Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Consiliere si orientare - personalitatea copilului prescolar


Consiliere si orientare - personalitatea copilului prescolar


                        

CONSILIERE SI ORIENTARE

TEMA:

 



,, PERSONALITATEA

COPILULUI PRESCOLAR”

   CUPRINS

1.      ISTORIC AL CONSILIERII

2.      CARACTERISTICILE  RELATIEI  DE CONSILIERE

3.      FUNCTIILE CONSILIERII

4.      ATITUDINI AJUTATOARE PENTRU CONSILIER

5.      ,,A DA”  SI  ,,A PRIMI FEED-BAK POZITIV

6.       ASCULTAREA ACTIVA

7.       INVATAMANT PRESCOLAR

8.   INFLUENTE EDCATIVE

9.  PLAN DE INVATAMANT  ( GRADINITA)

              10.  PLAN DE INVATAMANT  (SCOALA)

             

11.       CARACTERIZARE COPIL DE 6-7 ANI

12.       PORTRETUL UNUI COPIL

13.       VIITORUL SCOLAR

14.       PUNTE DE LEGATURA

15.       PARTENERIAT SCOLAR

16.       CONSILIERE SI CONSILIAT

17.       EDUCATOAREA SI COPIII

                      

18.       DEZVOLTARE SI ADAPTARE

 

19.       BIBLIOGRAFIE

  

         ISTORIC AL CONSILIERII

Consilierea isi are originea in orientarea si selectia profesionala. La inceputul secolului XX marile centre industriale atrageau mari paturi de oameni, in special imigranti, pentru munca. F.R. Parson, denumit si parintele orientarii, spune: ,,cunoasterea aptitudinilor tinerilor constituie un punct de plecare in dezvoltarea psihologiei profesionale, folosindu-se ca tehnici probe experimentale, intrebari, chestionare”.

In urma cecetarilor lui Parson apare un program de orientare profesionala care cuprinde trei parti:

1.      Diagnoza aptitudinilor ;

2.      Informare asupra meseriilor disponibile si a solicitarilor acestora;

3.      Plasarea indivizilor intr-o meserie adecvata  aptitudinilor

           Dezvoltarea consilierii este in stansa legatura cu:

·         Sanatatea mintala;

·         Crizele economice din perioada 1920-1930;

·         Nevoile profesionale;

·         Protestele sociale ale anilor 1960, care fac necesara concentrarea pe probleme de grup.

          In societatea postbelica conceptual fundamental este libertatea personala. Conceptia rigida ,,Trait & Factor” este inlocuita cu ,,Conceptia si teoriile umaniste”. In anul 1942, Rogers scrie:,, teoria consilierii si psihoterapia centrata pe client”, punand accent pe factorii afectivi, emotionali.

            La mijlocul secoluluiXX, consilierea e recunoscuta ca o profesiune in cadrul psihologiei, folosindu-se diferite teorii. In 1953 Super pune bazele teoriei profesionale,  care este fundamentarea teoretica a consilierii privind cariera.

            La Londra apare primul birou vocational care oferea : asistenta vocationala si formarea profesionala prin activitati de consiliere.

            In epoca moderna si contemporana, tanzitia , mobilitatea si complexitatea problemelor, duc la tendinta  spre electism ( utilizarea metodelor si tehnicilor din diferite teorii).

CARACTERISTICILE RELATIEI DE CONSILIERE

*      Sunt inr-adevar auzit- entimental ca o alta persoana este real interesata de mine si incearca sa ma inteleaga;

*      Caldura – ma simpt bine primit de cineva, ca si cand ar fi bucuro sa ma vada;

*      Egalitate – imi place sa ma simt pe picior de egalitate  cu alta persoana;

*      Non-judecare – nu-mi place sa ma simt judecat sau sa mi se spuna ce sa fac;

*      Numai pentru oamenii cu probleme – daca nu am probleme, atunci nu am nevoie de consilier;

*      Fara limite – daca merg la consilier, voi putea spa vorbesc despre orice cred eu ca este important;

*      Plansul – O. K. si plangi cand esti suparat. Consilierea te ajutasati exprimi sentimentele;

*      Relatia -  consilierea este o relatie de ajutorare, de support. Este ceva despre ceea ce se intampla intre oameni. Fiecare relatie are aspecte unice;

*      Respect pentru client – consilierul se raporteaza la diferentele culturale si atitudinale care influenteaza relatia;

*      Responsabilitate pentru realizarea scopurilor fixate - ,, A fi pregatit” si asteptarile sunt factori importanti in consilierea relatiei.

