Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. nutritie, sfaturi alimentare, regimuri, cure, cum sa mancam, nutritie corecta, alimentatie echilibrata, inginerie alimentara

Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Alimentatie


Index » sanatate » Alimentatie
» Evaluarea calitatii produsului unt


Evaluarea calitatii produsului unt


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Evaluarea calitatii produsului unt

Introducere

Scopul acestei lucrari este de a evalua  calitatile produsului unt , un produs care face parte din categoria produselor lactate si totodata din consumul de zi cu zi a fiecaruia dintre noi. In primul rand voi prezenta caracterizarea merceologica a produsului iar apoi piata acestui produs.

1. Caracterizarea merceologica a produsului

1.1 Prezentarea produsului

Untul reprezinta unul dintre cele mai importante produse lactate pentru alimentatie, fiind grasimea de origine animala cu cea mai mare digestibilitate. Se consuma intins pe alte feluri de mancare, pe post de condiment, ajuta la coacere, la realizarea de sosuri, sau pentru prajire. Ca rezultat, untul este consumat zilnic in multe parti ale lumii.

Cea mai des intalnita forma de unt este cea obtinuta din lapte de vaca, dar se poate obtine si din laptele altor mamifere, inclusiv oaie, capra, bivolita sau iac. 

BRANZETURI:

 

  Selgros va pune la dispozitie un sortiment bogat de branzeturi dupa cum urmeaza:

 

 

• branza de vaci
• branza tare : svaiter, parmezan, cedar
• branza semi- tare : edam, gouda, tilsit
• branza cu mucegai
• branza moale : camembert, brie
• branza topita
• cascavaluri romanesti
• branza de oaie, capra, telemea, feta, mozzarella
• specialitati de branza afumata
• branze crème smantanoase

 

  Comercializam branzeturi de cea mai buna calitate, in acest scop realizam o selectie riguroasa a celor mai puternici producatori si importatori, lideri incontestabili in calitatea si siguranta alimentelor, care sa va ofere cele mai bune produse de pe piata.

 

Stiati ca: branza a aparut initial dintr-o greseala: laptele lasat prea mult timp la pastrare s-a acrit. Scurs de zer, s-a dovedit, in timp, o descoperire foarte importanta: surplusul putea fi nu numai pastrat, dar si transformat intr-un aliment cu un continut bogat in proteine.
  Branzeturile se numara printre cele mai vechi alimente manufacturate. Primele urme ale acestor produse ne conduc pana la 3000 de ani inainte de Cristos, odata cu domesticirea oilor si caprelor, moment in care pastorii descopera avantajele separarii laptelui fermentat de zer. Mai tarziu, romanii se rasfatau consumand branzeturi proaspete sau prelucrate, degustate cu vinuri albe, dulcisi ulei de masline, taiate in forme mici numite Glycinas.

 

Branza de vaci:

 

  Este o branza proaspata si reprezinta cea mai simpla valorificare a laptelui de vaca, prin acidifierea sa naturala .
  Sortimentul de branza de vaci din magazinele noastre contine: branza de vaca dietetica, grasa, branza Fagaras, mascarpone, ricotta, etc.
  Aceste produse sunt apreciate pentru calitatile lor nutritive si dietetice, dar si pentru diversitatea preparatelor in a caror compozitie intra. Branza de vaca poarte fi un aperitiv excelent sau o pasta tip desert atunci cand se adauga zahar si stafide.

 

Stiati ca: Branza Fagaras este construita in mai multe straturi: stratul inferior, care de fapt este o branza dietetica si stratul superior care seamana cu smantana. Acest produs contine multa apa (cca. 77%) si minimum  6-9% grasime.

 

Branza topita 

 

  Se prepara din diferite sortimente de branzeturi sau din amestecul lor, in conditii  si instalatii speciale, topirea facandu-se in prezenta unor saruri emulgatoare si sub influenta vaporilor de apa. Aceste produse au o consistenta moale, omogena, gustul si aroma foarte placute.
  In magazinele noastre o puteti gasi sub forma de felii, triunghiuri, batoane cu greutate fixa sau variabila, cutii, etc.

  Se prepara din diferite sortimente de branzeturi sau din amestecul lor, in conditii  si instalatii speciale, topirea facandu-se in prezenta unor saruri emulgatoare si sub influenta vaporilor de apa. Aceste produse au o consistenta moale, omogena, gustul si aroma foarte placute.
  In magazinele noastre o puteti gasi sub forma de felii, triunghiuri, batoane cu greutate fixa sau variabila, cutii, etc.

 

Mozzarella  

 

  La Selgros mozzarella poate fi gasita la bucati de cca. 300g pana la calupuri de maxim 2,7 kg, De asemenea, sortimentatia cuprinde atat produse autohtone precum cea produsa de Prodlacta, Therezia, Oke, Lactex cat si de import cum ar fi mozzarella Granarolo, Zott, Galbani, etc.

