Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Cersitul - fenomen global


Cersitul - fenomen global




Cersitul - fenomen global

1. Cersetoria in Romania, Franta si Maroc

Romania

 

Unul din fenomenele sociale care a capatat caracteristici aparte dupa 1989 este cersitul. Existent intr-o forma sau alta in toate epocile istorice si in toate tarile lumii, cersitul este un o problema sociala globala destul de greu de solutionat.




In Romania, pana in 1989, el a fost un fenomen tinut sub control si mai restrans, fiind intr-o oarecare masura limitat de sistemul totalitar. In perioada comunista, fenomenul a fost redus ca amploare iar in afara unor persoane infirme sau marcate de dezechilibre psihice, singurii care indrazneau sa cerseasca erau rromii. Sistemul romanesc comunist facea ca cersitul sa fie cat de cat discret, „practicarea acestuia facandu-se mai ales in zonele aglomerate si la sate” (Neculau, 1999).

 Evenimentele din 1989 au atras multiple schimbari atat in domeniul politic, cat si in cel economic si social. Starea de tranzitie socio-economica, concedierile masive, inflatia au determinat un proces de pauperizare accentuata a unei mari categorii din populatia romaneasca (Neculau, 1999). Muncitorii necalificati din institutiile de stat care erau incapabile sa se adapteze noilor schimbari economice, au fost cel mai puternic afectati. O consecinta a procesului de pauperizare a fost faptul ca dupa 1989, fenomenul de cersit a luat amploare. Astfel, dupa 1989 au fost identificate mai multe categorii de cersetori care aparusera pe langa cele deja existente. Alaturi de cersetorii „clasici”, activi si in perioada comunista (cei cu deficiente fizice, psihice si rromii), au aparut noi categorii de cersetori: „de alta origine decat cea rroma, de toate categoriile de varsta (de la copii la batrani), cu diferite statusuri sociale” (Neculau, 1999). A devenit evidenta categoria varstnicilor care au ajuns cersetori: „presa si televiziunea au mediatizat cazuri disperate de batrani intelectuali care, dupa ce au dus o viata onorabila, s-au trezit in situatia de a cersi pentru a supravietui”(Neculau, 1999). Pe langa aceasta categorie nou aparuta, s-a observat cresterea numarului copiilor strazii. Familii dezorganizate, aflate sub „linia saraciei” („line of poverty[1]- Booth apud Iceland, 2006, p.16) alimentau continuu  numarul copiilor strazii. O a treia categorie despre care se spune ca ar fi aparut dupa 1989 e reprezentata de „copiii sau adolescentii care cersesc mancare, bani sau imbracaminte la usile apartamentelor” (Neculau, 1999). Acestia au de obicei casa si familie, insa de cele mai multe ori sunt trimisi de catre parinti la cersit intrucat ei nu au nici un loc de munca si nici macar un ajutor social.

Franta

Pentru a ne forma o imagine mai ampla asupra fenomenului cersetoriei, in urmatoarele randuri voi prezenta cateva idei despre acelasi fenomen in contextul societatii franceze. Comparativ cu Romania, fenomenul cersetoriei din Franta imbraca alte forme, diferentele fiind evidente prin patru categorii de caracteristici: „frecventa cersetorilor, aspectul exterior al cersetorului, forma actului de cersit, varsta cersetorului si cauza ori justificarea actului” (Neculau, 1999). In functie de aceste patru caracteristici, in Franta frecventa cersetorilor este destul de redusa, aspectul exterior al cersetorului pare sa fie ingrijit, curat, „de fapt una din principalele caracteristici ale cersitului din societatea occidentala este nota de decenta” (Neculau, 1999). Forma actului de cersit este ilustrata de o abordare indirecta, prin vanzarea unor obiecte semnificative, fara valoare, sau prin prezentarea unui cvasi-spectacol artistic. Forma de cersit directa este mai rar intalnita. In ceea ce priveste varsta celor care cersesc, de regula este intre 15 si 35 de ani, un punct important de precizat fiind faptul ca nu exista copii sub 15 ani. Justificarea actului imbraca uneori forme destul de elaborate (discursuri la adresa solidaritatii umane), alteori este implicita (cei care distribuie lucruri fara valoare), alteori este explicita prin modul de abordare (in cazul cersetorilor „hippy” care solicita strictul necesar pentru traiul zilnic)(Neculau, 1999)