     

      FUNCTIILE  CONSILIERII

·        De apreciere, estimare a persoanelor conciliate;

·        De coordonare , sub forma unor actiuni sistematice ale celor implicati in consiliere;

·        De evaluare, stabilind daca programul individual este rezultatul consilierii;

·        De ameliorare a relatiei educationale ( professor- elev, elev-elev, scoala-familie, elevi-parinti);

·        De prevenire si rezolvare a conflictelor posibile sau existente;

·        De informare si orientare scolara si profesionala.

ATITIDUNI  SI ABILITATI

ALE  CONSILIERULUI

1.     Acceptarea neconditionata;

2.     Empatia;

3.     Congruenta;

4.     Colaborarea;

5.     Ascultarea activa;

6.     Observarea.

,,A DA” SI ,,A PRIMI” FEED-BEAK

POZITIV

,, A DA”

*    INCEPETI INTODEAUNA CU CEVA POZITIV;

*    FITI CORECT;

*    REFERITI-VA INTODEAUNA LA CEVA CE POATE FI SCHIMBAT;

*    INCERCATI SA OFERITI ALTERNATIVE;

*    OFERITI FEED-BEAK LA PERSOANA INTAI;

*    LASATI CLIENTU SA DECIDA;

*    FEED-BEAK-UL PE CARE IL OFERITI SPUNE CEVA SI DESPRE VOI.

,,A PRIMI”

*    NU FITI DEFENSIV;

*    DESCIFRATI REACTIA CLIENTULUI;

*    INCERCATI SA INTELEGETI CE VI SE TRANSMITE;

*    CERETI PAREREA MAIMULTOR PERSOANEINAINTE DE A ACCEPTA SAU  A RESPINGE FEED-BEAK-UL;

*    DACA DORITI SA OBTINETI FEED-BEAK, INSISTATI!

           ASCULTAREA ACTIVA

*    FOCALIZEAZA-TE PE VORBITOR;



*    ACORDA ATENTIE SENTIMENTELOR

        VORBITORULUI;

*    IA IN CONSIDERARE SENTIMENTELE PRIETENOASE SI NEPRIETENOASE;

*    ARATA CA INTELEGI CE TI SE SPUNE;

*    FII UN ASCULTATOR  BUN;

*    NU ,, ETICHETA” VORBITORUL.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Motto :

,,  Cui ii dau gandurile?

Lor

Cui ii dau visele?

Lor..

Cui ii dau sperantele?

Lor ..

Pentru cine faci toate astea?

Pentru ei..

Cine sunt ei?

Gandurile, sperantele, visele mele.

Pentru cine faci toate astea ?

Pentru a fi o amintire.”

INVATAMANT PRESCOLAR:

Reforma:

Ø     Invatamant diversificat, care permite si stimuleaza rute individuale de pregatire;

Ø     Un invatamant care incurajeaza competitia si favorizeaza innoirea;

Ø     Un invatamant cu standarde ridicate orientate spre cercetare;

Ø     Un invatamant compatibilizat cu sistemele europene ;

Ø     Un invatamant orientat spre valori.

Obiective:

Ø     Reevaluarea continuturilor de predare-invatare;

Ø     Convertirea invatamantului dintr-un invatamant predominant reproductiv intr-unul, in esenta, creativ.

Finalitatile invatamantului prescolar:

Ø     Asigurarea dezvoltarii normale , valorificand potentialul fizic si psihic al copilului , tinand seama de ritmul propiu , de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala - jocul ;

Ø     Imbogatirea capacitatii copilului prescolar de a intra in relatie cu ceilalti copii si adulti , de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapani prin explorari , exercitii, increcari, experimentari;

Ø     Descoperirea de catre fiecare copil a propiei identitati si formarea unei imagini de sine pozitive;

Ø     Sprijinirea copilului pentru dobandirea cunostintelor, capacitatilor si atitudinilor necesare activitatii viitoare in scoala, precum si vietii sale ulterioare in societate.