 

Stiati ca: Legendele spun ca in secolul al III- lea, calugarii de la San Lorenzo di Capua dadeau paine si branza “mozza” celor flamanzi. Aceasta branza a ajuns cunoscuta ca “mozzarella“ cuvant care deriva din verbul Italian “mozzare” adica a rupe in bucati.

 

Branzeturile oparite

 

  Din aceasta categorie fac parte branzeturile de tip cascaval. Acestea se prepara din lapte de vaca sau oaie. Exista un numar mare de sortimente, diferenta dintre acestea constand in felul materiei prime folosite, in gustul si consistenta pastei precum si in forma lor care poate fi cilindrica, paralelipipedica, sferica sau sub forma de para.

 

Branzeturile cu mucegai si branzeturile moi

 

  Sunt branzeturi cu pasta moale care isi datoreaza consistenta modului de preparare care favorizeaza retinerea unei cantitati mai mari de apa in pasta branzei. Principala caracteristica a acestor branzeturi consta in procesul de maturare care se produce sub actiunea culturilor selectionate de bacterii lactice si mucegai care se dezvolta in sortimentele de branza. Aceastea se fabrica din lapte de oaie, vaca sau capra. Unele sortimente se matureaza si sub actiunea unor mucegaiuri de tipul Penicillium Camemberti sau Penicillium Roqueforti precum si a unei bacterii proteolitice Bacterium lives.

  Oferta raionului Lactate& Delicatese este bogata in branzeturi cu mucegai cum ar fi Camembert, Brie, Blue, Gorgonzola, Bucegi,etc. Aceste produse le puteti cumpara la gramaje fixe:
• Brie: 120g, 200g
• Camembert: 120g, 250g
• Gorgonzola: 150g, 200g
• Gran bavareze, paladin: 100g 
  sau la gramaje variabile de cca. 300g sau roti de 1.7kg, 2,5kg cum ar fi Regina Blue sau Gorgonzola Galbani.

 

Branzeturi albe

 

  Aceste branzeturi se fabrica din lapte de vaca, oaie, capra sau bivolita. Au o consistenta moale spre semitare si se caracterizeaza printr-o maturare de foarte scurta durata in zer sau saramura. Au gust dulce-acrisor sau sarat–acrisor.
  Din magazinele noaste puteti achizitiona telemea de vaca, oi, bivolita sau capra, la gramaje cuprinse intre 300g – 15kg. Gama de branzeturi albe din Selgros este foarte variata astfel incat, puteti alege produse cum ar fi: telemeaua Huedin de la Napolact, telemea oi La Dorna, de vaca de la Lintuca, etc.


OUA

 

  Ouale fac parte din produsele pe care la puteti gasi la raionul de Lactate. Oferta contine: oua de gaina sau de prepelita, ambulate in cofraje sau caserole din carton sau plastic, categoria  L, M sau S. De asemenea in sortiment mai puteti gasi produsul oua ecologice in caserole de carton de 10 bucati.

 

  Stiati ca: Ouale de prepelita sunt recunoscute pentru efectele benefice din punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala. Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit dupa zeci de ani de cercetari de catre medici din diverse tari, printre care si din tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2.

 

Deserturi, prajituri, creme

 

  Selgros va ofera o varietate de produse pentru desert cum ar fi: prajituri de casa, tiramisu, profiterole, torturi, prajituri de cofetarie, pizza, produse de patiserie, etc.

 

Stiati ca: Spre sfarsitul anului 1600, cu ocazia vizitei Marelui Duce de Toscana, Cosimo III de Medici, patiserii au dorit sa surprinda caracteristicile nobiliare de fast, unitate si simplicitate intr-o reteta originala. In acea perioada, specialitatea a fost botezata „supa ducelui“, insa ulterior, curtenii i-au atribuit proprietati excitante atat de mari, incat i-au dat denumirea actuala. In italiana, „tiramisu“ inseamna „ridica-ma!“.

Potrivit normei FAO/OMS, untul este definit ca “un produs gras derivat exclusiv din lapte” care trebuie sa contina minim 80% in greutate materie grasa si cel mult 2% in greutate substanta uscata negrasa provenind din lapte.

1.2 Importanta in alimentatie

Untul este un produs de o importanta foarte mare in alimentatia noastra . Acest produs  se fabrica in instalatii speciale din smantana pasteurizata, fermentata in prezenta culturilor de bacterii lactice selectionate, fara adaos de coloranti sau conservanti, fiind un produs absolut natural.

Compozitia untului este in principal reprezentata de grasimi 80-82%, apa 15,6-17,6%, proteine, calciu si fosfor (cam 1,2%).
Pe langa faptul ca untul este un aliment natural, acesta reprezinta o sursa bogata si usor asimilabila de vitamina A, necesara imbunatatirii vederii si sanatatii sistemului endrocin, dar si de vitaminele E, K si D. De asemenea, acest aliment este bogat in minerale, in special seleniu, care este un puternic antioxidant – arma redutabila impotriva radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de imbatranire. Procentual, untul contine mai mult seleniu decat cerealele sau usturoiul.
Untul mai furnizeaza organismului si iod, element atat de necesar la buna functionare a glandei tiroide. Alaturi de o cantitate apreciabila de acid butiric – necesar colonului, un alt acid gras din unt este acidul lauric – o substanta puternic antimicrobiana si antifungica; contine si alti acizi grasi, care ofera protectie impotriva cancerului.

