Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Ajutorul social - analiza comparativa intre romania si tarile u.e.


Ajutorul social - analiza comparativa intre romania si tarile u.e.




AJUTORUL SOCIAL -  ANALIZA COMPARATIVA  INTRE ROMANIA SI TARILE U.E.

Comparativ cu tarile Uniunii Europene, Romania inregistreaza o proportie surprinzator de mica a beneficiarilor de ajutor social in totalul populatiei.

Nota: pentru tarile Uniunii Europene, datele sunt din anii 1996 sau 1997 iar pentru Romania datele sunt din septembrie 1997. Nu au fost disponibile date pentru Italia iar Grecia nu are un beneficiu similar ajutorului social. Pentru Luxemburg nu au fost disponibile decat date referitoare la numarul de familii beneficiare de ajutor social
.

Numarul redus de beneficiari nu se datoreaza aplicarii eficiente a unui program de eradicare a saraciei ci dificultatilor financiare cu care se confrunta majoritatea consiliilor locale care au obligatia de a acoperi in intregime cheltuielile pentru beneficiile legii 67 / 1995. Acestea introduc criterii restrictive pentru evaluarea situatiei materiale a solicitantilor si beneficiarilor efectul fiind numarul redus de beneficii acordate si un cuantum redus al acestora.




In tarile Uniunii Europene doar Suedia si Italia au optat pentru finantarea beneficiilor de asistenta sociala, similare ajutorului social din Romania, de la bugetele locale. In alte state finantarea se realizeaza fie de la bugetele regionale ( Austria in proportie de 100%), fie prin coparticipare de la bugetele regionale sau centrale cu cele locale ( Germania: 25% bugetele landurilor si 75% din bugetele locale, Olanda: 90% de la bugetul de stat si 10% de la bugetele locale, Danemarca: 50% de la bugetul de stat si 50% de la bugetele locale iar Finlanda 27% de la stat si 73% de la bugetele municipale). In a treia  categorie de state: Belgia, Franta, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia si Spania finanteaza aceste beneficii in exclusivitate de la bugetele de stat.

Singura exceptie in Uniunea Europeana o constituie Grecia care (cel putin pana la nivelul anului 1999) care nu avea un beneficiu de asistenta sociala similar ajutorului social din Romania sau a beneficiilor corespunzatoare celorlalte tari din Uniunea Europeana. Astfel, beneficiile acordate in acest stat se refera doar la situatii exceptionale iar categoriile de potentiali beneficiari sunt:

·         repatriati: decret 57/1973

·         persoane aflate in dificultate ( beneficiul se acorda doar pentru situatii exceptionale, si este similar ajutorului de urgenta): legea 1331/1984

·         mame fara venituri: legea 1331/1984

·         refugiati din Europa de Est, Egipt, sau Albania (beneficiu se acorda pe baza testarii mijloacelor)

·         familii de emigranti de nationalitate greaca reintorsi in tara

·         persoane cu handicap

Asa cum am aratat chiar si in statele Uniunii Europene, cu exceptia Suedie recunoscut in manualele de politici sociale ca un veritabil stat al bunastarii si a Italiei, s-a optat fie pentru cofinantare fie pentru finantarea de la bugetele centrale. In aceste conditii, statul garanteaza minimum de trai si pentru cei aflati in dificultate fara sa existe riscul excluziunii in regiuni unde autoritatile locale au posibilitati bugetare mai reduse.

O alta deficienta majora a legii 67/1995 o reprezinta erodarea continua a cuantumului pentru toate beneficiile (cu exceptia ajutorului de urgenta unde valoarea este stabilita in functie de situatia solicitantului si functie de posibilitatile bugetare ale consiliului local care aplica legea), desi actul normativ prevedea modalitatea indexarii periodice. Si noua lege privind venitul minim garantat prevede indexari ale cuantumului beneficiilor de asistenta sociala insa, ca si precedentul act normativ, indexarea se realizeaza prin hotarare de guvern. Experienta aplicarii legii 67/1995 ne arata ca aceasta indexare se va face cu intarziere si la intervale mari de timp (o substantiala indexare se aplica in preajma alegerilor locale si generale). Nu ar fi un fapt neobisnuit indexarea in raport cu un “cos minim de bunuri si servicii” insa periodicitatea acestei indexari si inexistenta unui reper clar sunt punctele slabe ale legii. In Uniunea Europeana Germania, Suedia, Spania, Marea Britanie, Luxemburg, Irlanda, Belgia si Franta au acelasi sistem de indexare insa aici preturile cunosc o alta evolutie. Chiar si in aceste conditii este prevazut clar termenul la care are loc indexarea si, suplimentar, procentul de crestere a preturilor care poate grabi o asemenea decizie ( intre2 si 2,5%). Celelalte tari (Portugalia, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca si Olanda) au optat pentru o indexare in raport cu alte beneficii (pensie, salariul minim sau ajutor de somaj).