INFLUENTE EDUCATIVE

MOTTO:

             ,, Eu sunt copilul

                Educa-ma, te rog, ca sa pot fi

                O binecuvantare pentru lume”   ( Mamie Gene Cole)

                                                                       Genotip mostenit:

-          Trasaturi fizice ;

-          Temperament;

-          Trasaturi de personalitate


Medii educationale:

-     Gradinita;

-     Scoala ;

-     Institutii:

       -     Organisme

              institutionale                                                                                                                             

                                                                                                          Relatii,

                                                                                                       parteneri:

§     Cadre didactice ;

§     Copiii;

§     Parintii;

§     Comunitatea;


Factori benefici:                                                           Factori perturbatori:

  - climat stimulativ;                                                                       -  familie dezorganizata;

   -  buna comunicare cu copilul;                                                     -  lipsa de implicare, ajutor;

   -  colaborare intre mediile educ.                                                  -  disparita unui membru  familie;

   -  support emotional favorabil;                                                     -  stresul;

   -  responsabilitate si implicare;                                                    -  lipsa de informare.

                 ,,Am luat o bucata de lut intr-o zi

                  Si am framantat-o incet;

                  Si sub apasarea degetelor mele,

                  Ea s-a lasat modelata dupa vointa mea.

                                      M-am intors peste ani:

                                     Si-am vazut un adult

                                   El mai poarta inca forma imprimata in copilarie!”

                           PLAN DE INVATAMANT      

                (ARIA  CURRICULARA  a gradinitei   /  nivel  II)

                                   

*  Educatia limbajului- 2 activitati /saptmana ;

*  Activitate matematica- 2 cativitati  saptamana;

*  Cunoasterea mediului- 1 activitate  saptamana;

*  Educatie ptr. societate-1activitate  saptamana

             ( Din care 1 pe luna activitate religioasa);

*  Educatie muzicala- 1 activitate   saptamana;

*  Educatie plastica- 1 activitate   saptamana;

*  Educatie fizica-  1 activitate   saptamana;

*  Activitate practica- 1 activitate   saptamana.   

                            10 activitati

*  Activitati optionale- 1-2 ;

*  Activitati alese- 14/ saptamana;

                              Total: Numar minim: 26

                                           Numarul maxim: 28

*  Activitati recreative si de relaxare;

*  Activitati adiacente.

 

                         PLAN DE INVATAMANT

(ARIA CURRICULARA- Cls.I )

1.    Limba si comunicare – 8/ saptamana;

2.    Matematica – 4/saptamana;

3.    Cunoasterea mediului – 1/ saptamana;

4.    Religie -  1/ saptamana;

5.    Educatie muzicala – 1/ saptamana;

6.    Educatie plastica - 1 / saptamana;

7.    Educatie fizica – 2/ saptamana;

8.    Abilitati practice -1/ saptamina;

9.    Consiliere si orientare – 1/ saptamana;

10.                       Discipline optionale – 1/ saptamana.

               Numarul minim : 18

               Numarul maxim:  20

                        Caracterizarea copilului de 6-7 ani

                                 ( conforma cu psihologia varstelor)

Dezvoltare fizica: - 115-126 cm (fete);  116- 127 cm (baieti);





                                             19- 26 kg (fete);      20- 27kg (baieti);

Motricitate:                                                                                                                        

                       -    executa cu precizie miscari de echilibru si coordonare;

-          are dexteritate manuala;

-          executa complexe de gimnastica, sarituri, alergari,

mers pe bicicleta;

Senzorialitatea:  -  executa cu usurinta miscari de coordonare (desen, 

                               scris);

  -  desfasoara actiuni independente in spatii mai largi;

Intelectul:

         Limbaj     -    dialogheaza mai mult cu copiii dar si cu adultii;

-    are un vocabular de peste 3500 de cuvinte pe care le

                               foloseste in contexte variate si corecte;

-          isi perfectioneaza limbajul scris.

-         

        Gandire     -    precizeaza asemanarile si deosebirile dintre 2-3 obiecte;

-          incepe sa efectueze operatii numerice cu obiecte concrete  

     si cu simboluri;

-          manifesta spirit critic in gandire;

-          intuieste posibilul si imposibilul, necesarul si intamplatorul;

-          explica relatii mai complexe.

      Memorie     -    recunoaste literele alfabetului si cifre pana la 20;

-          reproduce adresa;

-          poate preciza luna, data, ziua.