Apa din compozitia lui este fin dispersata astfel incat aspectul este uniform si uscat.
Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si vara de la animalele hranite cu furaje verzi, are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se de compozitia grasimilor vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.

O consecinta negativa a untului este aceea ca contine  atat acizii grasi saturati cat si acizii grasi nesaturati de tip trans care  cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol.

Pentru sanatatea inimii dieteticienii, nutritionistii si cardiologii recomanda margarina light in loc de unt deoarece aceasta este saraca in acizi grasi saturati, putini acizi grasi nesaturati de tip trans si nu contine colesterol.

1.3 Materia prima utilizata pentru obtinerea produsului si procesul tehnologic

Materia prima pentru obtinerea untului este smantana pasteurizata provenita din laptele de vaca cu continut de grasime de 30-40%. Reglementarile din tara noastra permit otinerea untului si din smantana provenita din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita.

Fabricarea untului cuprinde doua etape principale si anume obtinerea smantanii si prelucrarea smantanii in unt. In prelucrarea smantanii in unt maturarea fizica si biochimica sunt de mare importanta pentru obtinerea untului de calitate superioara.

Maturarea fizica a smantanii se realizeaza la temperaturi de 1-6˚ C, cand o parte din grasime cristalizeaza, iar substantele proteice isi modifica starea coloidala, ambele favorizand aglomerarea globulelor de grasime in procesul de batere a untului.                          Maturarea biochimica se desfasoara ca urmare a insamantarii cu acterii lactice, care prin fermentare contribuie la formarea aromei si gustului untului, cat si la inhibarea dezvoltarii microflorei daunatoare.

Baterea smantanii produce schimbarea fazelor, respectiv trecerea de la faza de emulsie de grasime in plasma (smantana, laptele) la faza de emulsie de plasma in grasime (untul). Prin baterea smantanii are loc distrugerea in masa a membranei lipoproteice, ceea ce favorizeaza unirea globulelor de grasime in concentrate cu formarea obului de unt. Pentru baterea smantanii se folosesc putinee simple, malaxoare si putineie malaxoare.

Untul din smantana congelata se obtine prin aceleasi faze tehnologice cu ale untului normal, materia prima fiind smantana (minim 70% grasime) conservata prin congelare; untul obtinut are calitatea superioara in comparatie cu untul cu aceeasi vechime, conservat prin frig.

Untul pasteurizat se obtine prin incalzirea (topirea) untului cu conservabilitate redusa, respectiv prin pasteurizare. Metoda se preteaza pentru untul obtinut din smantana cruda, din zer sau zara, pentru a se prelungi durata de conservare. Acest unt poate contine maximum 100 bacterii califorme /g si are o durata de coservare la 20˚C de cel putin 3 saptamani.

Untul sterilizat se otine di untul normal caruia i se aplica sterilizarea prin procedee termice si conservarea in cutii sau vid sau in atmosfera de gaz inert. Untul sterilizat are durata de conservare la 20˚C de 6-12 luni.

                                Fig.1.  Schema fabricarii untului

Untul deshidratat este untul cu maximum 5% apa si o durata mare de conservare. Materiile prime pentru acest unt sunt smantana sau untul – normal cu deosebirea ca in final untul intra intr-un turn de uscare la 70-80˚C. Untul deshidratat are durata de conservare la 12-15˚C de 2 ani. Pentru consum acest unt trebuie sa fie transformat in unt normal (prin amestecarea cu lapte degresat la 40˚C, omogenizare, maturare si batere).

Untul topit se obtine prin topirea untului de vaca sau a grasimii rezultate din procesul tehnologic de fabricare a cascavalului de vaca sau oaie. Acest unt are un continut de grasime ridicat (minim 98%), apa (max. 1%), substanta uscata negrasa (max. 1%), aciditate in acid oleic (0.85-1.1 g%) si reactia Kreiss negativa . amalat corespuzator si pastrat la temperatura de maximum +8˚C si o umiditate relativa a aerului de max. 80%, untul topit isi mentine insusirile  calitative timp de 3 luni.

1.4 Caracteristicile de calitate ale produsului

Dupa continutul in grasime, untul de vaca se prezinta in trei tipuri:

-tipul extra, cu un continut de 83% grasime;

-tipul superior, cu un continut de 80% grasime;

-tipul de masa, cu un continut de 74% grasime.

Dupa caracteristicile organoleptice, untul de masa se sorteaza in doua clase de calitate:

-calitatea I;

-calitatea II.

            Laptele, smantana si materiile auxiliare folosite la faricarea untului de vaca trebuie sa corespunda dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare, standardelor si normelor interne in vigoare. Untul de vaca se fabrica dupa instructiunile tehnologice aprobate de catre organul central coordonator al ramurii, cu respectarea dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare.