 Prin comparatie cu situatia din Romania de dupa 1989, cersetorul occidental este cel care refuza sa munceasca, preferand sa duca o viata fara obligatii, mai degraba o viata de artist de strada pe care si-o alege individul in mod voluntar, pe cand in Romania foamea si disperarea imping in strada alte categorii de persoane, „oameni care adopta cersitul ca ultima alternativa in fata perspectivei de a nu muri de foame.”(Neculau, 1999).

Cele doua studii privind fenomenul cersetoriei din Franta si cel din Romania dupa 1989 arata in mod evident existenta mai multor forme de cersit practicate de diverse categorii, din motive diferite. In ceea ce priveste situatia fenomenului de cersit, Romania nu a avut parte de multitudine de studii publicate, dedicate problemei cersitului, chiar daca fenomenul in sine exista, poate intr-o masura mult mai mare decat in alte tari.

Proiectat la nivelul macrosociologic, fenomenul de cersit este omniprezent, insa imbraca diferite forme de la o regiune la alta. Stratificare sociala, structurarea societatiilor, distributia veniturilor, rata saraciei absolute, chiar si ideea „culturii saracie”(Lewis, 1966) mostenite sunt doar cativa factori care pot duce la aparitia si persistenta fenomenului de cersit in intreaga lume.





Maroc

In urma unui studiu efectuat in fosta colonie franceza Maroc pe cersetori din orasul Rabat, s-a constatat faptul ca dintr-un esantion de 1118 de subiecti interogati, 632 sunt de sex feminin, ceea ce reprezinta 57% din totalul cersetorilor (El Hammoumi, 2006). Ceea ce a favorizat recurgerea la cersit, ca ultima solutie e lipsa resurselor si oportunitatilor, combinate cu saracia extrema existena in Rabat. Acest studiu efectuat de Institulul National de Statistica si Economie Aplicata din Maroc ne mai indica faptul ca pentru anumite femei, trecerea de la o situatie de vulnerabilitate la o situatie precara se produce datorita unor evenimente socio-economice precum: divortul, pierderea locului de munca, probleme familiale, absenta sau decesul partenerului. Intr-o maniera generala, datorita faptului ca majoritatea cersetorilor sunt de sex feminin, studiul vorbeste de „feminizarea cersitului”(El Hammoumi, 2006), proces ce implica si alte aspecte sociale, ce de exemplu: alfabetizarea, saracia, excluziunea, somajul etc. 

 Cat priveste varsta celor care cersesc pe strazile din Rabat, cei mai multi cersetori sunt cu varste cuprinse intre 35 si 59 de ani (42,34%). Este categoria de varsta in care se incadreaza foarte multi subiecti, mai multe femei decat barbati, urmata de categoria varsticilor, peste 60 de ani (32,73%) si apoi de categoria tinerilor si a copiilor (El Hammoumi, 2006).

Un alt punct important in acest studiu este repartitia cersetorilor dupa handicap. Ancheta preliminara a inregistrat 219 de cazuri de persoane handicapate, ceea ce constituit 19,6% din totalul cersetorilor interogati. Pe primul loc se plaseaza cei cu handicap fizic (13,69%), fiind urmat apoi de cei cu handicap senzorial (4,29) si cei cu handicap mental (1,70%) (El Hammoumi, 2006). Handicapul pare sa fie unul din factorii cei mai importanti si cei mai vizibili ai cersitului in Maroc.