    Imaginatia    -    nascoceste si amplifica intamplari;

-          creaza o scurta poveste;

-          reda grafic un obiect chiar si fara model;

Motivatia :  -   manifesta  trebuinta de performanta si apreciere;

-          doreste sa evite pedeapsa;

-          are interes fecvent pentru lecturi si desen;

-          participa cu placere la jocuri de competitie (sportive);

-          apare motivatia scolara ( dorinta succesului si teama de esec);

Afectivitate: 

                          -    este mai putin timid, dar persista teama de intuneric;

-          are sentimente de mandrie si de superioritate fata de

     copiii mai mici, de invidie fata de cei mari;

Personalitate:  

                          -   incepe sa fie constient de calitatile sale;

-          se manifesta ca lider, in mod spontan;

-          este mai putin egoist in relatiile cu alti copii;

-          se conformeaza normelor specifice activitatii scolare;

-          sanctioneaza greselile altora si se supune sanctiunilor;

-          manifesta diverse aptitudini (verbale, numerice);

Deprinderi:     

                         -   isi perfectioneaza vorbirea, scrisul si citiul;

                         -   are deprinderi legate de activitatea scolara;

                              

                            Portretul unui copil

(bine pregatit pentru scoala – viziune proprie)

                               

1.     O buna socializare a copilului, prin diferitele activitati organizate in  cadrul gradinitei si nu numai.

2.     Dezvoltare fizica si psihica, afectiva,volitiva, intelectuala si sociala conform standardelor varstei de 6-7 ani.

3.     Dezvoltarea limbajului: limbaj – limba – vorbire ( deprinderi).

4.     Comunicarea cu cei doi poli: emitator si receptor, care include

ascultarea , vorbirea, citirea si scrierea  ca elemente esentiale ale comunicarii.

5.     Formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti,

    fata de scoala. 

    

6.     Cunoastere de sine: identitate, autonomie, expresia eului.

     7. Deprinderi de munca  si deprinderi intelectuale.

     8.  Sentimente de dragoste si dorinta de a deveni scolar.

Viitorul scolar

Copii sunt diferiti. Educatia diferentiata si idividualizata ar trebui sa asigure realizarea idealului educational, in pregatirea copilului pentru scoala.

            Voi enumera o serie de comportamente, usor observabile, pe care un copil la intrarea in scoala ar trebui sa le aiba formate:

·         Sa raspunda la intrebari in propozitii, correct formulate;

·         Sa descrie o imagine, sesizand legaturile logice intre elmentele acesteia;

·         Sa asculte o poveste si sa o poata repovesti;

·         Sa inteleaga utilizarea cartilor si legatura dintre cuvintele scrise si vorbite;

·         Sa puna la un loc si sa sorteze elemente dupa o insusire data: marime, forma, culoare, grosime etc.;

·         Sa numere constient pana la 10, sa faca simple exercitii de scadere si adunare cu 1-2  unitati, manipuland obiecte sau cu cifre si semnele conventionale;

·         Sa deseneze contururi si din imaginatie obiecte din lumea inconjuratoare;

·         Sa manuiasca corect creionul, cartea, caietul;

·         Sa dovedeasca independenta in actiunile sale;

·         Sa duca la bun sfarsit o actiune;

·         Sa coopereze cu ceilalti copii, cu educatoarea, invatatoarea;

·         Sa se concentreze perioade de timp cat mai indelungat;

·         Sa fie capabil sa ajute si sa se lase ajutat;

·         Sa fie capabil sa se autoserveasca etc.

La acest ,, portret”i se mai pot adauga si alte lucruri de care noi educatorii si parintii trebuie sa tinem seama. Pregatirea psihologica pentru un debut scolar optim mi se pare un lucru la fel de important. Multi copii care vor merge la scoala se tem de inceputul acesta. Deci si pregatirea afectiva este necesara si benefica. Noi educatoarele o realizam prin forme diverse, ce tin de creativitatea celui ce o realizeaza. Aceasta ,, punte de legatura”, cum am numit-o sugestiv, o voi analiza in capitolul urmator.