Componentii untului trebuie sa provina numai din lapte. Nu se admite adaugarea  substantelor colorate, aromatizante sau conservante. La cererea beneficiarului, in untul  de vaca se poate adauga maximum 1.5% sare comestibila, repartizata uniform in masa produsului.

Proprietati organoleptice:

Caracteristici

      Unt extra

Unt superior

                                Unt de masa

        Calitatea  I

             Calitatea II

Culoare

De la alba galbuie pana la galben-deschis, uniforma in toata masa, cu luciu caracteristic la suprafata si in sectiune

Alba sau galbena cu luciu slab sau mata cu usoare striuri.

Aspect

In sectiune cu rare picaturi mici de apa limpede, goluri de aer mici accidentale , fara impuritati

In sectiune cu rare picaturi mici de apa limpede, goluri de aer mici accidentale , fara impuritati

In sectiune cu picaturi mici de apa tulbure repartizate satisfacator , cu goluri de aer mici, rare; se admit urme izolate de impuritati

Consistenta la temperatura de 1012˚C

Masa onctuoasa, compacta, omogena, nesfarimicioasa

Masa mai putin onctuoasa suficient de compacta in sectiune mai putin omogena, putin unsuroasa, nesfarimicioasa

Miros

Placut, cu aroma bine exprimata

Cu aroma satisfacatoare, fara nuante straine de aroma

Fara aroma specifica, cu miros abia perceptibil de acrisor, de caramelizat sau alte nuante slabe de miros.

Gust

Placut, aromat, proaspat, de smantana fermentata , fara gust strain.

Satisfacator, suficient de aromat, fara gust strain.

Usor acrisor, fara nuante straine.

Defectele untului

Defectul

Cauza

Unt alb

Obtinut din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita; influenta furajarii de iarna

Unt pestrit

Smantana prea acida cu grunji de cazeina care trec in unt; repartizarea neuniforma a a apei; malaxare insuficienta

Unt prea colorat

Cantitate mare de colorant; hrana cu furaje verzi

Consistenta moale

Supramalaxare a untului; temperatura ridicata la batere; continut de apa peste max. admis

Consistenta sfaramicioasa

Spalarea untului cu apa rece; malaxare insuficienta, prezenta cazeinei in masa de unt

Gust de mucegai

Neasigurarea igienei utilajelor si apei de spalare

Gust de invechit

Datorat materiei prime; pasteurizare insuficienta a smantanii; depasirea perioadei de pastrare

Gust de ranced

Actiunea mucegaiurilor, luminii, aerului; apa de spalare infectata; furaje rancede

Gust de peste

Prezenta metalelor in apa de spalare; suprafermentarea smantanii

Separarea de apa

Malaxare insuficienta; continut de apa peste max. admis.

Proprietati chimice:

Caracteristici

    Unt

    extra

   Unt superior

                         Unt de masa

Calitatea I

Calitatea II

Grasime, %

min. 83

80±0,5

          74±0,5

       74±0,5

Apa + substanta uscata (fara grasime) % din care:

substanta  uscata (fara grasime) % max.

max. 16

     

        1

20±0,5

   

    1,2

          26±0,5

   

             1,5

       26±0,5

   

          1,5

Aciditate, grade max.

        2

     2

             2,8

          3,5

Reactia de control pentru pasteurizarea smantanii

                                            pozitiva

Reactia Kreis pentru gradul de prospetime

                            negativa (coloratie alb galbuie)

In cazul untului cu adaos de sare, valorile pentru apa + substanta uscata (fara grasime) includ si continutul de clorura de sodiu.

Proprietati microbiologice:

Caracteristici

  Unt         extra

    Unt superior

                       Unt de masa

            Calitatea I

         Calitatea II

Germeni patogeni

                                           absenti

Bacterii coliforme la 1 g produs

   absente

max. 25

               max. 25

          max. 25

Mucegaiuri la 1 g produs, max.

      1000

   1000

                 2000

            2000

Drojdii la 1 g produs, max.

      1000

   5000

                10000

           10000

1.5 Valoarea nutritiva

Datorita compozitiei grasimii in special a continutului mare de digestibilitate peste 95% situandu-se pe primul loc intre grasimile de origine animala. La aceasta calitate se adauga si continutul ridicat de vitamina A si D care in mod obisnuit sunt in cantitati suficiente pentru a acoperi nevoile fiziologice ale organismului. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.

Untul este bogat in elemente minerale ca fosfor, calciu, seleniu.

Untul trebuie procesat la cele mai inalte standarde de igiena, in fabrici de procesare aprobate conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 853/2004.

Toate smantanile folosite in fabricile de lapte trebuie sa fie pasteurizate.

Smantana este pasteurizata dupa cum urmeaza:

a) la o temperatura nu mai mica de 63s C si tinuta la aceasta temperatura nu mai putin de 30 minute;

b) la o temperatura nu mai mica de 70s C si tinuta la aceasta temperatura nu mai putin de 15 secunde;

c) la alte temperaturi pentru alte perioade pentru a avea ca efect eliminarea organismelor patologice vegetative din smantana.