 O alta problema vizata de cercetare in problema cersitului este cea a exploatarii. Ancheta preliminara releva faptul ca 18,69% din totalul cersetorilor investigati sunt acompaniati de alte persoane. Acestea sunt considerate de anchetatori persoane exploatate in actul cersitului. Majoritatea cersetorilor acompaniati sunt femei (14,67%), ele exploatand in general copii cu varste cuprinse intre 1 si 3 ani (El Hammoumi, 2006).

Caracteristicile demografice predominantee ale cersetorilor in urma acestei cercetari sunt: varsta si sexul conform figure 1, astfel din totalul respondentilor cu varsta intre 36-59 de ani 24,62% sunt de sex feminin (fig.2)

Grafic privind repartitia respondentilor dupa sex si pe categorii de varsta, din orasul Rabat, Maroc

Fig. 2

(El Hammoumi, 2006)

Conform acestei figuri, observam de asemenea ca la categoria de varsta 6-15 ani absenta fetelor care cersesc, ceea ce ne permite sa spunem ca daca ele exista, atunci sunt intr-un numar nesemnificativ.

Analfabetismul in randul cersetorilor este un aspect foarte important pe care s-a pus accent in studiul lui El Hammoumi. Rezultatele cercetarii releva o proportie puternica de cersetori analfabeti. 70,87% dintre ei declara ca ei nu stiu sa scrie si sa citeasca (El Hammoumi, 2006). Studiul efectuat in Maroc declara ca nivelul scazut de scolarizare este una din caracteristicile cersetorilor de pe strazile orasului Rabat.

Motivele actului de cersit pot fi multiple si in acelasi timp complexe, unele fiind identificate de ancheta intreprinsa in Maroc: 4,5% cersesc pentru ca sunt trimisi de catre familie, 12,32% cersesc din motive de sanatate, 14,11% au ca motiv lipsa unui loc de munca, 3,3% au inceput sa cerseasca imitandu-i pe altii, iar intr-o proportie foarte mare 65,77% declara ca motivul principal pentru faptul ca cersesc este pentru ca nu pot sa-si satisfaca nevoile de baza.




Spre deosebire de acest studiu, care ne spune ca in general profilul unui cersetor din Maroc este intruchipat de o persoana de sex feminin, cu varsta cuprinsa intre 36-59 de ani, care are un nivel scazut de scolarizare si face parte din segmentul de cersetori care nu stiu sa scrie si sa citeasca, motivul principal pentru care cerseste fiind insuficienta banilor pentru a-si satisface nevoile primare, o cercetare a Institutului de Crimiologie din Australia sugereaza faptul ca cersetorii sunt in mod tipic perceputi ca fiind tineri, de sex masculin marginalizati social (Arnold, 2008).

Din cate observam, profilul unui cersetor difera de la o zona la alta, la fel si gravitatea problemei. Luand in considerare toate aspectele anterior mentionate, recurgem la ideea conform careia cersetoria este un fenomen global ce isi are radacina intr-o gama extinsa de motivatii,ce se diferentiaza de la un caz particular la altul. 

2. Restrictii ale cersitului in diferite tari din lume

Asociata cu problema saraciei si cea a lipsei unui loc de munca, problema cersitului reprezinta o criza sociala de mare magnitudine si de mare ingrijorare in tarile care se afla in curs de dezvoltare. Cersetorii sunt o parte indispensabila a societatii noastre si trebuie sa facem fata realitatii. Cersitul este un fenomen global. Nu se gaseste doar in societatea noastra, il putem intalni atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in tarile dezvoltate. Cersetorii pot face parte din diferite categorii sociale, de la oameni batrani bolnavi, handicapati la copii cu diferite dizabilitati. O mare parte din cersetori sunt oameni care sunt incapabili sa-si construiasca o viata normala din cauza saraciei, dizabilitatilor sau altor motive. Ei nu gasesc alta cale decat cea de a trai de pe urma altora.