,, Punte de legatura”

Gradinita :

·         Limbajul predominat oral, cu elemente ale limbajului scris (doar elemente de sprijin);

·         Copiii au un program mai lejer, invatarea se face prin joc imbinata cu alte modalitati care sa se apropie de lectia din scoala;

·         Timpul alocat unei activitati de invatare este de 30 min.;

·         Evaluarea copiilor este predominant orala, (fara calificative) dar si scrisa pentru a testa nivelul de cunostinte ( finala);

·         Copiii se deprind cu munca intelectuala atat de necesara in scoala, dar nu primesc teme pentru acasa;

·         Copiii prescolari se joaca ,,de-a scoala”, iar mai tarziu trebuie sa faca dovada ca scoala, invatatura  nu este un joc, ci o activitate serioasa;

·         Copiii nu au activitati de scriere, dar asta nu inseamna ca nu fac eforturi de coordonare in cadrul desenului, activitatilor practice, jocuri speciale destinte acestui scop etc.;

·         Programul zilnic al prescolarilor este de 4-5 ore<

·         Drumul parcurs catre gradinita si invers se face cu insotitor.

Scoala:

·         Limbajul este la inceput  predominant oral , apoi activitatile de limba se injumatatesc cu cele de scriere;

·         Invatarea se face prin lectii in cadrul carora se realizeaza si jocuri, ca modalitate de invatare;

·         Timpul unei lectii in scoala este de 45 min;

·         Evaluarea este realizata oral si scris, acordandu-se calificative copiiilor in catalog;

·         Copiii scolari citesc, scriu , au teme pentru acasa;

·         Copiii clasei a-I-a au aproape zilnic activitati de scriere, pentru formarea deprinderii de scriere a literelor alfabetului,

                     imbinate cu cele de citire si comunicare orala;

·         Programul este de 4 ore la scoala si alte 2-3 ore acasa

          pentru teme;

·         Drumul catre scoala singur( insotit la inceput)

Nota : toate argumentele teoretice dar mai ales cele practice sustin parteneriatul si colaborarea celor doua unitati si a cadrelor didactice.

Beneficiarii programelor de acest fel sunt grupurile tinta: copiii.

                                 

Parteneriat scolar

Modalitati:

1.     Proiecte commune :

                                    - ,, Ecogradinita!”

                                        - ,, Sa citim pentru mileniul III”

                                       - ,, Noile educatii o provocare!”

                                      - ,, Kalocagathia” etc.

      2. Vizite reciproce mai ales cu clasa a IV-a si invatatoarea

          care urmeaza sa preia cls. aI-a.

3.     Escursii comune.

4.     Expozitii tematice.

5.     Serbari, concursuri sportive.

Avantaje:



o       Copiii prescolari cunosc invatatoarea, scoala;

o       Copiii prescolari sunt ajutati de cei mari si asta este o placere, pentru ei ( dar si invers);

o       Activitatile in parteneriat sunt foarte placute, educative pentru toti copii ( invatam unii de la altii);

o       Eliminarea barierei dintre scoala si gradinita;

o       O buna pregatire afectiva pentru prescolarii care vor merge la scoala.

Dezavantaje:

§        Nu intotdeauna reusim sa ne sincronizam activitatile , din cauza programului incarcat al elevilor si al prescolarilor;

§        Timpul nu este favorabil;

§        Adesea aceste activitati nu sunt privite, de catre coordonatori, ca benefice (mai ales pentru scolari);

§        Sunt costisitoare, daca implica realizarea unor expozitii , excursii;

§        Lipsa unor fonduri pentru recompense, sustinere proiecte, premii  etc.

Consiliere si consiliat

                                    ,, Copilul hiperactiv “

Caracterizare :

  1. Neatentia:

Ø      Copilul nu observa detaliile;

Ø      Intampina dificultati cand trebuie sa-si mentina concentrata atentia,

     pentru un timp indelungat;

Ø      Cand i se vorbeste da impresia ca nu asculta;

Ø      Nu urmeaza cerintele celorlalti si nu poate finaliza temele;

Ø      Deseori are greutati in organizarea unor activitati;

Ø      Adesea evita sau respinge teme, activitati care solicita efort mintal;

Ø      Pierde obiecte necesare activitatii, realizarii lectiilor, temelor;

Ø      Se lasa distrasi usor de stimuli exteriori;

Ø      Este uituc in activitatile zilnice.

  1. Impulsivitate:

Ø      Raspunde fara a sa astepte ca intrebarea sa fie complect formulata;

Ø      Nu poate sa-si astepte randul la activitati de joc sau de grup;

Ø      Ii intrerupe si deranjeaza pe ceilalti;

Ø      Vorbeste foarte mult fara sa-i pese de constrangerile sociale.