BENEFICII / SERVICII ASOCIATE AJUTORULUI SOCIAL

1.      Asigurare de sanatate. Este oferita beneficiarilor de ajutor social de toate tarile U.E. cu exceptia Irlandei care nu ofera asigurare medicala si a Danemarcei care ofera asistenta medicala gratuita tuturor rezidentilor. Urmatoarele tari se diferentiaza fie prin forma in care asigura accesul beneficiarilor de ajutor social la servicii de sanatate fie prin drepturi asociate suplimentare:

Finlanda

·         asigura acoperirea costurilor pentru servicii de sanatate.

Marea Britanie:

·         Gratuitati retete

·         Tratamente dentare

·         Costuri ocazionate de deplasarea la spital

Olanda:

·         Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru o suma de bani necesara asigurarii in sistemul privat pentru aceleasi servicii oferite de prima categorie de asigurare.

Suedia:

·         Beneficiarii trebuie sa acopere o mica parte din costuri pentru unele servicii

Germania:

·         Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru plata serviciilor

2.      beneficii pentru acoperirea costurilor pentru locuinta. Spania, Portugalia, Franta, Belgia, Marea Britanie nu acorda beneficii suplimentare.  Toate celelalte tari acorda beneficii pentru acoperirea in totalitate a cheltuielilor de intretinere. Diferente apar la urmatoarele tari:

Irlanda:

·         nu sunt prevazute de lege dar pot fi acordate ajutoare de catre autoritatile publice locale in situatii exceptionale.

Italia:

·         in functie de nevoi sunt acoperite anumite costuri de intretinere

Olanda:

·         se acorda, prin acoperirea diferentei, doar daca cheltuielile de intretinere depasesc un anumit plafon (433 Euro in 1996)

Luxemburg

·         daca valoarea chiriei si / sau a intretinerii depaseste 10 % din ajutorul social primit, se acorda o suma suplimentara ( 123 Euro in 1996).

De asemenea pot fi amintite aici o multitudine de deficiente nu doar a actelor normative ci si a cadrului institutional de acordare a asistentei sociale, respectiv ajutor social (atat in forma prevazuta de legea 67/95 cat si de noua lege privind venitul minim garantat).

O solutie a acestei probleme ar fi finantarea mixta a asistentei sociale cu participarea autoritatilor publice centrale si locale in proportii care sa determine evitarea situatiei de subfinantare si sa asigure un grad optim de acoperire a serviciilor in functie de nevoile existente.

Eventualele corectii ale cadrului legal si institutional in sistemul de ajutor social bazat pe testarea mijloacelor in sensul restructurarii eficiente a acestuia pot influenta in mod pozitiv nu doar celelalte componente ale sistemului de asistenta sociala ci si intregul sistem de securitate sociala.

NIVELUL CHELTUIELILOR SOCIALE IN UNELE TARI IN TRANZITIE

            l. Finantarea protectiei sociale

            De-a lungul tranzitiei, Romania a beneficiat de o protectie sociala net inferioara celei de care s-au bucurat tarile vecine. Acest fapt poate fi explicat prin evolutia conditiilor economice romanesti doar pana la un punct (tabelul nr.1). Bulgaria, de exemplu, a beneficiat de resurse economice relativ comparabile cu ale tarii noastre si totusi a oferit o protectie sociala superioara comparativ cu Romania.

            Explicatia fundamentala a acestei stari de lucruri rezida, deci, in vointa politica a autoritatilor de la Bucuresti, de a acorda mai putina atentie problemelor sociale, de-a lungul anilor ’90 (tabelul nr.2). In ce masura sacrificiul impus sectorului social a dus la obtinerea unor rezultate superioare in planul reformei, este discutabil. Cu siguranta insa, in sectorul social din Romania, s-au acumulat tensiuni si probleme suplimentare, comparativ cu tarile vecine. Se impune deci, examinarea atenta atat a eficientei politicilor sociale aplicate pana in prezent, cat si cautarea unor noi modalitati, mai eficiente, de abordare a unor probleme sociale si de finantare a politicilor sociale in viitor.