1.6 Ambalare, marcare, transport, depozitare

Untul de vaca se livreaza in:

  • Ambalaje de desfacere: - pachete de hartie metalizata imprimata 85.90 g/m              

                                                     pentru untul extra  si superior;

                                                  - pachete din hartie pergament vegetal, imprimata           

                                                     5560 g/m pentru untul de masa;

                                                  - pachete din hartie pergaminata si folie de aluminiu

                                                     (pentru portiile mici, destinate unitatilor de turism).

  • Blocuri invelite in hartie pergament vegetal 55.60 g/m si introduse in lazi de placaj STAS 6955-64

Materialele folosite la ambalare trebuie sa fie avizate conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Pentru transport ambalajele de desfacere se introduc in lazi de placaj STAS 6955-64 captusite cu hartie de ambalaj stas 82-71. ambalajele de transport trebuie sa fie in buna stare, curate, uscate si fara miros strain.

Ambalajele de desfacere trebuie marcate prin tiparire cu cerneala sicativa, insolubila in grasimi si care nu patrunde prin materialul de ambalare, cu urmatoarele specificatii:

-         marca fabricii;

-         tipul si calitatea produsului;

-         data preambalarii;

-         masa neta;

-         pretul.

Data preambalarii se inscrie prin perforare, in functie de utilajul de ambalat, astfel:

-         ziua prin cifre si luna prin literele I, F, MR, AP, MI, IN, IL, AU, S, O, N, D, sau:

-         numarul zilei din an

Ambalajele de transport vor fi marcate cu urmatoarele specificatii:

-         marca de fabrica;

-         tipul si calitatea produsului;

-         data fabricarii (ziua, luna, anul) respectiv data preambalarii (ziua, luna si anul) in cazul ambalajelor de transport care contin ambalajele de desfacere;

-         numarul lotului;

-         numarul sarjei;

-         masa neta (sau numarul de ambalaje de desfacere si masa neta a unui ambalaj);

-         tara;

-         STAS 278-74.

In fabrici si in unitatile de preambalare, untul de vaca se depoziteaza in camere frigorifice la temperatura de maximum 4˚C.

Pentru untul preambalat termenul de depozitare este de:

-         max. 5 zile la temperatura de maximum 4˚C;

-         max. 10 zile la temperatura de -15.-20˚C.

             La unitatile de desfacere untul se va depozita in incaperi corespunzatoare (curate, bine aerisite, ferite de lumina solara) la temperatura de maximum 4˚C. Este interzisa pastrarea untului de vaca impreuna cu produse care constituie o sursa  de infectie sau care au un miros particular.

             In ambalajul original si in conditiile de depozitare  corespunzatoare, untul extra si superior pot fi pastrate timp de 5 zile, iar untul de masa de calitatea I timp de 4 zile, de la livrarea de catre intreprinderea producatoare.

Pentru untul in bloc acest termen este de maximum 10 zile la temparatura de 24˚C. Untul bloc destinat stocarii se congeleaza si se depoziteaza la -15-20˚C timp de maximum 6 luni.

            Livrarea untului se face in ordinea datei da fabricare. Transportul untului se face in vehicule izoterme, curate, uscate, fara miros strain, la temperatura de maximum 4˚C. Se admite insa si folosirea vehiculelor neizoterme, durata transportului fiind in acest caz de maximum 2 ore. Durata transportului trebuie sa fie de cel mult 48 ore. Fiecare transport trebuie insotit de un certificat de calitate.

1.7 Garantarea calitatii

Termenul de valabilitate al untului este in functie de tipul de unt si de temperatura la care este pastrat untul de la data fabricatiei. Pe ambalaj se mentioneaza obligatoriu „ a se consuma de preferinta inainte de data marcata”.

Termenul de valabilitate la unt

Tipul de unt

Continut de grasime %

Temperatura de pastrare ˚C

Termenul de valabiliatate ,   in zile

Unt de masa      tip B

        65

       -15.-20

                 30

       +4..+8

                 15

Unt superior

        80

       -15.-20

                 60

       +4..+8

                 30

Verificarea calitatii untului se face pe loturi. Prin lot se intelege cantitatea de maximum 5000 kg de unt de acelasi tip si aceeasi calitate, prezentat in acelasi fel de ambalaj. Lotul poate contine unt provenit din mai multe sarje de fabricatie, prezentate distinct.

Verificarea calitatii consta, la fiecare lot, din:

-         verificarea ambalarii si marcarii;

-         examenul organoleptic;

-         analiza chimica;

-         analiza microbiologica.

Pentru verificarea ambalarii si marcarii se ia din lot un numar de ambalaje de transport si de desfacere. Ambalajele se iau proportional din fiecare sarja de fabricatie din care este alcatuit lotul.

Toate ambalajele de transport si de desfacere verificate trebuie sa corespunda conditiilor  prevazute pentru ambalare si marcare. Daca chiar numai un ambalaj este necorespunzator, se verifica un numar dublu de ambalaje. Daca si in acest caz se gaseste chiar numai un ambalaj necorespunzator, lotul se respinge si poate fi prezentat din nou la verificare dupa resortare. 