  1. Hiperactivitate:

Ø      Deseori isi misca miinile sau picioarele, nu-si gaseste locul pe scaun;

Ø      Se ridica atunci cand trebuie sa stea pe scaun;

Ø      Se catara sau alearga, cand acest comportament nu este adecvat;

Ø      Are dificultati cand trebuie sa stea in liniste;

Ø      Este agitat si are o activitate motorie exagerata, care nu poate fi

                          influentata prin reguli sociale sau prin observatii.

Terapie :        -   individual;          

                      -   de grup restrans.

Consiliere psihologica:  psihologul

Consiliere educationala:  educatoarea, invatatoarea.

Modalitati de realizare:

 a) Jocul mut combinat cu miscarea

Exemplu de jocuri pentru stapanire ,, Jocul tacerii” , ,, Jocul culorilor” ,,Asteaptati randul”, Stafeta”etc.

Jocul culorilor

Copiii sunt asezati pe scaunele dar acestea sunt departate intre ele pentru a se putea misca atunci cind pshihologul o cere.

Indicatii: la culoarea rosu – Va ridicati in picioare fara sa spuneti nimic. Se face semn cand ocupa loc, la culoarea galben va ridicati in picioare si ridicati mana dreapta sus, la culoarea albastru va ridicati in picioare si ridicati mana dreapta sus, apoi va rotiti in jurul scaunelului, o singura data, iar la semnul meu va asezati din nou. Jocul se desfasoara in cea mai perfecta liniste iar cine incalca regulile este eliminate o data, de doua ori din joc, in functie de gravitatea abaterii.

El se realizeaza periodic de specialist si de educatoare, in aceleasi conditii, cu aceleasi cerinte.

Cind se desfasoara cu grup restans rezultatele sunt mai eficiente.

            Interventiile trebuie riguros respectate si in functie de dorinta copilului, de puterea lui de stapanire , de timpul destinat terapiei, rezultatele se vad.

b) Art- terapia

Art-terapia ( psihologia atrtei), domeniu alpsihologiei ce are in atentie problemele psihologiei implicate in perceaerea si creatia din toate domeniile celor  sapte arte. Forme de art-terapie:

Ø      Picture;

Ø      Jocul de rol;

Ø      Modelajul;

Ø      Muzica;

Ø      Mscarea corecorectiva;

Ø      Colajul;

Ø      Povestirile si basmele terapeutice.

Problemele pentru care se poate folosi sunt multiple: timiditate, labilitate emotionala, probleme de integrare, stima si respectful de sine reduse, negativism, nervozitate accentuata.

 Ce dezvolta art-terapia?

Ø   Capacitati de exprimare;

Ø    Respectful fata de sine;

Ø    Spargerea blocajelor emotionale;

Ø    Capacitati cognitive (memotie, limbaj, gandire, etc.);

Ø   Capacitati de autocunoattere si autoacceptare;

Ø   Eliberarea de tensiuni si anxietati accumulate, stes, frustrari, si sentimente negative;

Ø   Creativitatea;capacitatea de integrare in grupuri.

Dutata terapiei

O sedinta poate sa ajunga chiar si pana la 60 de minute, iar terapia ca durata de tratament uneori se poate rezolva in 6 luni, pentru cazuri mai grave poate sa dureze chiar si 12 luni.

            Exista si alte modalitati dar ma limitez la acestea.

            Uneori este nevoie de consiliere psihologica sau educationala si parintilor. Ca educatoare realizez un astfel de curs pentru parinti numit: ,,Educati asa!” din experienta a trei  ani de aplicare pot spune ca sunt parinti care se implica foarte mult si au apoi rezultate cu copiii lor.

Educatoarea si copiii

       Educatoarea este ,,arhitect al sufletului de copil”.

         Educatoarea ofera dragoste, fara de care nu poate exista nici o legatura de viitor, nici colaborare, nici invatare cu copiii.      

         Educatoarea ofera iubire neconditionata!

         Educatoarea, prin tot ce intreprinde , prin exemplul personal, prin cautare si daruire contribuie la modelarea personalitatii copilului, in stadiul cel mai hotarator al devenirii sale - prescolaritatea.

