faci ceva bine ?

a) da b)nu

Ti se intampla sa :

31. Te simti trist fara un motiv anume ?

a)  da

b) nu

32. Nu ai chef de nimic ?

a) da b)nu

33. Te simsi singur ?

a) da b)nu

34. Iti este greu sa inveti ?

a)  da

b)  nu

35. Simti ca nimeni nu te intelege ?

a) da b)nu

3    Iti este greu sa vorbesti depre tine ?

a) da b)nu

37. Iti este greu sa vorbesti despre familia ta ?

a)  da

b)  nu

38. Nu poti dormi ?

a)  da

b)  nu

39. Iti este greu sa iti susti punctul de vedere ?

a)  da

b)  nu

BIBLIOGRAFIE

1.  Center for the Prevention School Violence (2000), ,^4 Vision for Safer Schools',
Raleigh, Virginia, USA

2.           Banciu, Dan, Radulescu, Sorin, Voicu, Marin (1987), 'Adolescentii si familia',
Ed. Stiintifica, Bucuresti.

3.           Bandura, Albert, Walters, Richard (1963), „Social Learning and Personality
development',
New York: Holt,Rinehart&Winston, USA

4.           Baban, Adriana, (2001), 'Consiliere educationala', Ed. Imprimeriile Ardealul,
Cluj-Napoca.

5.           Baiasu, Nadia, Predonescu, Eusebiu, (2001), 'Consiliere scolara', Ed. Couphys,
Ramnicu Valcea.

6.           Bonchis, Elena, (2000) 'Dezvoltarea umana - aspecte psihosociale' , Ed.
Imprimeriei de Vest, Oradea.

7.           Brayneau, A., (1992), „Quantity and Quality in Social Research', Ed. Routledge,
Londra.

8.           Buzducea, Doru (2005), 'Aspecte contemporane in asistenta sociala' , Ed.
Polirom, Iasi.

9.           Caosan, Aurelia (2002), 'Consiliere scolara', Ed. Dimitrie Cantemir, Targu-
Mures.

10.    Chelcea    Septimiu,    (1995),    „Cunoasterea    vietii    sociale.    Fundamente
Metodologice', Ed. Institutului National de Informatii, Bucuresti, capitolul V.

ll.Codreanu, Ciurea, Rodica (1968), „Drama familiei destramate', Ed. Stiintifica, Bucuresti

12. Dayton,   Tian;   Ph.D.   (1990),   'Drama   Games   -   techniques for  seif -
Development', Ed. Health Comunications, Durfield Beach Florida, USA

13. Dolto, Francoise (2003) , 'Candparintii se despart', Ed. Trei, Bucuresti.

14. Ghebrea, Georgeta, Stroie, Simona, (1995), „Politici sociale de sustinere a
familiilor', in 'Calitatea vietii', nr. 1-2/1995

15. Giddens, Anthony (2000), „Sociologie', Ed. Bic AII, Bucuresti

16. Goodman, Norman (1992), „Introducere in sociologie', Ed.Lider, Bucuresti

17. Ilut, Petru (2005),'Sociopsihologia si antropologia familiei', Ed. Polirom, Iasi.

18. Kirnan, Kathleen (1993), „Children and marital breakdown' in 'European
Population' II, INED, Paris, FRANCE

19.    Kregsrud, Miley, Karla, CTMelia Michael; DuBois Brenda (2006) 'Practica
Asistentei Sociale', Ed.Polirom, Iasi.

20. Lombroso, Cesare, (1876), „Omul delincvent' in „Sociologia deviantei', de
Albert Ogien (2002), ed. Polirom, Iasi

21. Merton, Karl, Robert, (2Q0),'The New Institutionalism in Sociology', Stanford
University Press, USA

22. Munteanu, Anca, (1998), Psihologia copilului si a adolescentului, Ed. Augusta,
Timisoara, pp.240-254.

23. Muro, J.Kattman, T. (1995) - 'Guidance and counseling in the Elementary and
Middle Schools',
Editura Brown Bendmark.

24. Neamtu, George, Stan, Dumitru (2005) 'Asistenta sociala - studii si aplicatif
Editura Polirom, Iasi.

25.   Parkinson, Lisa (1993) ''Separarea, divortul si familia', Editura Alternative,
Cluj-Napoca.

26.   Pah, Iulian (2004), 2tehnici de analiza a datelor cu SPSS', Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

27. Peretti,  Andre,  Legrand,  Jean-Andre,  Boniface,  Jean  (2001)  'Tehnici de
comunicare', Editura Polirom, Iasi.

28. Stanciulescu,   Elisabeta   (2002),   'Sociologia   educatiei familiale',   Editura
Polirom, Iasi.

29. Strong, Bryan,  Devault Christine,  Sayad, Barbara (l998),'Readings in the
Marriage and Family Experience', Thomson Learning, USA

30.  Turndorf, Jamie (2003), 'Arena conjugala', Editura Curtea Veche, Bucuresti

31. Voinea, Maria (1993) 'Sociologia familiei', Editura Bucuresti.

32. Young, M, E (1992), „Counseling Methods and techniques', Ed.Merrill, new
York, USA

33. Cod de procedura civila

34. Codul Familiei

35. www.copii.ro

36. www.csct.ro

37. www.delstat.uk

38. http://www.drepturilecopiilor.ro/parents_families.htm

39. www.eva.ro

40. www.legis.ro

41. www.family  law.usa

41. www.mami.ro

42. www.psihoconsulting.ro

43. www.psiho-sociolologi.politiaromana.ro/file://A:Psichologie_info

44. www.roportal.ro

45. www.Sociology//studies/find.uk.

46. www.unibuc.ro



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




CURS DE METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
PROCESUL DE ADOPTIE
VAGABONDAJUL si copii strazii
Repere teoretice in abordarea fenomenului de cersit. Cercetare.
Copilaria-o oaza de fericire in desertul neiertator
Demersuri de reintegrare sociala a copiilor strazii
SERVICIUL DE REINTEGRARE SOCIALA DIN CADRUL PENITENCIARULUI
Profilul psihosocial al „copiilor strazii”
Cine este consilierul de asistenta sociala?
Migratia externa a fortei de munca - Proiect de cercetare Asistenta Sociala












loading...