Examenul organoleptic se efectueaza la cel putin jumatate din ambalajele de transport ( in cazul untului in blocuri) sau de desfacere din numarul de ambalaje care se ia din lot la verificarea  ambalarii si marcarii.

Fiecare proba ( ambalaj de desfacere sau portiune extrasa cu sonda din untul bloc) se examineaza separat in ceea ce priveste caracteristicile organoleptice.

Pentru analiza chimica se iau probe in cantitate totala de 200 g din ambalajele de desfacere sau din portiunile extrase cu sonda. La luarea probelor pentru examenul organoleptic, analiza chimica si microbiologica trebuie respectate regulile din STAS 9535-74.

Metodele de analiza sunt:

-         pregatirea probei pentru analiza;

-         examenul organoleptic;

-         determinarea gradului de repartizare a apei;

-         analiza chimica

-         analiza microbiologica.

1.8 Etichetarea produsului

 Eticheta de unt trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente
(cf HG 784/1996 modificata si completata de HG 953/1999):

     1. denumirea sortimentului
Daca in denumirea sortimentului apare o mentiune referitoare la adaosul de vitamine, se va indica cantitatea acestora.
     2. numele si adresa completa a fabricantului sau, dupa caz, a importatorului sau distribuitorului inregistrat
     3. termenul de valabilitate: cel putin ziua si luna. Se va mentiona: 'Expira la data de'
     4. cantitatea neta
     5. conditiile de pastrare
     6. lista ingredientelor folosite,  inclusiv aditivii alimentari trebuie specificati (cu mentionarea si a grupei din care fac parte)
 - mentiune speciala in cazul adaosului de sare
     7. Continutul de grasime, exprimat in procente
     8. cantitatea ingredientelor accentuate la etichetare prin cuvinte sau desene sau incluse in denumirea sortimentului, daca nu sunt considerate arome.

             Eticheta produsului nu trebuie sa induca in eroare consumatorul. De asemenea, nu trebuie sa atribuie produsului proprietati medicale.
            Toate mentiunile trebuie sa fie scrise in limba romana, usor de citit, inteligibil si asezate in mod vizibil. Mentiunile nu trebuie acoperite sau separate prin cuvinte sau desene. Inscrisul nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, adaugiri, inlocuiri). Este interzisa reetichetarea.

2. Piata produsului

2.1 Sortimentul existent pe piata

In functie de tehnologie si materiile prime utilizate la fabricare, untul se clasifica dupa cum urmeaza:

- unt de vaca;

- paste de unt de vaca;

Untul de vaca, in functie de tehnologia fabricarii, se clasifica dupa cum urmeaza:

- unt de vaca din smintina;

- unt de vaca topit.

Untul de vaca din smintina, in functie de particularitatile tehnologiei de fabricare, se clasifica dupa cum urmeaza:

- din smintina dulce;

- din smintina dulce cu ingrediente (unt de ciocolata);

- din smintina fermentata;

- din smintina de zer.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata, in functie de fractia masica de grasime se clasifica dupa cum urmeaza:

- unt clasic;

- unt cu continut redus de grasime.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata poate fi:

- nesarat;

- sarat.

Pastele de unt de vaca, in functie de particularitatile tehnologiei de fabricare, se clasifica dupa cum urmeaza:

a) din smintina dulce;

b) din smintina fermentata.

Pastele de unt de vaca pot fi:

- nesarate;

- sarate.

Firme producatoare de unt:

1.   ALBALACT

Firme din: Alba Iulia

Descriere: Producator de lapte si produse lactate.

Adresa: STR. GH. SINCAI NR. 4

2.   BENDEACRIS PROD COM

Firme din: Micestii de Campie

Descriere: Procesator de produse lactate

Adresa: MICESTII DE CAMPIE NR.202/A, cod 427160

3.   CALATIS GRUP

Firme din: Bistrita

Descriere: Producator de produse lactate.

Adresa: CALEA MOLDOVEI NR. 16A

4.   COZA RUX

Firme din: Suceava

Descriere: Productie si distributie produse lactate de cea mai buna calitate.

Adresa: CALEA BURDUJENI NR.11A, SUCEAVA

5.   GENY COM

Firme din: Botosani

Descriere: Producator si distribuitor preparate lactate.

Adresa: STR.OCTAV BANCILA BL.G 13 AP. 8

6.   GORDON-PROD

Firme din: Bulgareni

Descriere: Producator de brinza topita, crema de unt, cascaval, smantana

Adresa: LOC. BULGARENI, NR. 27, COD 537167

7.   HORTICOLA INTL SEVIS

Firme din: Cisnadie

Descriere: Producator de lactate

Adresa: STR. SIBIULUI, NR.48

8.   LACTO FOOD

Firme din: Arad

Descriere: Import si distributie produse lactate.