Nici o tara nu a interzis complet cersetoria. Cersetorii, ca toti ceilalti cetateni, au drepturi garantate de Constitutie si de lege. Totusi, nu exista libertate absoluta a oamenilor in aceasta lume, iar cersetorii nu sunt exceptii de la aceasta regula. Din aceasta perspectiva, societatiile si-au dezvoltat mecanisme de reglementare a unor comportamente precum cersitul. In ceea ce priveste sistemul de reglementari dintr-o societate, problema se ridica la nivelul continutului reglementarilor si restrictilor, la nivelul gradului de libertate acordat individului in societate si al gradului de toleranta abordat de acea societate.

Fiind o problema sociala care cunoaste o raspandire la scara mondiala, fenomenul de cersit cunoaste diferite strategii de solutionare, de aplanare, care pot lua forma restrictionarii actului de cersit. In Romania, acest act, care a luat amploare dupa anul 1989, este considerat unul penal, facand parte din gama larga a comportamentelor delincvente. Codul penal sugereaza pedepsirea acestui act cu pana la 3 luni de inchisoare, sau cu amenda, doar in cazul in care cersitul este practicat in mod repetat (Monitorul Oficial nr.601, art. 326, 2006). Spre deosebire de Romania, in alte tari fenomenul de cersit este mai tolerat, in mare parte pedepsindu-se doar cersitul agresiv.

James Kozlowski spunea ca in Statele Unite cersitul in locurile publice este o forma de activitate prin care unii oameni isi argumenteaza un discurs, forma protejata de primul Amendament (Kozlowski, 1999). In anii ‘90 in New York, s-au luat masuri in ceea ce priveste fenomenul cersetoriei: cersetorii au fost fortati sa-si faca un fel de certificate de cersetor pentru a pute fi inregistrati (fapt ce i-a descurajat pe multi sa mai cerseasca), si au aparut legi noi privind interzicere fenomenului de cersit, legi ce luau in calcul timpul, spatiul si manierele, adica momentul in care cerseste, unde o face, cum se comporta si cum trebuie sa cerseasca (Malagna, 2008)

In Canada, in provincia Ontario se introduce “Safe Streets Acts” in 1999 pentru a restrictiona diferite feluri de cersit, in particular cel abuziv si agresiv (Government of Ontario, 1999). In multe orase mari precum Chicago, Illinois din SUA, fenomenul de cersit a fost interzis. In Chicago, exista cateva semne pe strada, instalate la intervale regulate pentru a reaminti indivizilor ca cersitul este interzis. In Orlando, Florida, cersitul este considerat o infractiune daca este practicat in spatiul commercial al orasului, chiar si la 15 metri de acest spatiu, cat si daca e practicat langa banci si automate. De acemenea este considerat a fi un delict daca cersetorii se prefac sau mint trecatorii, si folosesc banii in alte scopuri decat cele destinate cumpararii de hrana (Government of Ontario, 1999).

In Marea Britanie cersitul este ilegal sub legea din 1824 care interzice si vagabondajul, si care si-a schimbat reglemetarea de la motivarea membrilor neproducatori ai societatii la prevenirea crimei si masuri anti-cersit. Totusi cersitul nu este pedepsit cu inchisoarea (Tier, 1993).



Legea scotiana s-a dezvoltat in mod silimar cu cea engleza, insa aceasta presupunea limitarea cersitului pentru toti cei care se aflau cu varsta cuprinsa intre 14 si 70 de ani, cersitul fiind permis numai daca individul obtine un permis de la politie (Tier, 1993).

Francezii au incorporat un puternic sens de obligatie sociala in legislatia lor. Astfel, cei care nu cersesc in locuri publice nu sunt sanctionati de Codul Penal. Cei care sunt prinsi ca incalca legea pot fi pedepsiti cu inchisoarea de la 3 la 6 luni si apoi luati de casele de saraci („dipot de mendicite”- Tier, 1993). Franta a fost prima tara care a stabilit un control asupra cersitului agresiv. Articolul 276 din Codul Penal pedepseste de la 6 luni de inchisoare pana la 2 ani orice cersetor (inclusiv si cei handicapati) care cersesc pe proprietate privata fara permisiunea proprietarului (Tier, 1993). Astfel, Franta este una din tarile cu cele mai multe reglemetari privind fenomenul de cersit din Europa, fapt ce produce unu grad mai mare de securitate in randul cetatenilor ei.

