Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Campanie impotriva discriminarii HIV - Si ei sunt oameni


Campanie impotriva discriminarii HIV - Si ei sunt oameni




Si ei sunt oameni

(Campanie impotriva discriminarii)

Compania:  „Si ei sunt oameni…!”

Organizator: Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Colaboratori: Primaria Municipiului Bucuresti, diferite firme cu profil international sau national, artisti de etnie rroma, mestesugari liber profesionisti



Introducere

 

Ne confruntam atat de des cu discriminarea, incat sunt cazuri in care nici macar nu remarcam acest fapt. Discriminarea este imposbil de eliminat, caci numai intr-o societate ideala oamenii se adapteaza, de fiecare data, intr-o maniera perfecta la circumstante si la persoanele din jur, fara a tine cont de anumtite criterii injuste. Ar insemna ca fiecare dintre noi sa renunte la propria identitate.

Ne confruntam atat de des cu discriminarea, incat sunt cazuri in care nici macar nu remarcam acest fapt. Discriminarea este imposbil de eliminat, caci numai intr-o societate ideala oamenii se adapteaza, de fiecare data, intr-o maniera perfecta la circumstante si la persoanele din jur, fara a tine cont de anumtite criterii injuste. Ar insemna ca fiecare dintre noi sa renunte la propria identitate.

Discriminarea reprezinta un comportament de excludere sau de reducere a accesului unor indivizi la anumite resurse. Legea nr. 324/2006 defineste discriminarea ca fiind: 'orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.'

 

Scopul campaniei

Definirea problemei: Desi traim in sec XXI discriminarea inca este prezenta in viata de zi cu zi. Daca o femeie capabila ajunge sa-i fie refuzata o functie atata timp cat exista un barbat mai putin capabil dispus sa o indeplineasca, sau un gay este concediat datorita orientarii sale sexuale, ce sa mai spunem de saracii rromi care nici macar la scoala nu prea ajung fiind marginalizati din start datorita culorii pielii sau a conceptiilor existente.

Conform unui sondaj CURS, 61% dintre romani considera ca romii 'sunt o rusine pentru Romania'. Si  mai mult de atat, cei predispusi sa actioneze discriminator in relatiile cu o persoana de alta etnie, sunt adolescentii, conform unui sondaj INSOMAR.

Definirea obiectivelor de comunicare:Pentru a incerca schimbarea opiniei publice cu privire la rromi, trebuie sensibilizata exact acea parte a populatiei care inca este gata sa asculte, sa ierte, sa judece, sa se schimbe. Aceasta campanie trebuie sa se desfasoare simultan in toate zonele din tara. Oamenii trebuie sa vada ca cetatenii de origine rroma sunt si ei oameni, ca si printre ei exista oameni buni si oameni rai; oamenii trebuie sa vada ca nu toti rromi fura, nu toti sunt nespalati, nu toti sunt analfabeti.

Scop general: reducerea tendintei de discriminare pe baza etnica in randul tinerilor si cresterea vizibilitatii CNCD in randul elevilor si adolescentilor prin diferite campanii.

Identificarea publicurilo -in general – fiind o campanie publica, publicul il formeaza toti cetatenii Romaniei

Analiza situatiei (Analiza S.W.O.T.)

Puncte forte:

J     Perspectiva istorica: Rromii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura si origine, dar in grupuri mici si raspandite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isi apara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa se identifice.

Rromii practicau ghicitul ca ocupatie si foloseau blesteme pentru a se razbuna (pentru ca nu puteau folosi alte metode mai 'conventionale'), astfel incat ei sunt asociati cu magia neagra, lucru deosebit de grav in societatile europene aproape paranoice cu privire la religie din evul mediu.

Toti rromii – unii mai mult, altii mai putin – au pastrat traditia 'puritatii' si 'impuritatii' din India, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-rromi) – lucru care in mod sigur a contribuit la formarea unei imagini incorecte despre rromi si a impiedicat comunicarea dintre rromi si restul populatiei. Gadje au fost vazuti ca 'impuri' datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire la codul celor 'pure' si 'impure'.

J     Datorita cantaretilor de manele, romanii devin din ce in ce  ma putin reticenti cu privire la persoanele de etnie rroma.





J     Existenta muzicii de taraf is a lautarilor la toate festivitatile traditionale (nunta, botez, sarbatori aniversare in zona rurala)

J     Existenta in  politica a oamenilor de etnie rroma gata sa participe in campaniile antidiscriminatorii.

Puncte slabe:

1.      Categorizarea de mass-media in functie de cativa indivizi

L     Rromii fura: cateva exemple din mass-media de rromi care fura au dus la generalizarea ca toti rromii fura. Cand non-rromi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vina cade pe ei personal. Cand un rrom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasi timp si pe toti rromii.

L     Rromii nu se spala: Datorita codului celor 'pure' si 'impure', rromii pastreaza norme stricte ale igienei (evident, in masura posibilitatilor materiale). Prejudecatile de genul 'rromii nu se spala' se datoreaza deci culorii pielii sau situatiei materiale.

L     Rromii nu se duc la scoala: Sistemul scolar a refuzat pana de curand sa recunoasca rromii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale populatiei majoritare. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta rromii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rrom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. De multe ori, educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru rromi.