Adresa: STR. TENETCHI STEFAN NR.34A, COD

9.   LACTO SOLOMONESCU

Firme din: Miron Costin

Descriere: Produce si comercializeaza cascaval Dalia, Dobrogea, Fetesti, Ramnic, Rucar, branza de burduf tip II (membrana naturala si folie poliamidica), smantana, unt, urda proaspata.

Adresa: LOC.MIRON COSTIN, COM.VLASINESTI

10.   LITU PRODCOM

Firme din: Campulung Moldovenesc

Descriere: Colectare lapte, procesare, preparare cascaval traditional Izvorul Alb

Adresa: STRADA IZVORUL ALB NR.87

11.   MARION INVEST TRADE'94

Firme din: Bucuresti

Descriere: Producator si distribuitor de produse lactate.

Adresa: STR. MIRCEA VULCANESCU NR. 74, ET.2, AP. 3, SECTOR 1

12.   ORIZONT 2000

Firme din: Botosani

Descriere: Produce si comercializeaza produse naturale din lapte de vaca(cascaval Rucar,branza de burduf,smantana dulce)

Adresa: COM. VORONA JUD. BOTOSANI

13.   PRIS COM UNIVERS

Firme din: Botosani

Descriere: Fabrica de prelucrare a laptelui si branzeturilor'ELLI LACT',produce si comercializeaza o gama variata de produse cascaval rucar,cascaval dalia,cascaval mixt,rulada condimentata,telemea,smantana.

Adresa: SAT FLAMANZI JUD. BOTOSANI

14.   PROD ABC COMPANY

Firme din: Grumazesti

Descriere: PRODUSE LACTATE: CASCAVAL, BRANZA DE BURDUF

Adresa: COMUNA GRUMAZESTI

15.   PROMILCH

Firme din: Podu Iloaiei

Descriere: PRODUCATORI DE LACTATE

Adresa: PODUL ILOAIEI

16.   RARAUL

Firme din: Campulung Moldovenesc

Descriere: Fabrica de lapte(lapte praf, lapte de consum, cascaval, produse proaspete, smantana, sana, iaurt, unt)

Adresa: STR. AEROPORTULUI NR.3

17.   ROMFULDA PROD

Firme din: Beclean

Descriere: Producator de lactate; producator de otet

Adresa: STR. CODRULUI NR.45

18.   ZADA PRODCOM

Firme din: Radauti

Descriere: PRODUCATOR SI DISTRIBUITOR SPECIALITATI DE CASCAVAL(CASCAVAL DALIA, APERITIV DE HARLAU, CASCAVAL RUCAR, CASCAVAL AFUMAT BRADET)

Adresa: RADAUTI, SUCEAVA

Marci de produse:

COVALACT UNT 65% 200g-cod 2232

LA DORNA UNT 82% BIO 250g-cod 2233

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 100g-cod 2234

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 125g-cod 2229

MILRAM UNT 250g-cod 2230

OLDENBURGER UNT 250g-cod 2231

MEGGLE UNT CU IAURT 250g-cod 2226

MEGGLE UNT ALPEN 200g-cod 2227

PRODLACTA UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2228

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 250g-cod 2223

BRENAC UNT 60% 200g-cod 2224                              

LA HARGHITA UNT 80% 200g-cod 2225

MILLI UNT 80% 200g-cod 2220

MARKEN UNT 82% 250g-cod 2221

PRESIDENT UNT 82% 250g-cod 2222

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2217

ALBALACT UNT 65% 200g-cod 2218

OKE UNT 65% 200g-cod 2219

PRESIDENT UNT 82% 125g-cod 2214

PRESIDENT UNT 82% 200g-cod 2215

NAPOLACT UNT 65% 200g-cod 2216

MEGGLE UNT ALPEN 250g-cod 2212

MEGGLE UNT ALPEN 125g-cod 2213

BAYERNLAND UNT GERMANIA 82% 250g-cod 2211

2.2 Date privind consumul

Friesland, Albalact, Macromex si Covalact sunt principalii competitori pe piata untului.  In cazul untului, marca reprezinta un criteriu important in alegerea pachetului de pe raft.. „Piata de unt, ca oferta, este segmentata in functie de continutul de grasime si in functie de pret“ spun unii consumatori.

Albalact: firma cu actionariat 100% romanesc, fabrica unt de masa si detine si marca de lapte Fulga.

Macromex

- unt President (premium) importat din Franta ambalat in folie si caserola de 10g, 125g, 200g, 250g; President nesarat, semisarat, light si cu sare de mare; unt Milram si Oldenburger importate din Germania se adreseaza segmentului cu venituri medii

Whiteland

- importa unt Alpen de 82% grasime si untul cu iaurt Joghurt Butter

Covalact este o firma cu traditie in domeniu si fabrica unt de tip A si B:

- unt 80% grasime -bloc la 25 kg, unt de 80% grasime de 200g, unt de 80% grasime la 100g, unt 65% grasime la 200g, unt 65% grasime la 100g.

Friesland Romania - companie olandeza cara a achizitionat in 2002, trei fabrici romanesti de unt: Somesana-Satu Mare, Beclar-Timisoara si SCIL-Mures. Detine marcile Milli si Oke.