Orasul-port din Nord Estul Chinei, Dalian a fost primul oras care a interzis cersitul in zonele publice. El interzice cersetorilor sa se aproprie la 100 de metri de cladirile Guvernului si de zonele militare. De asemenea, cersitul este interzis zone apropiate de centrele de comunicare, autostrazi, piete publice, hoteluri de 3 stele si de mall-uri. Acesta lege adoptata de Guvernul municipiului Dalian a devenit un subiect foarte discutat in presa. Unii oameni argumenteaza ca cersetorii au afectat vietiile normale ale oamenilor, deci astfel de lege a fost necesara cu scopul mentinerii ordinii publice; altii contrazic aceste lucruri, spunand ca cersitul este un drept civil care ar trebui respectat si ca legea data este un atac la drepturile civile pentru ca stabileste limite in libertatea miscarii (Shangyao, 2005).

In India legile privind acest fenomen sunt strans legate de fenomenul de vagabondaj. Acolo in loc sa se dea vina pe sistemul socio-economic, se considera faptul ca saracii sunt direct responsabili e pozitia lor in societate. Definitia unui cersetor in legea din India face referire la oricine care apare sa fie sarac (Sudha, 2008).

In Australia cersitul este o infractiune in majoritatea statelor si teritoriilor. Numarul cazurilor celor care sunt arestati pentru ca cersesc si care pot sa se apere in fata instantei sunt limitate, iar majoritatea indivizilor recunosc ca sunt vinovati de incalcarea unei norme (Arnold, 2008).

In Italia, Venetia este primul oras care a interzis in mod oficial cersitul cu scopul de a aplana problema copiilor exploatati de benzi de criminali. Indivizii care sunt prinsi ca cersesc sunt pedepsiti cu o amenda intre 25-50 de euro. Politia din Venetia estimeaza ca ar exista intre 150 de persoane care cersesc, dintre care aproximativ 80 practica cersitul in centrul istoric al orasului (Pisa, 2008)

Atunci cand o societate interzice fenomenul de cersetorie in locuri in care acesta era practicat in mod repetat, „traditional”, asemenea interziceri presupun negarea recunoasterii fenomenului existent in acea zona (Arnold, 2008). Fiecare dintre noi simtim nevoia de a fi recunoscuti de ceilalti membrii ai unei societati, ca o persoana cu anumite nevoi si puncte de vedere. Restrictionarea cersitului nu e numai un atac la venitul cersetorilor, ci si la demintatea si respectul fata de sine, la dreptul lor de a cauta auto-realizarea prin interactiunea cu ceilalti indivizi ai societatii. Unii critici au argumentat ca ideea de restrictionarea a cersitului (si a vagabondajului) este nedreapta intrucat fenomenul de cersetorie este direct asociat cu saracia extrema (Arnold, 2008).



[1] Charles Booth, in lucrarea lui Iceland numita „Poverty in America”, defineste termenul de „line of poverty”, cu referire la America, in urmatorul fel: „cei saraci sunt cei ale caror bunuri, mijloace sunt aproape suficiente pentru o viata decenta independenta; cei foarte saraci sunt cei ale caror bunuri, mijloace sunt insuficiente pentru aceasta in conformitate cu standardul normal de viata in aceasta tara” (Booth apud Iceland, 2006, p.16)







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




CURS DE METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
Asistenta sociala la nivelul comunitatii
METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
Medierea familiala in vederea aplanarii conflictelor generate de comportamentul infractional al tinerilor membri
Managementul serviciilor sociale de sanatate
PROIECT INDIVIDUALIZAT DE INTERVENTIE - Stres afectiv-comportamental provocat de moartea partenerului
Comportamentul deviant
Propuneri de masuri pentru reducerea abandonului
POLITICI SOCIALE IN DOMENIUL PROTECTIEI FAMILIEI SI COPILULUI
Persoanele adulte fara adapost