Oportunitati:  Organizarea de concerte caritabile cu scopul obtinerii de fonduri pentru scolarizarea copiilor de etnie rroma pot atrage foarte multi cantareti de manele, care la randul lor vor atrage majoritatea tineretului, dispusi sa asculte is sa participe la campanie, poate chiar is numai sa ajunga sa isi cunoasca solistul preferat de manea, care intamplator este de etnie rroma.

Strategia campaniei de imagine:

 

§         Pentru deschiderea campaniei se va organiza un eveniment ce va trebuii sa atraga majoritatea tinerilor, convingandu-i pe acestea sa participe activ.

  • Initierea unei campanii puternice de informarea cu privire la evenimentul ce va urma sa fie organizat pentru dezbaterea acestei probleme. Cu ajutorul mass media se va prezenta evenimentul intr-o imagine “cool”: se va vorbi despre concertele ce vor fi sustinute de manelisti de renume ca Salam, Adrian Copilu Minune, Sorin Copilu de Aur, Susanu, Nicolae Guta. Aceste numai in sine vor atrage majoritatea publicului tanar, mult mai bine decat prezentarea unor nume ca Voicu sau oricare alt politician de etnie rroma.
  • Alegerea ca locatie pentru eveniment  a unei zone in general fregventate de tineri astfel is cei care nu vor dori sa initial sa vina, sa poata fi atrasi de eveniment.
  • Convingerea cantaretilor de manele de mai sus ca participarea la acest concert caritabil, o sa ii transforme in eroi ai propriei lor rase,si idoli ai mii de romani. Desigur aceste concerte ar putea sa prezinte o imagine mai umana a lor.
  • Aducerea in capitala a rromilor traditionali din zonele indepartate ale tarii ca sa poate sa isi prezinte mestesugurile traditionale is sa poata sa isi vanda marfa unui public tanar. (aurari, lingurari, ghicitori etc)
  • Invitarea unor lautari care sa cante in paralel cu cantaretii de manele, ar reprezenta o diversitate a culturii rrome.
  • Organizarea de jocuri si concursuri la care pot participa atat rromi cat is romani, jocuri de echipa unde fiecare devine dependent de celalalt (fotbal, baschet) ,concursuri individuale (de genul cine bea mai repede o halba de bere, cine danseaza mai bine, etc) chiar daca in mare este un eveniment “cultural” fara distractia care o poate creea evenimentul ar ramane in anonimat.




Sloganul / Mesajele campaniei de imagine/ Concluzie:

Sloganul campaniei trebuie sa fie explicit de aceea am ales :” Si ei sunt oameni…” pt ca vorbeste de la sine. Toti oamenii gresesc, si nu este corect sa judecam o intreaga “rasa” dupa greselile catorva indivizi. Chiar daca ei au gresit incercand sa supravietuiasca, au devenit pericole publice prin metodele care le-au adoptat, asta nu inseamna ca toti sunt la fel. Am cunoscut si rromi care sunt mult mai mult oameni decat majoritatea romanilor.

      Trebuie sa recunoastem ca sunt multi romani care asculta manele in loc sa asculte muzica clasica sau muzica populara. Sunt multi care critica manelele pentru ca sunt gresite gramatical, sau mesajul lor este vulgar. Trebuie sa recunoastem ca nu mesajul in sine ne deranjeaza , ci faptul ca solistii de manele sunt rromi, sau cum se spune pe la noi: “tigani”.

Rromi sunt oameni, si desi ies in evidenta mai mult prin faptele negative ale catorva indivizi, ei au o cultura transmisa prin obiceiuri si traditii, o cultura frumoasa ce daca ar fi descoperita de mai multi oameni, poate nu ne-am grabi sa ii judecam. Desigur pentru aceasta is rromi trebuie sa fie de acord sa ne impartaseasca obiceiurile lor , si noua care suntem “gadjo”(= non-tigan).

BIBLIOGRAFIE:

  1. Coman, C, „Relatiile Publice. Principii si strategii”, Editura Polirom, Iasi, 2001
  2. Dagenais, B, Campania de relatii publice”, Edit. Polirom, Iasi, 2003
  3. Iacob, D, Cismaru, D-M, „Relatiile publice. Eficienta prin comunicare”, comunicare.ro, Bucuresti, 2003
  4. Newsom, D, Turk, J.V, „Totul despre relatiile publice”, Edit. Polirom, Iasi, 2003
  5. http://www.stop-discrimination.info/7245.0.html
  6. http://www.rroma.eu/discriminare.aspx
  7. Avocatnet.ro

8. Redactarea materialelor pt relatii publice- Doug Newsom, ed

Polirom, Iasi

9. Profesia de relationist- Bernard Dagenais

10. Relatiile cu mass-media- ed Comunicare.ro






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




Planificarea serviciilor sociale la nivelul comunitatii
Marginalizare si excluziune sociala
Televizorul, o amenintare pentru copiii nostri?
Ce este consilierea in asistenta sociala?
Saracia - explicatia primordiala a cersitului
SERVICII OFERITE FAMILIEI SI COPILULUI IN ROMANIA
Tipurile de cersit
METODE UTILIZATE IN ASISTENTA SOCIALA
Fenomelul Agresivitatii Scolare in Scoala Generala
ASISTENTA SOCIALA IN STATELE UNITE ALE AMERICII