TABELUL nr. 1        Evolutia PIB/loc in $ in cateva tari in tranzitie

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Bulgaria

1014

1281

1152

1563

1179

1230

1490

1513

Rep.Ceha

2892

3386

3977

5040

5620

5109

5412

5189

Polonia

2197

2234

2399

3085

3483

3511

4066

3987

Romania

859

1158

1323

1243

1290

1395

1845

1517

Slovacia

2213

2384

2721

3423

3679

3802

3970

3650

Ungaria

3613

3725

4052

4374

4441

4512

4659

4853

Sursa: “ Transition Report 2000’’- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000





TABELUL nr. 2         Cheltuieli publice sociale ca % din PIB in Romania comparativ cu alte tari in tranzitie

Tara

Anul

% din PIB

Ungaria

1994

32.3

Polonia

1993

29.5

Slovacia

1993

26.0

Republica Ceha

1994

25.5

Bulgaria

1995

18.3

Romania

1995

1998

16.6

16.0

Sursa: C. Zamfir coord.,Poverty Overcoming Strategies, UNDP, 2001

            Dupa cum se stie, dezvoltarea sistemului de protectie sociala prezinta un mare interes pentru decidentii asupra procesului de integrare in UE. Ca urmare, integrarea tarii noastre in UE nu se va produce inainte ca Romania sa detina un sistem de protectie sociala comparabil si compatibil cu cel al tarilor din regiune si din UE. Desi in linii mari, structural acesta exista, el lasa mult de dorit in ceea ce priveste “volumul finantarii”, “adecvarea ofertei in raport cu nevoile sociale” etc.

            Generic, patru obiective mari trebuie avute in vedere, in ceea ce priveste protectia sociala din tara noastra, din perspectiva exigentelor integrarii in UE: creerea unui cadru de securitate economica a familiilor prin integrarea in munca , diminuarea efectelor sociale cand nu se poate asigura integrarea in munca a celor apti si dornici sa munceasca, garantarea unui venit decent la varsta pensionarii si asigurarea accesului universal la o asistenta medicala de calitate si la conditiile esentiale pentru viata. Toate acestea nu fac decat sa contribuie la cresterea stabilitatii politice si sociale in regiune.

II. Veniturile si cheltuielile bugetare ca procent in PIB

tabel nr.3 Veniturile bugetare ca procent din PIB

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000*

Bulgaria

41.8

35.7

31.9

31.4

36.8

39.8

36.6

Cehia

42.6

41.9

40.3

39.7

39.3

41.4

41.2

Polonia

48.3

47.4

47.0

46.4

42.6

42.7

Romania

31.7

31.4

28.9

27.3

28.3

32.1

Slovacia

44.0

47.0

45.6

41.1

38.3

39.7

Ungaria

50.3

45.9

45.3

44.3

43.8

41.7

41.5

Sursa: “ Transition Report 2000’’- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000

Tabel nr.4 Cheltuielile bugetare ca procent din PIB

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000*

Bulgaria

45.7

41.3

42.3

33.5

35.8

40.7

38.1

Cehia

41.8

41.5

40.6

40.9

40.8

42.0

42.1

Polonia

50.5

49.2

49.3

48.0

44.0

44.7

Romania

33.9

34.7

33.8

34.3

35.2

36.8




Slovacia

45.5

45.2

47.0

45.5

42.9

43.3

Ungaria

58.7

52.2

48.2

50.9

49.4

44.8

45.0

Sursa: “ Transition Report 2000’’- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000

            In ultimele doua decenii, la nivel european dar si in tarile OCDE s-a manifestat o tendinta de crestere a ponderii veniturilor publice curente in PIB. Astfel, in UE, aceasta este cu aproximativ 8 procente mai mare decat in tarile OCDE. In cadrul UE si OCDE au existat putine tari care in acest interval au inregistrat o reducere a veniturilor publice curente in PIB, cu valori cuprinse intre 0.4%-4%. Aceste schimbari au fost determinate mai ales de politicile economice ale statelor  respective (Suedia, Olanda, Norvegia, Irlanda) si mai putin de dinamica PIB. Intre ponderea cea mai ridicata si cea mai scazuta, ecartul este de 35 puncte procentuale. Cele mai mari ponderi ale ponderii veniturilor publice in PIB s-au constatat in Suedia (60.6%), Danemarca (59%), Finlanda (53,5), Norvegia (50,6%), Belgia si Franta (50,2%), iar cele mai reduse in SUA (31,8%), R. Coreea (25,7%), Irlanda (35,1%), Japonia (33,2%).

            Majoritatea tarilor in tranzitie mai sus mentionate, au ponderi ale veniturilor publice in PIB, de peste 40%. Acest fapt determina relativa austeritate a cheltuielilor sociale pentru aceste tari. Cauzele care stau la baza acestei situatii sunt complexe.

            Decalajul intre Romania si media pe UE la capitolul venituri publice s-a adancit in ultimii ani, ajungand la peste 13 puncte procentuale. Intre Romania si celelalte tari in tranzitie acest decalaj este de 7-10 puncte procentuale si chiar mai mult.

            In ceea ce priveste cheltuielile publice, acestea sunt, in general, un ecou al veniturilor publice mai ales pentru tarile care nu isi pot permite sa utilizeze credite externe. Pentru Romania, in intervalul 1990-1999,cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, in expresie nominala, s-au multiplicat de 586 de ori, ca urmare a inflatiei galopante care a avut rate medii anuale cuprinse intre 5% si 256%. In valoare reala , cheltuielile publice au suferit de fapt o diminuare de 14,35% in 1999 fata de 1990 (la cursul de schimb $ SUA).

            Evolutia cheltuielilor publice ale Romaniei trebuie apreciata corelat cu aceea a PIB care in acest interval, desi s-a multiplicat de 608 ori (exprimat in lei), in fapt el s-a diminuat cu 11% (in $ SUA) in 1999 fata de 1990.

            Potrivit I. Vacarel (Politici fiscale si bugetare in Romania 1999-2000, Ed. Expert, 2001, p. 176) pe parcursul a 10 ani de tranzitie 1990-1999 ponderea medie neponderata a cheltuielilor publice totale ale Romaniei in PIB a fost de 35,9%.

            In raport cu PIB, cheltuielile bugetului public au inregistrat in general o tendinta puternic descendenta in intervalul 1990-1999, spre deosebire de tarile din OCDE, de exemplu unde de doua decenii se practica o politica generala de crestere a ponderii cheltuielilor publice in PIB. In OCDE acest indicator a crescut cu 1,2 puncte procentuale in acelasi interval. In tarile exceptie, care nu s-au inscris in acest trend (Italia, Irlanda, Olanda, Norvegia), acest fapt s-a datorat mutatiilor produse in politicile lor fiscale si nu evolutiei defavorabile a volumului PIB.

            In ierarhia cheltuielilor publice, in Romania, in anii ’90, pe primul loc s-au situat cheltuielile sociale, cu ponderi de 40-51% din total, cu tendinte de crestere in ultimii ani ‘90.

III. Ponderea cheltuielilor sociale in bugetul public

            Literatura de specialitate contine diverse grupari ale cheltuielilor cu protectia sociala pentru diverse tari. De aceea aceste grupari, de cele mai multe ori, nu pot fi utilizate in realizarea unor comparatii internationale.

            Pentru tarile prezentate in studiul de fata am procedat la insumarea unor cheltuieli sociale, pentru a obtine o pondere cat mai apropiata de valoarea reala a cheltuielilor sociale in bugetul public (tabelul nr. 5).

                       

Tabelul nr.5  Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala* in totalul cheltuielilor publice

Tara

Anul

Pondere

Bulgaria

1999

45%

Rep. Ceha

1999

68.78%

Ungaria

1998

45.95%

Polonia

1999

57.89%

Slovacia

1999

62.03%

Romania

1997

48.04%

Nota: * Aici in protectia sociala sunt cumulate cheltuielile pentru sanatate, educatie, securitate si bunastare sociala, locuire si servicii comunitare.

Sursa: Calculat dupa “Government Finance Statistics Yearbook “, 2000, IMF

            Din datele de mai sus, observam ca Romania se afla printre tarile cu ponderile cele mai scazute in PIB, ale protectiei sociale, dupa Bulgaria si Ungaria. Observand insa structura functionala a cheltuielilor autoritatilor publice centrale pe componente pentru Bulgaria, Republica Ceha si Romania observam ca tara noastra cheltuie pentru securitate si bunastare sociala un volum de resurse apropiat, ca pondere in bugetul public, de cel al Republicii Cehe, dar cheltuie mult mai putin pentru invatamant si sanatate decat Republica Ceha (tabelul nr.6)

Tabel nr.6 Ponderi ale unor cheltuieli sociale in bugetul public (procente)

Tara

Anul

Invatamant

Sanatate

Securitate sociala si bunastare

Locuinte si servicii comunitare

Bulgaria

1995

3.97

3.35

25.32

1.09

Rep.Ceha

1995

11.58

16.74

28.05

0.54

Romania

1994

9.71

8.12

28.79

0.89

 Sursa: Extras din “Government Finance Statistics Yearbook”, 1996, IMF

            Ca pondere in PIB insa, cheltuielile cu educatia si sanatatea publica ale Romaniei, sunt inferioare tuturor tarilor din regiune, aceasta ca urmare a subdimensionarii bugetului public central al Romaniei, comparativ cu celelalte tari (tabelul nr. 7).

Tabelul nr.7    Cheltuieli cu educatia si sanatatea ca procent din PIB

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

Bulgaria

11.0

12.6

10.4

8.6

7.7

6.5

7.4

7.4

-

Rep.Ceha

-

10.1

12.6

11.9

11.8

11.7

11.2

10.8

-

Polonia

10.5

10.8

10.4

10.7

9.7

10.8

11.2

9.9

-



Romania

-

6.9

5.9

6.2

6.3

6.4

5.9

6.7

-

Slovacia

-

-

9.1

8.5

8.9

11.1

10.7

10.2

9.9

Ungaria

13.0

14.0

13.5

13.9

12.4

11.4

-

-

-

Sursa: “Transition Report 2000’’- Employment, skills and transition, European Bank for Reconstruction and Development, 2000

            Sumele alocate de Romania pentru pensii si asistenta sociala au, de asemenea, ponderi extrem de scazute in PIB comparativ cu tarile vecine (tabelul nr. 8).

Tabel nr. 8 Cheltuielile  pentru pensii  si asistenta sociala ca %  din total cheltuieli bugetare, in anul 1997

Ch. totale pt pensii ca % din total cheltuieli bugetare

Ch. pt asistenta sociala ca % din total cheltuieli bugetare

Bulgaria

22.38

1.1

Rep.Ceha

21.76

2.1

Ungaria

15.32

6.9

Polonia

29.79

1.8

Romania

15.45

1.8

Slovacia

18.02

0.1*

* PT 1996

SURSA: Calculat pe baza datelor din “Change and choice in social protection, the experience of Central and Eastern Europe”, Pantheion, The University of York, 1999

Tabel nr.9 Evolutia fondului de pensii ca pondere in PIB si a numarului de pensionari, in intervalul 1998-1999

Tara

1998

1999

Numar* pensionari (mii persoane)

Procent din total populatie

Fondul de pensii (%)

Numar pensionari (mii persoane)

Procent din total populatie

Fondul de pensii (%)

R. Ceha

2545

24,7

8,9

2573

25,6

9,4

Ungaria

3157

31,2

9,8

3141

31,2

9,8

Polonia

9451

24,4

14,1

9465

24,5

14,1

Romania

4073

18,1

7,1

4228

18,8

7,7

Romania

5744

25,5

7,1

5927,3

26,36

7,1

Slovacia

1181

21,9

8,1

1195

22,2

8,2

Sursa: CESTAT, Statistical Bulletin, 2000/3, p.22

*Numar mediu pensionari (pentru Romania -fara agricultori,  pentru R.Ceha-inclusiv pensionarii din strainatate, pentru Ungaria- inclusiv rentieri si alti beneficiari)

# inclusiv pensionari agricultori si IOVR

            Din tabelul nr.9, observam ca, desi ponderea pensionarilor in total populatie este in Romania mai mare decat in celelalte tari, (mai putin Ungaria), pensionarilor din Romania li se aloca din PIB cea mai scazuta pondere de resurse (fond de pensii).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




METODE DE INVESTIGATII IN CAZUL COPIILOR INSTITUTIONALIZATI
Familia si prestatiile de asistenta sociala care se acorda prin autoritatile publice locale - lucrare licenta
Repercusiunile somajului in randul etniei rome
Fenomelul Agresivitatii Scolare in Scoala Generala
PORTOFOLIU M.E.S.P.A.S.
Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Romania
Procesul furnizarii serviciilor sociale
Cine este consilierul de asistenta sociala?
PROCESUL DE ADOPTIE
Planificarea serviciilor sociale la nivelul comunitati