         Educatoarea sa aiba tact, rabdare, mobilzare, creativitate, daruire, colaborare, unitate de cerinte cu familia si scoala.

,, Multe eu am invatat,

Cat la gradinita-am stat,

Catre scoala ma grabesc,

Sa citesc , sa socotesc.

Mult eu sa evoluez

Si in viata sa devin,

Creativ si productiv,

,,Om”, format de formatori,

Cei mai dragi educatori.

             

                              

                                       

                    

Dezvoltare si adaptare

In evolutia si dezvoltarea psiho-fizica copilul este supus unor conditionari tot mai complexe care se  finalizeaza, pe de o parte, cu imbogatirea vietii anterioare, iar, pe de alta parte, cu elaborarea de conduite prin care se exprima personalitatea umana. Atat varsta psihologica, cat si varsta cronologica, fara sa coincida in totalitate, se constituie ca repere din punctul de vedere al maturizarii psihologice si sociale. Varsta cronologica are un caracter mai constant, fiind relativ egala pentru toti cei nascuti in perioada respectiva, cu raportari la complexul biologic, care sunt deosebit de active, pe cand varsta psihologica faciliteaza o diferentiere mai ferma intre diferitele personae cu specificarea unui avans sau a unui retard in dezvoltare. Viata psihica a omului se formeaza si se dezvolta, asadar, la confluenta dintre activitate si conditiile bio-psiho-sociale ce il influenteaza de la nastere, pe tot parcursul vietii. Procesul este viu si complex si se finalizeaza in matrite ale evolutiei si dezvoltarii psihice a omului. Prin urmare, sunt o serie de factori sau conditii care favorizeaza dezvoltarea biologica si psihica a copilului, grabesc procesul de achizitie a experientelor si informatiilor, proiecteaza o personalitate viguroasa si armonioasa, asa cum sunt si situatii care franeza evolutia normala sau contribuie la fragilizarea subiectului, cu efecte negative nu numai pentru varstele copilariei ci si pentru perioade de varsta  ulterioare. Cele din urma, franele, trebuie cunoscute de educatoare si invatatoare deopotriva, pentru a le putea preveni sau pentru a crea un alt context educational care sa anihileze factorii de fragilizare printr-o dezvoltare compensatorie a palierelor psihice ce corespund particularitatilor psihoindividuale ale copilului.

Toate aceste fenomene pot fi stapanite de educator, copiii pot fi ajutati sa le depaseasca si se poate ajunge la un confort psihic favorabil copilului, daca acesta este cunoscut si evaluat sub toate aspectele, pentru a putea stii ce modalitati de intrventie psihoeducationala trebuie adaptate la nivel individual sau la nivel de colectivitate. Dintre multiplele fenomene ce se impun a fi cunoscute si evaluate pentru copilul prescolar si scolar mic este necesar sa avem in vedere urmatoarele:

1.      Cunoasterea comportamentului predominant motor si a dezvoltarii fizice;

2.      Cunoasterea palierului cognitiv;

3.      Integrarea socio-afectiva si structurarea personalitatii;

4.      Comportament si personalitate.                                                                    Sa enumeram cateva:

                                        

  1. -   volumul si varietatea miscarilor, precizia si coordonarea lor;

-   controlul si autocontrolul, stapanirea si desfasurarea de miscari    

              intentional voluntare;

-   evolutia activitatilor motorii prin raportarea la suplete, armonie, 

               promptitudine.

  1. -   relatia dintre imaginea perceptiva si actiunea corespunzatoare  

          acestuia;

-          relatia dintre relatia perceptiva si verbalizarea acestuia;

-          studiul reprezentarilor (corectitudine, stabilitate, selectivitate, sistematizate, generalizate, raportul reprezentare- actiune- cuvant);

-          studiul comunicarii si limbajului ( vocabulary, exprimare, relationare)

-          studiul gandirii ( procese, operatii, notiuni, concepte, calitati ale gandirii);

-          studiul memoriei (relatia recunoastere-reproducere, calitati ale memoriei);

-          studiul imaginatiei ( relatia dintre imaginatia reproductiva si creatoare, obiectivarea acestora in activitate);

-          studiul atentiei (raportul atentie-cuvant-activitate, calitatile atentiei);

   3.    -    receptivitate si reactivitatea fata de cerinte, de activitate si evolutia

               atitudinii;

-          expresia si controlul afectivitatii ( discordanta, stapanire, exprimare verbala, fenomene de simulare);

-          manifestari volitionale (capacitatea de a actiona, formularea independenta a scopurilor , luarea deciziilor, capacitatea de efort voluntar);

-          integrare sociala (adaptarea la normele de colectiv, stabilirea de relatii, autonomie sociala) .

   4.   -     trasaturi de caracter dominante (atitudinea fata de activitate, fata de

                sine si fata de ceilalti);

-          trasaturi de temperament (reactivitate verbala, actionala, emotionala

      si pragul de echilibru dintre acestea );

-          aptitudini si activitate ( aptitudini generale si specifice, tipuri de 

               activitati reusite, inclinatii si interese speciale).

Cunoscand toate acestea educatoarea nu numai ca poate depasi situatiile dificile, dar poate sa parcurga, impreuna cu copiii, noi etape de activitate si de invatare, creand astfel posibilitati multiple de transfer si aplicabilitate, in diferite activitati care se vor remarca prin performanta si competente, constituind un indiciu al structurilor evolutive in planul personalitatii mature cu note dominante ale tipologiei armonioase. In evolutia psihica a copilului cu tendinta sa de adaptare, ca process dublu de asimilare si acomodare, pot apare perioade de inadaptare cand intrevin elemente puternice de frustrare si stress. Situatiile frustrante genereaza un anumit curs al comportamentului si al organizarii personalitatii copilului.

            Daca educatorul nu este capabil sa orienteze copilul spre depasirea acestor factori fragilizanti, atunci isi va dezvolta o personalitate capricioasa, egoista, instabila, negativista, neadaptata la normele de convietuire sociala. In cazul colectivelor in care predomina relatiile interpersonale negativesau de inadaptare, rezultatele activitatii sunt inferioare colectivelor in care predomina colaborarea si este redusa tensiunea psihica.

    BIBLIOGRAFIE

  1. Programa activitatilor instructive-educativein gradinitele de copii;

  1. Programa instructive-educativa clasa a I-a si a II-a;

  1. Magdalena, Dumitrana- Didactica prescolara, Editura V&iI Integral,

                                               Bucuresti, 1998;

  1. Liliana, Ezechil – Laborator prescolar, Editura V& I Integral, Bucuresti,

                                                    2004;

  1. Anne, Bacus – Copilul de la 3 la 6 ani, Editura Teora, Bucuresti, 2003;

  1. Cornelia, Marinescu – Particularitati ale activitatii instructiv-educative, in conditiile scolarizarii copiilor la sase ani, E.D.P., Bucuresti, 1973;

  1. Silvia, Dima – Copilaria – fundament al personalitatii, E.D.P. ,

                                                    Bucuresti, 1997;

  1. Julieta, Alexandru – Cunoasterea copilului prescolar, Colectia Catedra,

                                                    Bucuresti ,1992;

  1. Adriana, Balan – Consilierea educationala, Editura Aramis, Bucuresti, 

                                          2002;

   10.  Manfred Dőpfner, Stephnie Schůrmann – Copilul hiperaciv si incapatanat,

                                           (traducere) Editura ASCR, 2000;

   11.  Oana, Cioanca – Sidrom hiperchinetic, Rev.ped., nr.1 / 2007;

   12.   Mariana, Arnautu – Tulburarea de atentie si hiperactivitatea la copii, Rev.

                                                 Ped. Nr.1 / 2007;

   13.   Verza, Emil – Ghidul educatorului,Bucuresti, Editura Metropol, 1997.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




MODERNIZAREA PROTECTIEI SOCIALE
Inceputurile asistentei sociale in Romania. Esantioane de asistenta sociala
Marginalizare si excluziune sociala
METODE DE INVESTIGATII IN CAZUL COPIILOR INSTITUTIONALIZATI
Campanie impotriva discriminarii HIV - Si ei sunt oameni
PRIMAVARA ANULUI 1848:LIBERALII IN DEFENSIVA
ACTIVAREA RESURSELOR
PROIECT INDIVIDUALIZAT DE INTERVENTIE - Stres afectiv-comportamental provocat de moartea partenerului
EFECTE ALE INSTITUTIONALIZARII
Asistenta sociala a persoanelor cu boli terminale












loading...