Oferta:

- unt Milli cu 80% grasime si 65% grasime in ambalaj de 180g, crema de unt Milli cu 35%, unt Napolact cu 65% grasime in ambalaj de 200g.

In Romania, se consuma aproape aceeasi cantitate de unt ca si in alte tari europene, adica 2,6 kilograme de locuitor pe an.  Unturile ambalate la gramaje mari (de la 125g pana la 250g) cunosc o usoara scadere pe timp de vara si un varf in perioada sarbatorilor in timp ce la unturile la gramaje mici de 10g, situatia este exact invers'.

Comparatie intre piata untului si piata margarinei intre anii 2001-2006

Aflata aparent intr-o competitie dura, piata untului este de fapt de sase ori mai mica decit cea a margarinei. Cu toate acestea, untul incearca sa isi reia, incet, dar sigur, locul de odinioara de pe masa consumatorilor romani.

„In ultimii trei ani se observa o crestere constanta a pietei untului, datorata gradului sporit de educatie a consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce mai mult ca untul este un produs natural si sanatos.

Volum dublu intr-un cincinal

Daca in perioada mai 2001-aprilie 2002, importanta vinzarilor in volum pentru unt era de aproximativ 6% din totalul pietei de unt si margarina, restul de 94% revenind margarinei, in intervalul mai 2005-aprilie 2006, segmentul de unt a crescut ca importanta a vinzarilor in volum cu patru puncte procentuale, pina la circa 10% din totalul pietei, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piata MEMRB Romania. Daca in aceeasi perioada, mai 2001-aprilie 2002, valoarea vinzarilor de unt acoperea aproximativ 15% din totalul pietei, 85% revenind margarinei, importanta vinzarilor de margarina, in valoare, a scazut treptat, ajungind in intervalul mai 2005-aprilie 2006 la 77%, in scadere cu 8 puncte procentuale fata de mai 2001-aprilie 2002, spune acelasi studiu de piata.

Untul doar la supermarket

Chioscurile si magazinele mici au scazut ca importanta in vinzarile de unt, supermarketurile urcind in top si devenind chiar locatia predilecta de unde romanii cumpara unt. In cazul untului, cresterea importantei in valoare a canalului de supermarketuri a fost aproape tripla, de la 19,8% la 46,1%.

Intoarcerea romanilor la consumul de unt  in 2007 este explicata de producatori prin cresterea puterii de cumparare si a gradului de educatie. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana a crescut si “numarul jucatorilor pe piata”. Astfel,  pe piata untului concurenta se duce intre un numar apreciabil de jucatori ca de exemplu Friesland, Covalact, Albalact, Brenac, Nordic, Macromex, Whiteland.

In 2007 au aparut doua produse absolut noi pentru piata romaneasca. Este vorba despre President light la 250 de grame si untul cu sare de mare La Motte President de 250 de grame. Aceste  produse au aparut pentru cei care prefera o alimentatie mai putin bogata in grasimi si cei care prefera un unt cu totul deosebit, cu o aroma placuta si o textura fina. De asemenea , Covalact a lansat sortimente de unt de 100 de grame cu 65% si 80% grasime .

Conform datelor Institului National de Statistica, anul trecut fabricile romanesti au scos pe piata aproximativ 5.000 de tone de unt.

Un studiu de piata realizat de MEMBERS RTS, estimeaza ca piata untului in Romania este de cel mult 8 milioane de euro, in timp ce conturile producatorilor de margarina se rontunjesc anual cu aproximativ 40 de milioane de euro.

Concluzii

Untul este un produs pe care lumea  ar trebui sa-l consume zilnic.  In ultimii ani se observa o crestere constanta a pietei untului datorata gradului sporit de educatie a consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce mai mult ca untul este un produs natural si sanatos.

Untul reprezinta o sursa bogata si usor asimilabila de vitamine, este bogat in minerale, contine acizi grasi, care ofera protectie impotriva cancerului.

In concluzie “ consumati unt si uitati de  margarina”!

Bibliografie

1. Dima, D., Marfuri alimentare si securitatea consumatorului , Editura Economica, Bucuresti, 2006

2. Dima, D., Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import., Editura A.S.E., 2004

4. ***  www.infoaliment.ro

5. *** www.agro-alimentar.ro




Alimentatie



NECONFORMITATILE CALITATIVE NEPERICULOASE
ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE
Procesul tehnologic de obtinere a sucului de tomate
PREFERINTELE CULINARE SI SERVIREA TURISTILOR EVREI
Calitatea pestelui si conservelor din peste. analiza senzoriala a acestora
Reziduri chimice In alimente
IMPACTUL SERVICIILOR DE CATERING ASUPRA STILULUI DE VIATA IN SOCIETATEA MODERNA
DREPTUL LA DESPAGUBIRE
OBLIGATIILE PRINCIPALE ALE COMERCIANTILOR IN RAPORT CU CONSUMATORII
ETICHETAREA PRODUSELOR PREAMBALATE









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate