Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Legislatie


Index » legal » Legislatie
» Regulamentul pentru zbor al aviatiei militare


Regulamentul pentru zbor al aviatiei militare


 

 

 

 

 

REGULAMENTUL PENTRU ZBOR AL AVIATIEI MILITARE

 

 

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale



Art. 1. -   (1) Regulamentul pentru zbor al Aviatiei Militare stabileste cadrul normativ al conducerii si executarii zborului cu aeronavele militare in spatiul aerian al Romaniei, pe timp de pace.

(2)   Prezentul regulament este elaborat avand la baza Ordonanta guvernului nr. 29/1997 privind Codul Aerian, aprobata prin Legea nr. 130/2000, hotararea de guvern HG 1172/2003 cu privire la „Procedura de autorizare a zborurilor cu aeronave civile si de stat in spatiul aerian national”, Ordinul comun nr. M70/2002 al ministrului Apararii Nationale si al ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru aprobarea RACR-ASM/FUA – „Reglementarea privind managementul spatiului aerian si aplicarea conceptului de utilizare flexibila a spatiului aerian in Romania”, standardele si practicile recomandate in Anexa 2, Editia a 9-a, Iulie 1990, la „Conventia privind aviatia civila internationala”, semnata la Chicago, la 7 decembrie 1944.

a)                      (1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru intregul personal din Armata Romaniei, care desfasoara activitati aeronautice militare pe teritoriul si in spatiul aerian al Romaniei.

(2)   Pe timpul cat efectueaza misiuni in spatiul aerian al Romaniei repartizat aviatiei civile, sub controlul organelor civile de control al traficului aerian (Air Traffic Control – ATC), echipajele aeronavelor militare romane sunt obligate sa respecte reglementarile aviatiei civile privind executarea zborului si circulatia aeriana.

(3)   Echipajele aeronavelor de stat straine, aflate pe teritoriul Romaniei, se supun acestor reglementari atunci cand desfasoara activitati aeronautice sub controlul operational al Fortelor Aeriene Romane.

b)                      (1) Prevederile prezentului regulament nu se aplica echipajelor aeronavelor militare romane care opereaza pe teritoriul sau in spatiul aerian al altor state, in masura in care aceste reglementari sunt incompatibile sau contravin legilor, regulilor si procedurilor din tara respectiva.

(2)   In conditiile in care operatiile aeriene, la care participa aeronave militare romane, se executa sub o comanda operationala, alta decat cea nationala, echipajele acestora aplica procedurile si standardele specifice autoritatii respective. In situatia in care aceste reglementari au prevederi diferite de cele nationale referitoare la securitatea zborului, se aplica normele cele mai restrictive. In aceasta situatie, responsabilitatea aplicarii reglementarilor adecvate apartine comandantului detasamentului roman.

c)                      Zborul aeronavelor militare romane, inclusiv pe timpul activitatilor desfasurate impreuna cu aeronave apartinand altor state, se desfasoara in conformitate cu procedurile si instructiunile speciale continute in publicatiile de informare aeronautica civile si militare si instructiunile emise de organele ATC.

d)                     Prezentul regulament sta la baza elaborarii tuturor reglementarilor privind activitatea de zbor, emise in Armata Romaniei.

e)                      (1) In functie de necesitati, sunt permise urmatoarele exceptii de la aceste reglementari:

a)      in caz de urgenta sau pentru salvarea de vieti omenesti;

b)      cand este esential pentru apararea aeriana a Romaniei si timpul avut la dispozitie nu permite obtinerea aprobarii autoritatilor competente, in conditiile in care se actioneaza in baza unui plan aprobat;

c)      pentru alinierea la cerintele NATO nou aparute sau ale tarii gazda in cazul activitatilor militare desfasurate in afara granitelor Romaniei.

(2)   Aprobarea autoritatilor in drept este ceruta pentru toate cazurile de exceptie care implica legile si reglementarile din orice alta tara.

d)                     (1) Orice incalcare a prevederilor prezentului regulament si a celorlalte acte normative care reglementeaza activitatea de zbor dar si a procedurilor de operare aprobate se raporteaza in aceeasi zi, ierarhic, prin fax sau electronic, dupa caz, pana la seful Statului Major al Fortelor Aeriene, denumit in continuare SMFA.

(2)   Incalcarea prevederilor regulamentelor, normelor si procedurilor aprobate, referitoare la activitatea de zbor, poate duce la greseli care pot determina aparitia unor evenimente de zbor. In aceste situatii, factorii de decizie, pe nivelul lor de competenta, ordona, dupa caz, desfasurarea investigatiilor.

(3)   Greselile comise de personalul implicat in activitati de zbor, pe timpul indeplinirii atributiilor functionale, nu se pedepsesc. Investigatia trebuie sa determine cauzele producerii evenimentului de zbor, iar factorii de decizie sa gaseasca solutii si sa actioneze in consecinta pentru ca aceste greseli sa nu fie repetate.

e)                      (1) Necunoasterea regulamentelor, normelor si procedurilor de operare sau interpretarea si aplicarea lor gresita, pe timpul desfasurarii activitatii de zbor, atrage suspendarea personalului de la activitati aeronautice pentru o perioada de maxim 30 de zile.

(2)   Au dreptul de a suspenda personal aeronautic urmatorii:

a)      instructorul si directorul de zbor, pentru misiunea urmatoare sau pentru o zi;

b)      comandantul escadrilei, pentru personalul din subordine si seful logisticii bazei aeriene, numai pentru personalul tehnic, pentru o perioada de pana la 5 zile;

c)      comandantul unitatii de aviatie, pentru o perioada de pana la 10 zile;

d)     seful Instructiei si Doctrinei din SMFA si seful Logisticii din SMFA, numai pentru personalul tehnic, pentru o perioada de pana la 15 zile;

e)      comandantul COAP, pentru o perioada de pana la 20 zile;

f)       seful SMFA, pentru o perioada de pana la 30 zile.

(3)   Perioada de suspendare este destinata pregatirii teoretice si practice de specialitate, punandu-se accent pe domeniile in care au fost constatate deficiente.

(4)   Pe perioada suspendarii, personalul aeronautic isi pierde drepturile ce decurg din calitatea respectiva.

(5)   La sfarsitul acestei perioade personalul suspendat sustine un examen teoretic si practic in fata unei comisii numite de autoritatea care a ordonat suspendarea de la activitati aeronautice. In functie de rezultatele obtinute, seful comisiei propune reluarea activitatii sau inaintarea propunerii de retragere a calitatii de personal aeronautic.

g)                              (1) Retragerea calitatii de personal aeronautic este, conform legii, atributul sefului SMFA.

(2)   Incalcarea premeditata si repetata a prevederilor regulamentelor, normelor si procedurilor de operare aprobate sau neraportarea violarilor comise constituie act de indisciplina si, in functie de gravitatea consecintelor, atrage dupa sine retragerea calitatii de personal aeronautic.

h)                              Sensul unor termeni si expresii, precum si acronimele utilizate in prezentul regulament sunt prezentate in anexa nr. 1.


CAPITOLUL II

Aeronavele militare

Art. 2. -           In prezentul regulament se fac referiri la tipurile de aeronave, clasificate in conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

SECTIUNEA 1

Inmatricularea si admiterea la zbor a aeronavelor militare

i)                                (1) Orice aeronava militara trebuie sa aiba inscrise insemnul apartenentei de stat si numarul de inmatriculare, conform legislatiei in vigoare. Alte inscriptii si modul de vopsire a aeronavelor militare se stabilesc prin ordin al sefului SMFA.

(2)   Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil de pasageri sau marfuri vor avea inscrise pe ele:

a)      pavilionul Romaniei;

b)      insemnul apartenentei de stat;

c)      marca de ordine, stabilita de comun acord cu Autoritatea Aeronautica Civila Romana, denumita in continuare AACR.

Art. 3. -           (1) Inmatricularea tuturor aeronavelor militare se face de catre SMFA, in registrul unic de inmatriculare a aeronavelor militare si se atesta prin certificatul de inmatriculare pastrat la unitatea militara de aviatie in inzestrarea careia se afla aeronava.

(2)   Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil de pasageri sau marfuri se inmatriculeaza si in registrul unic de inmatriculare a aeronavelor civile, intocmit de catre AACR.

d)                             (1) Admiterea la zbor a aeronavelor militare se face numai daca acestea sunt disponibile din punct de vedere tehnic, au fost pregatite pentru zbor si daca unitatea, in dotarea careia se afla, dispune de urmatoarele documente:

a)      certificatul de inmatriculare;

b)      certificatul de navigabilitate;

c)      livretele aeronavei si ale motorului/motoarelor;

d)     instructiunile de exploatare si manualele de pilotaj;

e)      instructiunile de mentenanta;

f)       carnetul de drum si autorizatia de functionare a statiilor radio de bord, numai pentru aeronavele militare care au si inmatriculare civila.

(2)   Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport aerian civil de pasageri sau marfuri trebuie sa posede si certificatul de navigabilitate emis de catre AACR.

SECTIUNEA a 2-a

Accesul la bordul aeronavelor militare si transportul  personalului si materialelor

g)                      (1) Accesul la bordul aeronavelor militare si transportul persoanelor si materialelor se aproba de catre:

a)      ministrul apararii nationale, pentru cetatenii straini, personalul, echipamentele si materialele transportate in si din strainatate;

b)      seful Statului Major General, pentru personalul care nu face parte din structurile Ministerului Apararii Nationale, materialele transportate in folosul lor, precum si pentru personalul, echipamentele si materialele agentilor economici, transportate in baza unor contracte;

c)      sefii statelor majore ale categoriilor de forte ale Armatei care detin aeronave de transport, pentru personalul din subordine si membrii familiilor acestora, materialele transportate in folosul lor, pentru personalul celorlalte categorii de forte ale Armatei si din structurile centrale ale Ministerului Apararii Nationale, participantilor la activitati desfasurate in comun, precum si pentru personalul, echipamentele si materialele agentilor economici, in baza contractelor;

d)     comandantul Comandamentului Operational Aerian Principal, denumit in continuare COAP, pentru personalul si materialele apartinand Fortelor Aeriene, precum si pentru persoanele aflate in pericol, ranite sau bolnave, in baza solicitarilor primite;

e)      comandantii unitatilor care detin aeronave de transport, pentru personalul din subordine, echipamentele si materialele din dotarea unitatii, persoanele in pericol, ranite sau bolnave, in baza solicitarilor primite, cu informarea ulterioara a comandantului COAP.

(2)   In toate situatiile de urgenta, cand este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a unei persoane, comandantul echipajului poate permite accesul la bordul aeronavelor a persoanelor aflate in pericol, cu informarea organului de control al traficului aerian cu care este in legatura.

(3)   Comandantul echipajului este autoritatea finala de decizie privind accesul la bordul aeronavei, in functie de numarul locurilor disponibile, capacitatea de transport si de performantele aeronavei in conditiile concrete din zona in care opereaza. De asemenea, comandantul echipajului decide continuarea misiunii sau intreruperea acesteia, pentru a asigura salvarea vietilor omenesti.

f)                               Este interzis:

a)      transportul de persoane la bordul aeronavelor prevazute cu scaune de catapultare, daca acestea nu au fost instruite asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare si asupra particularitatilor zborului la mare altitudine;

b)      transportul persoanelor la bordul aeronavelor care executa zboruri tehnice;

c)              interventia in deciziile si actiunile echipajului a oricarei persoane de la bord care nu are calitatea de membru al acestuia.


CAPITOLUL III

Personalul navigant de aviatie

SECTIUNEA 1

Probleme generale

Art. 4. -           (1) Personalul navigant de aviatie cuprinde cadrele militare, studentii, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili care executa misiuni de zbor cu aeronavele militare, respectiv:

a)      personalul de conducere a aeronavelor pe timpul executarii misiunilor de zbor;

b)      personalul tehnic de exploatare in zbor, a motoarelor, instalatiilor, echipamentelor si sistemelor de la bordul aeronavelor;

c)      personalul de insotire;

d)     personalul tehnic pentru incercarea, testarea, receptia si controlul in zbor al aeronavelor.

(4)   Personalul de conducere a aeronavelor pe timpul misiunilor de zbor cuprinde:

a)      pilotii, pilotii de incercare, receptie, verificare si cosmonautii;

b)      navigatorii de bord.

(5)   Personalul tehnic de exploatare a aeronavelor, motoarelor, instalatiilor, echipamentelor si sistemelor de bord pe timpul executarii misiunilor de zbor cuprinde:

a)      inginerii sau mecanicii de bord;

b)      radiotelegrafistii de bord;

c)      operatorii foto, radio si radiolocatie de bord;

d)     operatorii troliu;

e)      tragatorii aerieni;

f)       specialistii cu incarcarea si centrajul;

(6)   Personalul de insotire cuprinde:

a)      comandantii de aeronava;

b)      insotitorii de bord;

c)      medicii insotitori de bord;

d)     paramedicii;

e)      salvatorii.

Art. 5. -           (1) In functie de caracteristicile constructive aeronavele militare sunt exploatate in zbor de unul sau doi piloti si de personal aeronavigant specializat pe posturile de la bord. Cand la bordul aeronavei, pentru executarea zborului, se afla doua sau mai multe persoane, acestea constituie un echipaj si se stabileste un comandant de echipaj/pilot comandant (Pilot in Command – PC).

(2)   PC este numit din randul pilotilor care au un nivel de instruire in zbor corespunzator misiunii pe care o executa, este sef al intregului echipaj, are autoritatea finala de a decide in legatura cu aeronava pe timpul cat este in functie si raspunde nemijlocit de pregatirea si executarea misiunii de zbor.

(3)   Copilotul (Copilot-CP) este ajutorul PC si are la bord atributiuni specifice postului de pilotaj pe care il ocupa.

(4)   Ceilalti membri ai echipajului executa activitatile la bordul aeronavei in conformitate cu atributiile functiei/postului in echipaj si deciziile comandantului de echipaj.

Art. 6. -           Pentru executarea unei misiuni de zbor, la bordul aeronavelor de transport, poate fi numit un comandant de aeronava  care conduce activitatile pentru indeplinirea acesteia fara a avea dreptul de a interveni in pilotarea sau exploatarea aeronavei. Atributiile comandantului de aeronava se stabilesc prin ordin al sefului SMFA.

Art. 7. -           (1) Personalul navigant nu este admis ca membru al echipajului unei aeronave militare atunci cand:

a)      se afla sub influenta alcoolului. Este considerata sub influenta bauturilor alcoolice persoana care are o concentratie alcoolica in sange cuprinsa intre 0 ‰ si 1‰;

b)      este in stare de ebrietate. Este considerata in stare de ebrietate persoana care are o concentratie alcoolica in sange mai mare de 1‰;

c)      se afla sub influenta drogurilor sau urmeaza tratament medical cu substante care ii afecteaza capacitatea de a-si indeplini atributiile la bordul aeronavei;

d)     se afla intr-o stare psiho-fizica precara, care ar periclita securitatea zborului;

e)      poseda asupra sa alte obiecte in afara celor permise si necesare indeplinirii misiunii.

(2)   Personalul navigant completeaza, inainte de decolare, pe propria raspundere, un chestionar cu privire la starea psiho-fizica, dupa modelul prezentat in anexa nr. 3. Informatiile acestui chestionar sunt folosite de directorul de zbor/comandantul de echipaj pentru a decide admiterea la zbor a personalului navigant/membrilor echipajului.

Art. 8. -           Personalul navigant care executa serviciu de lupta la aerodrom poate fi admis la zborul de instructie la iesirea din serviciu, daca pe timpul executarii acestuia nu a fost trecut intr-o stare de pregatire pentru lupta superioara. In cazul in care, pe timpul executarii serviciului de lupta la aerodrom, pilotul a fost trecut intr-o stare de pregatire pentru lupta superioara, admiterea la zborul de instructie se face dupa minim 8 ore de odihna de la ora trecerii in starea de pregatire pentru lupta initiala.

f)                               (1) Personalul navigant de aviatie raspunde pentru indeplinirea misiunii de zbor si respectarea masurilor de securitate a zborului.

(2)   Instructorul raspunde atat de modul de desfasurare a activitatilor la bordul aeronavei de catre personalul aflat in pregatire sau controlat/examinat, cat si de prevenirea agravarii greselilor acestuia peste limitele anvelopei de securitate.

SECTIUNEA a 2-a

Admiterea la activitatile de zbor si controlul pregatirii de specialitate a personalului navigant

g)                              La inceputul fiecarui an de instructie, seful SMFA stabileste, prin ordin, personalul navigant admis la zbor, pe categorii de aviatie, tipuri de aeronave si specialitati.

h)                              (1) In unitatile de aviatie, admiterea personalului navigant la zbor se face prin ordin de zi pe unitate, astfel:

a)      in urma promovarii examenului de obtinere sau prelungire/echivalare a licentei de zbor;

b)      in urma expertizei medicale periodice;

c)      la mutarea in alta unitate;

d)     la trecerea la o categorie superioara de pregatire in zbor;

e)      la atestarea fiecarei calificari de personal navigant;

f)       dupa terminarea cursurilor teoretice de pregatire initiala si sustinerea examenelor.

(2)   Admiterea la zbor se consemneaza in carnetul de zbor al personalului navigant, pentru fiecare situatie in parte.

g)                              Calificarea si nivelul de pregatire ale personalului navigant de aviatie, necesare pentru admiterea la executarea misiunilor de zbor, sunt stabilite prin reglementari specifice fiecarei categorii de aviatie.

h)                              (1) Obtinerea licentei medicale a personalului navigant este obligatorie si se efectueaza la structura specializata, in perioadele stabilite, prin planul anual aprobat. Personalul navigant care nu se prezinta pentru obtinerea licentei medicale la termenul planificat este suspendat de la zbor.

(2)   In cazuri deosebite, personalul care a depasit termenul stabilit pentru efectuarea expertizei medicale poate zbura cu aprobarea sefului SMFA, comunicata in scris comandantului unitatii, daca medicul de unitate declara personalul respectiv apt pentru zbor, fara a depasi termenul cu mai mult de 30 de zile.

i)                                Trecerea personalului navigant pe o alta categorie, un alt tip sau varianta de aeronava se aproba de seful SMFA. Criteriile de selectionare si admitere la zbor pe un nou tip de aeronava se stabilesc prin ordin al sefului SMFA.

j)                                (1) Anual si la mutarea in alta unitate, personalul navigant este controlat in zbor la tehnica pilotajului, navigatie aeriana si intrebuintare in lupta.

(2)   Numarul minim de controale in zbor, stabilit in functie de nivelul de pregatire al personalului navigant de aviatie controlat, este stabilit prin ordin al sefului SMFA pentru fiecare categorie de aviatie in parte.

(3)   Controlul/examinarea in zbor a personalului navigant, pentru toate categoriile de pregatire, se face de instructori de zbor cu calificare corespunzatoare pentru tipul de aeronava, conditiile de timp si meteorologice in care se executa misiunea.

k)                              (1) Calitatea executarii fiecarei evolutii sau etape a zborului de control se apreciaza conform precizarilor standardelor de instructie sau normelor anexa la manualul de instructie in zbor specific categoriei de aviatie/aeronava, iar aprecierea generala se face cu unul din calificativele: FOARTE BINE, BINE, SATISFACATOR sau NESATISFACATOR.

(2)   Pentru a fi admis la zborul in simpla comanda sau de antrenament/operational pe postul pe care se instruieste/este calificat, pilotul trebuie sa obtina calificativul de cel putin BINE, iar pentru exercitii de intrebuintare in lupta cu trageri reale, zborul in spatiul aerian repartizat aviatiei civile sau misiuni in strainatate, calificativul FOARTE BINE.

SECTIUNEA a 3-a

Admiterea la activitatile de control al traficului aerian si al interceptarii si controlul pregatirii de specialitate a navigatorilor de sol

l)                                Navigatorii de sol sunt atestati sa execute activitati de control al traficului aerian si al interceptarii daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a)      detin o calificare anterioara privind controlul traficului aerian si al interceptarii, iar pe functia detinuta au atributii pe linia dirijarii si coordonarii zborului;

b)      sunt incadrati in structurile de control al traficului aerian si al interceptarii;

c)      au promovat examenul teoretic si practic pentru admiterea la controlul traficului aerian si al interceptarii;

d)     au promovat examenul de licenta;

e)      au obtinut licenta medicala.

f)                               (1) Controlul pregatirii de specialitate a personalului de control al traficului aerian si al interceptarii se executa prin:

a)      examene de licenta;

b)      examene teoretice si practice pentru obtinerea titlului de clasa;

c)      exercitii de control prevazute in manualul de instruire al navigatorilor de sol;

d)     verificari in cadrul convocarilor periodice de pregatire de specialitate.

(2)   Rezultatele obtinute la aceste activitati vor fi consemnate in ordinul de zi pe unitate si in carnetul individual de control al traficului aerian si al interceptarii apartinand navigatorului de sol.


CAPITOLUL IV

Terenurile de zbor

SECTIUNEA 1

Definirea si clasificarea terenurilor de zbor

Art. 9. -       (1) Terenul de zbor este o suprafata amenajata si dotata pentru rulajul, decolarea, aterizarea si stationarea aeronavelor militare, precum si pentru desfasurarea activitatilor de exploatare tehnica a acestora.

(2)   Un teren sau suprafata de apa devine teren de zbor prin declararea sa ca atare in conditiile legii.

e)                           (1) In cadrul terenurilor de zbor sunt incluse aerodromurile, heliporturile, platformele, terenurile de decolare-aterizare, tronsoanele de autostrada special construite si hidroscalele.

(2)   Aerodromul este terenul de zbor special amenajat si dotat cu infrastructura necesara asigurarii si desfasurarii activitatii de zbor.

(3)   Heliportul este terenul de zbor special amenajat si dotat pentru asigurarea si desfasurarea activitatii de zbor cu elicopterele.

(4)   Platforma de decolare-aterizare/puntea de zbor este o suprafata cu dimensiuni reduse, destinata exclusiv aeronavelor cu decolare si aterizare verticala.

(5)   Terenul de decolare-aterizare este suprafata de uscat sumar amenajata care permite decolarea si aterizarea, in anumite conditii de timp si meteorologice a aeronavelor cu decolare si aterizare scurta sau pe verticala.

(6)   Tronsonul de autostrada/sosea este suprafata de carosabil special construita astfel incat, cu amenajari minime, sa permita decolarea, aterizarea si stationarea aeronavelor militare.

(7)   Hidroscala este suprafata de apa si elementele de infrastructura adiacente care permit decolarea si amerizarea aeronavelor special echipate.

Art. 10. -       Clasificarea terenurilor de zbor dupa rolul operativ, modul de utilizare, inzestrarea cu mijloace pentru apropiere si aterizare este prezentata in anexa nr. 4.

Art. 11. -       (1) Cerintele privind caracteristicile, compunerea, dispunerea si regimul de functionare a mijloacelor, specifice fiecarei categorii de piste/directii se stabilesc prin ordine ale sefului SMFA.

(2)   Pistele de decolare-aterizare trebuie sa fie marcate si echipate cu sisteme de iluminare in conformitate cu prevederile acordurilor de standardizare NATO, Anexei 14 „Aerodromurile” la “Conventia privind aviatia civila internationala” si ale altor acorduri la care Romania este parte semnatara.

f)                               Baremele meteorologice minime admise pe categorii de aeronave, pentru operarea de pe pistele precizate la articolul anterior sunt stabilite prin ordin al sefului SMFA, in functie de:

a)      categoria pistei de decolare-aterizare;

b)      dotarea cu mijloace terestre de navigatie aeriana;

c)      obstacolele din zona terenului de zbor.

d)                             (1) Zborul aeronavelor de lupta sub baremele stabilite este permis numai pentru executarea misiunilor de lupta.

(2)   Decolarea aeronavelor de transport sub baremul stabilit este permisa in conditiile existentei unui aerodrom de rezerva la decolare avand conditii meteorologice cel putin de barem minim al aerodromului de decolare; vizibilitatea orizontala minima admisa pentru decolarea avioanelor de transport in aceasta situatie reprezinta cel putin 50% din cea admisa pentru aterizare.

SECTIUNEA a 2-a

Amenajarea si exploatarea terenurilor de zbor

e)                              Terenurile de zbor pot fi utilizate numai dupa omologarea lor pentru zbor de catre comisii numite de seful SMFA in cazul aerodromurilor, heliporturilor si tronsoanelor de autostrada si de catre comandantul unitatii in cazul terenurilor de decolare-aterizare, platformelor de decolare-aterizare/puntilor de zbor si hidroscalelor.

f)                               (1) Aerodromurile, eliporturile, platformele de decolare-aterizare si tronsoanele de autostrada se utilizeaza in conformitate cu prevederile normelor de exploatare intocmite de unitatea de aviatie utilizatoare si aprobate de seful SMFA.

(2)   Terenurile de decolare-aterizare, platformele de decolare-aterizare si hidroscalele se admit la exploatare prin ordin al comandantului unitatii de aviatie, dupa stabilirea conditiilor de folosire si raportarea amplasarii acestora la COAP.

g)                              Terenurile de zbor trebuie sa fie dimensionate, amenajate si dotate astfel incat sa asigure desfasurarea in conditii de securitate a activitatilor de zbor.

h)                              Terenul de zbor cuprinde urmatoarele elemente de infrastructura:

a)      pistele/platformele/suprafetele pentru decolare-aterizare;

b)      caile de rulaj;

c)      acostamentele si zonele de securitate;

d)     platformele, locurile si zonele de stationare si dispersare;

e)      spatiile special amenajate pentru activitatile de comanda si control, intretinere tehnica a aeronavelor si pentru adapostirea tehnicii si personalului;

f)       amplasamentul mijloacelor de comunicatii si de navigatie aeriana.

g)                              Directiile de aterizare, pistele de decolare-aterizare, caile de rulaj si platformele de stationare, zonele de luare a contactului la aterizare, obstacolele de pe aerodrom se marcheaza si se balizeaza conform normelor si standardelor in vigoare.

h)                              Sistemul de comunicatii se realizeaza si mijloacele de comunicatii se dispun in conformitate cu reglementarile in vigoare.

i)                                Folosirea in comun a terenurilor de zbor de catre unitatile sau subunitatile de aviatie din cadrul Fortelor Aeriene si ceilalti operatori aerieni militari sau civili se face in baza normelor tehnice de exploatare in comun aprobate de catre seful SMFA si autoritatea careia ii este subordonat operatorul aerian.


CAPITOLUL V

Organizarea si utilizarea spatiului aerian

j)                                Pentru utilizarea flexibila a spatiului aerian al Romaniei de catre operatorii militari si civili, sunt definite urmatoarele structuri ale acestuia:

a)      Spatiul de trafic aerian. Reprezinta portiunea din spatiul aerian in care se desfasoara activitati aeronautice, indiferent de apartenenta si natura acestora;

b)      Zonele rezervate/segregate. Reprezinta portiunile din spatiul aerian destinate unor activitati aeronautice militare, zborului de instructie de baza si avansata, a instructiei tactice de baza, sportului aeronautic, incercarii si omologarii aeronavelor, precum si altor activitati stabilite prin reglementari specifice;

c)      Zonele reglementate. Sunt constituite din zonele periculoase, zonele restrictionate si zonele interzise.

d)                             In functie de nivelul asigurarii cu date de radiolocatie, cu mijloace de comunicatii radio precum si cu servicii ATC, de existenta unitatilor de control tactic, spatiul aerian se clasifica in:

a)      spatiul aerian controlat;

b)      spatiul aerian necontrolat;

c)                              Caracteristicile principale ale zborului in spatiul aerian controlat sunt urmatoarele:

a)      aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un mediu in care situatia traficului aerian este cunoscuta;

b)      echipajele aeronavelor au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele ATC sau cu organele de control al interceptarii sau al atacului aerian asupra tintelor terestre/maritime;

c)      responsabilitatea asigurarii esalonarii revine organelor ATC.

d)                             Caracteristicile principale ale zborului in spatiul aerian necontrolat sunt urmatoarele:

a)      aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un mediu in care situatia de trafic aerian nu este cunoscuta;

b)      echipajele aeronavelor nu au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele de control al traficului aerian sau cu organele de control al interceptarii/atacului aerian asupra tintelor terestre sau maritime;

c)      responsabilitatea asigurarii esalonarii revine pilotului.

d)                             Caracteristicile principale ale zborului autonom in spatiul aerian sunt urmatoarele:

a)      aeronavele evolueaza, in conformitate cu regulile de zbor stabilite pentru acest spatiu, intr-un mediu in care situatia traficului aerian este cunoscuta;

b)      echipajele aeronavelor au obligatia luarii si mentinerii legaturii cu organele ATC sau cu organele de control al interceptarii/ atacului aerian asupra tintelor terestre/maritime;

c)      responsabilitatea asigurarii esalonarii revine pilotului, in baza posibilitatilor de esalonare autonoma.

d)                             Unitatea de aviatie planifica si executa misiuni de zbor in portiuni de spatiu aerian delimitate in plan orizontal si vertical, respectiv in zona terminala, zona de control de aerodrom, zonele rezervate/segregate temporar pentru zborul operational, zonele restrictionate si in alte structuri de spatiu in cadrul carora competentele si responsabilitatile privind traficul operational revin organelor de control specializate.

Art. 12. -       Zona terminala (Terminal Area - TM) reprezinta portiunea de spatiu aerian controlat cu dimensiuni stabilite lateral si vertical, situata la un anumit nivel, determinat in raport cu suprafata solului, care se organizeaza de regula pentru coordonarea zborurilor efectuate in doua sau mai multe zone de control de aerodrom vecine sau la un aerodrom cu trafic aerian intens si care cuprinde traiectoriile procedurilor de apropiere sau plecare ale aeronavelor ce zboara dupa regulile de zbor instrumental.

Art. 13. -       (1) Zona de control de aerodrom (Control Terminal Region - CTR) reprezinta portiunea de spatiu aerian controlat din jurul aerodromului, delimitata in plan orizontal si vertical, care se intinde de la suprafata solului/apei pana la o anumita inaltime, care de regula coincide cu limita inferioara a TM, in care se executa manevrele de decolare-aterizare si procedurile de indepartare si apropiere de terenul de zbor.

(2)   Dimensiunile zonei de control de aerodrom se stabilesc in functie de categoria de aviatie, tipul aeronavelor dislocate pe acesta si caracteristicile de relief ale zonei geografice respective. In principiu, aceasta zona reprezinta o suprafata circulara sau poligonala cu raza sau latura de 40-60 km pentru aeronavele cu viteze de exploatare corespunzatoare numarului M mai mare de 0,4 si de 30-40 km pentru aeronave cu viteze inferioare.

e)                              (1) Zona rezervata/segregata temporar (Temporary Reservated/Segregated Area – TRA/TSA) pentru zborul operational este destinata, pentru o perioada de timp definita, executarii exercitiilor de tehnica pilotajului, zborului acrobatic, zborului in formatie, zborului instrumental, luptei aeriene, tragerilor si bombardamentului aerian, zborului la inaltimi mici/razante si zborului la plafon sau cu viteza maxima.

(2)   Dimensiunile si forma zonelor de control de aerodrom si a zonelor rezervate/segregate temporar pentru zborul operational se stabilesc in functie de destinatie si de caracteristicile aeronavelor din inzestrare, evitandu-se caile aeriene, centrele economico-administrative, apropierea fata de granitele de stat si spatiul destinat procedurilor de decolare, aterizare si plecare sau apropiere.

f)                               Zona restrictionata (Restricted Area) este portiunea de spatiu aerian de dimensiuni definite, in cuprinsul careia zborul aeronavelor se poate desfasura numai in anumite conditii specificate.

g)                              Dimensiunile si forma zonelor de control de aerodrom si a zonelor rezervate temporar pentru zborul operational sunt propuse de unitatea de aviatie, sunt inaintate pentru avizare Consiliului pentru Managementul Spatiului Aerian si sunt aprobate de catre seful SMFA.


CAPITOLUL VI

Zborul aeronavelor militare

SECTIUNEA 1

Definirea si clasificarea zborurilor aeronavelor militare

Art. 14. -       (1) Zborul reprezinta evolutia aeronavei de la inceperea rulajului pentru decolare si pana la terminarea rulajului aeronavei dupa aterizare.

(2)   Misiunea de zbor reprezinta intreaga activitate a pilotului/echipajului desfasurata de la luarea in primire a aeronavei si urcarea la bordul acesteia pana la coborarea din aeronava.

h)                              Zborul aeronavelor militare se clasifica dupa scopul acestuia, departarea fata de aerodromul de decolare, teritoriul survolat, inaltimea si viteza de zbor, timpul si conditiile meteorologice in care se executa, gradul de utilizare a informatiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea pozitiei sau a traiectului aeronavei in spatiu, numarul aeronavelor, relieful survolat si prevederile standardelor de instructie.

i)                                (1) In functie de scop, zborul aeronavelor militare este:

a)      de instructie;

b)      de lupta/operational;

c)      tehnic;

d)     demonstrativ;

e)      umanitar;

f)       special;

g)      comercial.

(2)   Zborul de instructie include zborul de instructie de baza, instructie avansata, instructie tactica de baza si instructie tactica avansata/operationala.

(3)   Zborul de lupta/operational se executa in vederea indeplinirii unei misiuni de lupta executata pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi.

(4)   Zborul tehnic include zborul de incercare, de receptie si de verificare.

(5)   Zborul demonstrativ se executa pentru a arata posibilitatile de zbor, caracteristicile aeronavelor si indemanarea echipajelor.

(6)   Zborul umanitar se executa in scopul ajutorarii/salvarii unor persoanelor aflate in pericol.

(7)   Zborul special include zborul cu demnitari romani – presedintele Romaniei, presedintele senatului si camerei deputatilor, prim-ministru si ministri - sau omologii straini a acestora aflati in vizita in Romania, zborul aerofotogrametric, zborul de calibrare a radarelor si a mijloacelor terestre de navigatie.

(8)   Zborul comercial se executa in folosul unor persoane fizice sau juridice, in baza unor contracte.

Art. 15. -       Dupa departarea fata de aerodromul de decolare, zborul poate fi:

a)      in zona terminala sau de control de aerodrom;

b)      in afara zonei terminale sau de control de aerodrom.

c)                              In functie de teritoriul survolat, zborul se clasifica in:

a)      zborul intern, zborul executat fara depasirea granitelor de stat;

b)      zborul extern, zborul executat cu depasirea granitelor de stat.

c)                              Dupa inaltime, zborul se clasifica in:

a)      zbor razant, pana la 50 m inclusiv;

b)      zbor la inaltimi mici, intre 50 m si 1 000 m inclusiv pentru avioane, respectiv intre 50 m si 200 m pentru elicoptere;

c)      zbor la inaltimi medii, intre 1 000 m si 6 000 m inclusiv, pentru avioane, respectiv la inaltimi mai mari de 200 m, pana la plafonul practic pentru elicoptere;

d)     zbor la inaltimi mari, intre 6 000 m si 12 000 m inclusiv;

e)      zbor stratosferic, intre 12 000 si 35 000 m inclusiv.

f)                               In functie de viteza, zborul se clasifica in:

a)      zbor cu viteza mica, pana la 0,4 M;

b)      zbor cu viteza subsonica, intre 0,4 si 0,9 M;

c)      zbor cu viteza transonica, intre 0,9 si 1,1 M;




d)     zbor cu viteza supersonica, intre 1,1 si 5 M.

e)                              (1) In functie de timpul de executare, zborul se clasifica in:

a)      zbor de zi, executat intre rasaritul si apusul soarelui;

b)      zbor de noapte, executat intre momentul apusului soarelui plus o jumatate de ora si momentul rasaritului minus o jumatate de ora;

c)      zbor in amurg si in zori;

d)     zbor mixt, incepe ziua si se termina noaptea sau incepe noaptea si se termina ziua.

(2)   Orele rasaritului si apusului soarelui sunt stabilite in tabelele oficiale publicate in MIL AIP.

(3)   Planificarea, organizarea si executarea tuturor zborurilor se face folosind ora Timpului Universal Coordonat (Universal Time Coordinated – UTC).

Art. 16. -       In functie de regulile folosite, zborul se clasifica in:

a)      zbor la vedere, cand determinarea pozitiei aeronavei in spatiu si controlul evolutiei acesteia se realizeaza vizual de catre echipajul acesteia in raport cu solul, iar responsabilitatea prevenirii abordajelor cu alte aeronave sau cu obstacole de pe sol revine echipajului aeronavei;

b)      zbor instrumental, cand determinarea pozitiei aeronavei in spatiu si controlul si evolutiei acesteia se realizeaza cu ajutorul echipamentelor de bord si de sol, iar responsabilitatea de a deconflicta situatia aeriana si a evita coliziunea cu obstacolele de pe sol revine organelor ATC.

c)                              Dupa conditiile meteorologice zborul se clasifica in:

a)      zbor in conditii meteorologice pentru zborul la vedere (Visual Meteorological Conditions – VMC);

b)      zbor in conditii meteorologice pentru zborul instrumental (Instrument Meteorological Conditions – IMC).

c)                              Dupa numarul aeronavelor care participa la misiune, zborul este:

a)      individual;

b)      in formatie.

c)                              (1) In functie de mediul in care se executa, zborul poate fi:

a)      deasupra uscatului;

b)      deasupra marii sau deltei.

(2)   Zborul deasupra uscatului poate fi:

a)      zbor deasupra regiunilor de ses, cu cote care nu depasesc 500 m;

b)      zbor deasupra regiunilor de deal, cu cote cuprinse intre 500 m si 800 m;

c)      zbor deasupra regiunilor muntoase, cu cote care depasesc 800 m.

d)                             (1) In functie de numarul pilotilor in echipaj, zborul se clasifica in:

a)      zbor in simpla comanda;

b)      zbor in dubla comanda;

c)      zbor in echipaj;

(2)   Zborul de instructie in dubla comanda sau in echipaj, dupa scop, este:

a)      de pregatire/scoala;

b)      de control sau examinare;

c)      de antrenament.

SECTIUNEA a 2-a

Restrictii privind utilizarea echipamentelor electronice si transportul incarcaturilor periculoase la bordul aeronavelor militare

Art. 17. -       La bordul aeronavelor militare sunt instalate echipamente electronice astfel proiectate si testate incat sa fie compatibile unele cu altele.

d)                             La bordul aeronavelor militare de transport sunt permise si echipamentele electronice portabile fara emisie, cum ar fi protezele auditive, stimulatoarele cardiace, ceasurile electronice, calculatoarele electronice de buzunar fara imprimanta, mijloacele de redare audio portabile fara posibilitate de inregistrare (walkman, CD player, MP3 player etc.), aparatele electrice de ras si alte echipamentele certificate pentru folosirea la bordul aeronavelor.

e)                              Pe timpul zborului instrumental, se aplica urmatoarele restrictii privind utilizarea la bordul aeronavelor a echipamentelor electronice prevazute la art. 70, astfel:

a)      emitatoarele portabile, cum ar fi radiotelefoanele, nu se utilizeaza niciodata;

b)      comandantul echipajului poate autoriza folosirea pe timpul zborului IFR, la o inaltime de peste 3000 m deasupra solului, a echipamentelor electronice portabile fara emisie, cum ar fi mijloacele de inregistrare si redare audio si video, computerele si perifericele acestora, jocurile electronice si receptoarele radio;

c)      echipamentele electronice portabile fara emisie se utilizeaza la o inaltime mai mica de 3000 m fata de sol, numai daca au fost certificate pentru utilizarea la bordul aeronavelor.

Art. 18. -       (1) Pe timpul zborului la vedere, emitatoarele radio, altele decat radiotelefoanele, se folosesc in situatia in care exista o necesitate operationala care nu poate fi indeplinita printr-un alt mijloc;

(2)   In plus fata de echipamentele autorizate la alineatul 1, pe timpul zborului la vedere, comandantul echipajului sau aeronavei poate permite in orice moment utilizarea echipamentelor portabile fara emisie, cum ar fi echipamentele de inregistrare si redare audio si video, computerele si perifericele acestora, jocurile electronice si receptoarele radio.

d)                             Comandantul echipajului trebuie:

a)      sa se asigure ca telefoanele celulare sunt inchise si depozitate inca din momentul in care aeronava paraseste locul de parcare pentru decolare pana in momentul parasirii pistei, dupa aterizare;

b)      sa interzica utilizarea oricaror echipamente ce pot sa interfereze cu orice sistem al aeronavei.

c)                              (1) SMFA asigura testarea compatibilitatii electromagnetice a echipamentelor electronice portabile in conformitate cu standardele in vigoare.

(2)   Echipamentele medicale necesare pe timpul misiunilor de cautare si salvare si evacuare aeromedicala se certifica in conformitate cu standardele in vigoare.

d)                             Comandantul echipajului este responsabil pentru respectarea reglementarilor in vigoare privind transportul incarcaturilor periculoase cu aeronave apartinand Fortelor Aeriene.

e)                              (1) Comandantul unitatii de aviatie este responsabil pentru elaborarea de proceduri de operare standard (Standard Operational Procedures – SOP), in scopul evitarii deteriorarii aeronavelor de catre corpurile straine.

(2)   SOP se elaboreaza pe baza reglementarilor generale elaborate de catre Serviciul Logistic si Sectia Securitate Zbor din SMFA si aprobate de seful SMFA.

SECTIUNEA a 3-a

Reguli generale de zbor

1.        Generalitati

f)                               (1) Inaltimile minime de zbor deasupra nivelului solului/apei (Above Ground Level – AGL) sunt de:

a)      300 m pentru avioane;

b)      100 m pentru elicoptere.

(2)   Fac exceptie zborurile executate:

a)      pentru indeplinirea misiunilor de lupta;

b)      in cadrul procedurilor de decolare si aterizare;

c)      la inaltime mica si razant, in zone sau pe traiectele din tara ori deasupra zonelor de uscat sau apa stabilite de catre SMFA si COAP sau de catre comandantul bazei aeriene/unitatii de aviatie si aprobate de COAP, in cadrul activitatii de instructie in zbor si al exercitiilor;

d)     sub nori, datorita deteriorarii conditiilor meteorologice sub conditiile minime pentru zborul la vedere, cand avioanele sunt autorizate sa zboare la inaltimi de minimum 100 m, iar elicopterele la inaltimi de minimum 50 m AGL.

e)                              (1) Zborul aeronavelor deasupra zonelor cu constructii ale oricarei localitati sau deasupra unei multimi de oameni aflata in spatiu liber se executa la o inaltime minima care permite aeronavei sa aterizeze in caz de urgenta, fara a prezenta un pericol pentru persoanele sau constructiile de la sol. Aceasta inaltime nu va fi in nici un caz mai mica de 100 m deasupra celui mai inalt obstacol, aflat la o distanta orizontala de 200 m fata de traiectul de zbor al aeronavei.

f)                               Survolul zonelor de aerodrom este permis la o inaltime de minim 600 m fata de sol sau 300 m peste inaltimea turului de pista, in interiorul unui perimetru situat, astfel:

a)      la 5 km fata de axul pistei, cand zborul se executa paralel cu axul pistei;

b)      la 7 km fata de pragul pistei, cand zborul se executa perpendicular pe axul pistei.

2.        Autorizarea zborului la inaltimi mici si razante

c)                              Zborul de instructie la inaltimi mici si razante este permis doar in zonele rezervate sau segregate temporar, activate prin cererile de zbor. In aceste zone este interzis zborul aeronavelor la o inaltime mai mica de 15 m deasupra oricarui obstacol care se afla la o distanta de 300 m fata de traiectul de zbor al acestora, cu exceptia:

a)      antrenamentelor pentru aterizari fortate sau exercitii de apropiere pentru aterizare;

b)      exercitiilor cu zboruri razante executate de catre elicoptere.

c)                              Zborul la inaltimi mici pe un traiect aprobat prin cererea de zbor, nu se executa la o inaltime mai mica de 75 m deasupra obstacolelor aflate la o distanta orizontala de 300 m fata de traiectul de zbor.

d)                             Inaltimile minime stabilite in art. 80 si art. 81 nu se vor aplica aeronavelor care executa zbor in cadrul unor exercitii speciale, in zone autorizate de catre COAP pentru astfel de activitati. Inaltimile minime la care se vor executa aceste zboruri vor fi stabilite de comandantul COAP sau de catre comandantul bazei aeriene si incluse in instructiunile speciale ale COAP sau in procedurile de operare standard.

3.        Reguli de prioritate

e)                              Generalitati. Ca regula de baza, prioritatea este data aeronavei mai putin manevrabile, pentru a-i permite sa mentina fara dificultate capul, inaltimea si viteza de zbor. Daca vizibilitatea permite, aceasta regula nu impiedica pilotul sa ia orice masura este necesara pentru evitarea unui abordaj, fara sa tina cont de regulile de prioritate. Cand, datorita acestor reguli, o aeronava este obligata sa dea prioritate unei alte aeronave, prima nu poate trece pe deasupra, pe dedesubt sau nu poate zbura la traversul sau in fata aeronavei care are prioritate decat daca exista o distanta corespunzatoare.

f)                               (1) Zborul aeronavelor pe traiecte convergente. In cazul in care doua aeronave din aceeasi categorie zboara aproximativ la aceeasi inaltime pe traiecte convergente, se acorda prioritate aeronavei care vine din partea dreapta.

(2)         Pentru aeronavele din categorii diferite, prioritatea de trecere este acordata in ordinea urmatoare:

a)      baloane;

b)      planoare si parapante;

c)      dirijabile;

d)     aeronave care tracteaza obiecte;

e)      elicoptere care transporta incarcaturi acrosate;

f)       avioanele, inclusiv cele ultrausoare si elicopterele.

g)                              Zborul aeronavelor pe traiecte opuse. Cand doua aeronave se apropie pe directii de zbor opuse sau aproape opuse si exista riscul de abordaj, fiecare isi modifica capul de zbor spre dreapta sa.

h)                              Depasirea aeronavelor. Aeronava depasita are prioritate de trecere. Aeronava care intra in depasire isi schimba capul de zbor spre dreapta sau conform instructiunilor primite de la organul de control al traficului aerian.

i)                                Aterizarea aeronavelor. O aeronava care aterizeaza sau executa apropierea finala are prioritate fata de aeronavele aflate in zbor sau care manevreaza la sol ori pe suprafata apei.

j)                                Cand doua aeronave se apropie pentru aterizare, aeronava care se gaseste la o inaltime mai mica are prioritate, dar acest avantaj nu poate fi folosit pentru a taia calea sau pentru a depasi o alta aeronava.

k)                              Cand pilotul unei aeronave a luat la cunostinta de faptul ca o alta aeronava este fortata sa aterizeze, el acorda prioritate acelei aeronave.

l)                                Exceptand o situatie de urgenta sau cand se primeste aprobarea COAP sau a comandantului bazei aeriene, avioanele, care nu sunt echipate cu sisteme corespunzatoare de vedere pe timp de noapte, nu sunt admise pentru executarea aterizarii noaptea, pe un aerodrom neiluminat.

m)                            Decolarea aeronavelor. Nici o aeronava nu va decola si nici nu va incerca sa decoleze atata timp cat exista un risc de abordaj cu alta aeronava.

n)                              Avioanele decoleaza noaptea de pe un aerodrom neiluminat numai daca sunt echipate cu sisteme de vedere pe timp de noapte, cu exceptia unei situatii de urgenta, cand se primeste aprobarea COAP sau a comandantului bazei aeriene.

4.        Controlul traficului aerian

o)                              (1) Generalitati. Serviciul de control trafic aerian este furnizat traficului identificat in conformitate cu cerintele categoriei de spatiu in care acesta evolueaza avand ca scop:

a)      prevenirea coliziunilor dintre aeronave;

b)      prevenirea coliziunilor la sol, pe suprafata de manevra;

c)      asigurarea fluentei traficului aerian;

d)     furnizarea autorizarilor si informatiilor utile executarii sigure si eficace a zborului;

e)      alarmarea organelor interesate pentru a acorda ajutor aeronavelor aflate in dificultate sau care solicita ajutor.

(2)         Controlul traficului aerian se compune din:

a)      controlul de aerodrom;

b)      controlul de apropiere cu sau fara utilizarea radarului (Approach control service – APP; Arrival/Departure - ARR/DEP).

Art. 19. -       Controlul traficului aerian cuprinde in principal aprobari si instructiuni transmise aeronavelor de catre organele ATC. De aceea, cand se zboara sub controlul acestor organe, pilotii trebuie sa dea dovada de un comportament corespunzator in trafic, in conformitate cu regulile uzuale de pilotaj.

c)                              Aprobari si instructiuni ATC. Comandantul echipajului are obligatia sa respecte intocmai instructiunile si autorizarile date de organul ATC. Confirmarea receptionarii corecte si complete a autorizarilor presupune repetarea de catre echipaj a elementelor esentiale din mesaj. Daca o autorizare/instructiune, in opinia echipajului, este inacceptabila, comandantul echipajului va informa imediat organul ATC despre aceasta, declarand motivul.

d)                             Un pilot nu va accepta din partea organului ATC o autorizare care ar putea pune in pericol executarea in deplina securitate a zborului.

e)                              (1) Daca o situatie de urgenta care afecteaza siguranta aeronavei altereaza autorizarea initiala, pilotul procedeaza dupa cum urmeaza:

a)      solicita o autorizare modificata corespunzator sau daca nu exista timp suficient, instiinteaza organul ATC despre manevrele pe care urmeaza sa le execute;

b)      daca timpul nu permite solicitarea modificarii autorizarii, instiinteaza organul ATC despre actiunea intreprinsa imediat ce acest lucru devine posibil.

(2)   Daca a fost necesara o deviere de la autorizarea primita, pilotul se adreseaza organului ATC, prin raport scris, detaliat, asupra circumstantelor care au condus la eveniment si actiunilor intreprinse, intr-un interval de 48 de ore de la producerea acestuia.

Art. 20. -       Comunicatiile radio bilaterale intre aeronave si intre aeronave si organele ATC se desfasoara in limba engleza, utilizand frazeologia standard. Fac exceptie zborurile executate independent de catre unitatile care au in dotare aeronave, altele decat cele din Fortele Aeriene, zborurile stabilite de comandantul COAP sau al bazei aeriene si situatiile in care este pusa in pericol siguranta zborului, cand atat echipajele cat si controlorii de trafic aerian pot sa foloseasca limba romana, daca astfel se poate evita producerea unui eveniment de zbor.

(2)   Cand zborul aeronavelor militare este parte a traficului aerian general (General Air Traffic – GAT) si se executa sub controlul organelor ATC civile, se foloseste frazeologia pentru controlul traficului aerian stabilita in documentul ICAO, nr. 4444, „Rules of the Air and Air Traffic Services”, Partea a X-a.

(3)   Cand zborul aeronavelor militare este parte a traficului operational si se executa sub controlul organelor de trafic militare, se foloseste frazeologia pentru controlul operational al misiunilor stabilita prin STANAG 3817.

c)                              (1) Exceptand situatia in care este autorizat sa procedeze altfel, echipajul va monitoriza permanent frecventele organului ATC in a carui zona de responsabilitate se afla si frecventele de urgenta de 121,5 KHz sau 243,0 MHz.

(2)   Daca urmarirea canalelor radio nu este posibila, pilotul trebuie sa fie pregatit sa primeasca instructiuni sau date prin semnalele optice, de la organul ATC in a carui zona de responsabilitate se afla.

d)                             Rulajul la sol, decolarea si aterizarea. Pe aerodromurile pe care exista un serviciu ATC, inainte de rulajul la sol, decolare sau aterizare, este obligatorie obtinerea aprobarii organului ATC pentru manevrele aeronavei.

e)                              Daca se primeste aprobarea pentru rulajul la sol fara restrictii pana la pista in serviciu, nu mai sunt necesare alte aprobari pentru traversarea cailor de rulaj. Pentru a traversa o pista aflata in serviciu este obligatorie obtinerea aprobarii explicite a GND/TWR.

f)                               (1) Pentru evitarea coliziunii la sol, aeronavele trebuie sa stationeze numai in pozitiile destinate in acest scop.

(2)   In cazul in care nu este marcata pozitia/aliniamentul de asteptare, asteptarea se face la o distanta de cel putin 60 m inainte de intrarea pe pista de serviciu, daca organul ATC nu dispune altfel.

g)                              Dupa aterizare, aeronava este obligata sa elibereze pista fara intarziere, prin continuarea deplasarii catre cea mai apropiata cale de rulaj sau de iesire de pe pista, daca organul ATC nu dispune altfel.

h)                              (1) Daca pilotul primeste aprobarea de decolare de pe pista in serviciu, iar directia sau intensitatea vantului pericliteaza procesul decolarii, decizia de decolare va ramane la latitudinea pilotului, in conformitate cu restrictiile de exploatare ale aeronavei, acesta avand obligatia de a transmite imediat organului ATC decizia luata.

(2)   In situatia in care pilotul solicita schimbarea unei piste, la alegerea careia s-au luat in considerare masuri de atenuare a zgomotului, organul de trafic ii va comunica acestuia motivul alegerii. Pilotul poate totusi solicita o alta pista in serviciu daca, in opinia sa, siguranta zborului o impune.

i)                                Contactul radio initial. Orice aeronava aflata in zbor are obligatia, inainte de intrarea in zona de control de aerodrom, sa apeleze organul corespunzator, transmitand elementele necesare identificarii aeronavei/formatiei cum ar fi: indicativul radio al aeronavei/codul SSR, pozitia fata de un reper sau punct semnificativ si sa solicite, daca este cazul, aprobarile si informatiile necesare continuarii zborului/aterizarii in zona respectiva.

j)                                Procedura de apropiere tur de pista. Pilotul unei aeronave care executa apropierea la aerodrom va executa, de regula, procedura „tur de pista” pe stanga, exceptand cazul in care el este autorizat sau instructiunile permit sa procedeze altfel.

k)                              Limitari de viteza. Pentru a reduce pericolul de abordaj, aeronavele nu zboara in vecinatatea aerodromurilor pe care se exercita controlul traficului aerian, cu viteze mai mari decat cele specificate in MIL AIP sau AIP Romania, ori in normele de exploatare a aerodromului respectiv.

l)                                Semnale vizuale in cazul defectiunilor aparaturii radio. In cazul aparitiei unor defectiuni la echipamentele de comunicatii radio, pilotul, daca este posibil, indica prin semnale vizuale, in conformitate cu anexa nr. 5, aceste defectiuni organului ATC si, pentru orice manevra, trebuie sa obtina autorizari de la acesta.

m)                            (1) Pentru atentionarea aeronavelor aflate in zbor sau in rulaj la sol in situatia in care nu exista o legatura radio bilaterala, personalul din turnul de control de aerodrom foloseste semnale vizuale in conformitate cu anexa nr. 5.

(2)   Pentru atentionarea unei aeronave aflate in zbor se vor folosi urmatoarele semnale vizuale:

a)      lumina verde continua pentru aprobarea aterizarii;

b)      lumina rosie continua pentru acordarea prioritatii altor aeronave si continuarea executarii turului de pista;

c)      serie de sclipiri verzi pentru reintoarcere pentru aterizare – aceste semnale vor fi urmate in timp util de o lumina verde continua;

d)     serie de sclipiri rosii pentru semnalizarea unui aerodrom nesigur, pe care este interzisa aterizarea;

e)      lansarea de rachete de semnalizare de culoare rosie, ziua sau noaptea, indiferent de instructiunile anterioare, pentru situatia in care aterizarea nu este permisa pentru moment;

f)       serie de rachete de semnalizare, lansate la intervale de 10 secunde, cu lumini rosii si verzi pentru transmiterea mesajelor: “Sunteti in apropierea unei zone interzise, periculoase sau restrictionate”; “Modificati capul de zbor si parasiti zona”.

(3)         Atentionarea unei aeronave aflate la sol se face utilizand:

a)      serie de sclipiri verzi pentru autorizarea rulajului;

b)      lumina verde continua pentru autorizarea decolarii;

c)      serie de sclipiri rosii pentru degajarea zonei de aterizare in uz;

d)     lumina rosie continua pentru oprire-stop;

e)      sclipiri albe intermitente pentru intoarcere la punctul de plecare de pe aerodrom;

f)       balizajul pistei intermitent pentru a se degaja imediat pista numai la aerodromurile militare.

g)                              Daca este posibil, pilotul va confirma toate autorizarile si instructiunile receptionate conform anexei nr. 5.

h)                              Restrictii in spatiul aerian. Daca nu exista alte precizari sau autorizari, in zonele de spatiu aerian restrictionate aeronavele sunt pilotate in concordanta cu prevederile Codului Aerian si ale Hotararii de guvern nr. 1172 din 16.10.2003 pentru aprobarea “Procedurilor de autorizare a zborurilor cu aeronave civile si de stat in spatiul aerian national”.

i)                                Este interzis oricarei aeronave:

a)      sa decoleze sau sa aterizeze din sau intr-un parc sau rezervatie naturala nationala, cu exceptia situatiilor in care s-au incheiat acorduri cu administratia acestora si a situatiilor de urgenta;

b)      sa zboare la inaltime mica si razant deasupra fermelor identificabile de pasari sau animale sau sa zboare in vecinatatea fermelor de animale pe parcursul lunilor februarie, martie, aprilie si mai;

c)      sa zboare la inaltime mica deasupra sau in vecinatatea zonelor unde sunt semnalate sau observate concentrari de vanat sau alte animale salbatice.

SECTIUNEA a 4-a

Regulile de zbor la vedere

d)                             (1) Regulile de zbor la vedere (Visual Flight Rules – VFR) au ca baza principiul “Vezi si Evita” („See and Avoid”). Pilotii sunt direct responsabili de mentinerea distantelor sau intervalelor dintre aeronava proprie si alte aeronave si asigura conditii care sa le permita o rezerva suficienta de spatiu si timp pentru a vedea si evita alte aeronave din trafic, precum si obstacolele de la sol, pe timp de zi sau noapte.

(2)   Pilotii au in vedere faptul ca baremele meteorologice stabilite sunt valori minime si ca trebuie sa-si acorde o marja de siguranta mai mare atunci cand circumstantele o permit, in special in zonele terminale sau cand conditiile de vizibilitate redusa sau de nori se aproprie de limitele minime admise pentru zborurile la vedere.

e)                              Este recomandabil ca pilotii sa depuna si planuri de zbor instrumental si sa obtina o autorizatie de zbor instrumental, atunci cand exista aceasta posibilitate.

f)                               Cand se zboara la vedere, aeronavele sunt pilotate permanent in raport cu reperele de la sol si in conditii meteorologice care permit o vizibilitate si o distanta fata de nori mai mari sau egale cu cele prezentate in tabelele 1 si 2 din anexa nr. 6. Aeronavele pilotate dupa VFR pe timp de noapte trebuie sa fie echipate in conformitate cu prevederile art. 128 sau 131.

g)                              In cazul in care se intalnesc conditii meteorologice sub limitele minime corespunzatoare VFR, pilotul continua zborul in zona cu conditii meteorologice ce permit zborul la vedere si initiaza actiuni de trecere la zborul instrumental.

h)                              Inainte de a intra in zone terminale de control civile sau militare pilotul care zboara dupa VFR anunta organul ATC asupra intentiilor sale.

i)                                COAP sau comandantii bazelor aeriene pot primi uneori solicitari de autorizare a zborului in conditiile corespunzatoare VFR speciale (Special VFR – SVFR), la valori mai mici decat baremele minime, pentru a satisface anumite cerinte operationale. In asemenea cazuri, comandantul COAP sau comandantul bazei aeriene stabilesc baremele minime necesare, avand in vedere asigurarea concordantei cu cerintele de securitate a zborului, calificarea si nivelul de antrenament al personalului navigant, inexistenta obstacolelor de la sol si caracteristicile aeronavei.

SECTIUNEA a 5-a

Regulile de zbor instrumental

1.        Aplicare

Art. 21. -       Zborul in IMC, cu caracteristici inferioare conditiilor minime de zbor la vedere precizate in tabele 1 si 2 din anexa nr. 6, zborul in spatiul aerian controlat, zborul in stratosfera, zborul noaptea, zborul la inaltimi mici, zborul deasupra marii/deltei sau zborul cu cabina acoperita se executa obligatoriu dupa regulile de zbor instrumental (Instrument Flight Rules - IFR).

j)                                (1) Se considera zbor in IMC zborul executat in cel putin una din conditiile prevazute in tabelul nr. 3 din anexa nr. 6.

(2)   Conditiile meteorologice minime de zbor pentru toate categoriile si tipurile de aeronave se stabilesc prin ordin al sefului SMFA.

k)                              Zborul instrumental executat in spatiul aerian controlat, trebuie sa primeasca in prealabil o autorizatie de zbor instrumental. Zborul instrumental se continua, indiferent de conditiile meteorologice, pana in momentul in care organul ATC este anuntat de trecerea la zborul la vedere.

l)                                In cazul zborurilor instrumentale care se executa in conditiile pentru zborul la vedere, pilotii sunt cei care raspund in ceea ce priveste esalonarea fata de traficul aerian desfasurat dupa VFR.

m)                            Comandantii unitatilor de aviatie au obligatia sa stabileasca proceduri de operare standard care sa permita, pe cat posibil, ca toate zborurile pe traiect, corespunzatoare altor conditii si situatii decat cele prevazute la art. 118, sa se execute dupa IFR.

2.        Calificarea pentru executarea zborurilor

n)                              Pentru executarea unui zbor instrumental in spatiul aerian aflat sub control civil este necesara o calificare profesionala valida pentru acest tip de zbor. Aceasta calificare profesionala este necesara si pentru zborurile instrumentale ale elicopterelor pe piste de categoria a II-a si a III-a conform normelor ICAO, a caror inaltime de luare a deciziei autorizata este sub 60 m.

o)                              Comandantul COAP sau comandantul bazei aeriene autorizeaza pilotii care nu sunt calificati pentru zborurile instrumentale, sa efectueze aceste zboruri in zone rezervate temporar.

p)                              Personalul navigant este admis la zborul in IMC, in simpla comanda/de antrenament, numai dupa executarea zborului instrumental de control sau examinare si obtinerea calificativului prevazut in manualul de instructie in zbor.

3.        Autorizarea si echipamentul aeronavelor

q)                              (1) Aeronavele sunt admise la executarea zborului instrumental doar daca au fost autorizate pentru un asemenea zbor de catre SMFA. Autorizarea de zbor dupa instrumente se consemneaza in instructiunile de exploatare pentru fiecare tip de aeronava.

(2)   Aeronavele sunt considerate autorizate daca sunt echipate conform cerintelor articolelor 128 sau 131 si daca echipajele sunt calificate si autorizate.

r)                               Aeronavele sunt autorizate sa zboare dupa IFR sau sa execute zbor de noapte doar daca sunt dotate cu urmatoarele echipamente, aflate in stare de functionare:

a)      vitezometru echipat cu un dispozitiv pentru degivrare;

b)      altimetru barometric sensibil;

c)      variometru;

d)     compas magnetic sau un indicator al directiei magnetice ce poate functiona independent de generatorul electric;

e)      sistem de indicare a capului, cu indicator independent;

f)       indicator al orizontului artificial;

g)      indicator de viraj;

h)      instrument precis de masurare a timpului;

i)        echipament de comunicatii radio care sa permita comunicarea bilaterala aer-sol cu organele ATC;

j)        echipament de radionavigatie si indicatoare de directie care sa permita navigatia in conditii de securitate, fara vizibilitatea solului, si care sa includa cel putin un radiocompas ori receptor VOR sau TACAN.

k)                              (1) Aeronavele nu sunt autorizate sa zboare dupa IFR sau sa execute zbor de noapte daca nu sunt echipate cu un indicator de directie in stare de functionare.

(2)   Pentru avioanele fara pilot (Unmanned Aerial Vehicle – UAV), aceste echipamente se afla in dotarea statiei terestre de control al zborului.

l)                                Autorizarea si certificarea aeronavelor pentru desfasurarea zborurilor pe piste de categoria a II-a si a III-a sau superioara, corespunzator clasificarii ICAO, se face in conformitate cu documentele acestei organizatii si cu reglementarile nationale, iar instructiunile de operare si cerintele operationale pentru echipamente se elaboreaza  de catre SMFA.

m)                            Pentru zborurile instrumentale ale elicopterelor, a caror autorizare pentru inaltimea de luare a deciziei este sub 60 m, sunt necesare urmatoarele echipamente:

a)      radioaltimetru cu o dubla indicare in cabina;

b)      sistem de avertizare asupra defectiunilor avionicii;

c)      sistem de degivrare a parbrizului si a tuburilor Pitot;

d)     stergatoare de parbriz;

e)      doua statii radio independente pentru comunicatii radio aer-sol VHF/UHF;

f)       doua indicatoare giroscopice care arata gradul de inclinare si de panta;

g)      un indicator al capului, altul decat un compas magnetic;

h)      doua vitezometre;

i)        doua altimetre barometrice reglabile la care se poate introduce presiunea barometrica;

j)        doua variometre;

k)      sisteme de stabilizare si compensare in stare de functionare;

l)        receptoare si indicatoare de directie si de panta ILS pentru elicopter.

4.        Comunicatiile radio

m)                            Pe timpul zborurilor instrumentale, pilotii trebuie sa supravegheze continuu frecventele organului ATC si sa monitorizeze frecventele de urgenta 243,0 MHz si 121,5 MHz, daca acest lucru este posibil.

n)                              Rapoartele de pozitie, procedurile radio si procedurile de comunicatie in caz de urgenta, trebuie sa fie realizate conform instructiunilor din MIL AIP sau AIP Romania.

5.        Altitudinile minime pentru zborul instrumental

o)                              Aeronavele ce executa zboruri instrumentale pe culoare si rute aeriene la inaltime mica, sunt pilotate in conformitate cu cerintele specificate in MIL AIP sau AIP Romania referitoare la altitudinea minima pentru zborul instrumental pe traiectul de zbor si la inaltimea minima deasupra obstacolelor.

p)                              Aeronavele ce executa zboruri instrumentale in afara cailor si rutelor aeriene mentin urmatoarele inaltimi de siguranta:

a)      in afara regiunilor muntoase, cel putin 300 m deasupra tuturor obstacolelor aflate la o distanta de maxim 8 km lateral fata de traiectul de zbor;

b)      in regiunile muntoase, cel putin 600 m deasupra obstacolelor dispuse lateral fata de traiectul de zbor pana la o distanta de maxim 15 km, in functie de specificatiile MIL AIP sau AIP Romania pentru regiunile muntoase.

6.        Executarea zborului instrumental pe traiect

c)                              (1) Intrarea in nori, in vederea executarii misiunii, se face numai dupa verificarea functionarii aparatelor de bord si dupa precizarea de catre pilot a pozitiei aeronavei in spatiu.

(2)   Pe timpul zborului in nori, nu se admite executarea de manevre cu unghi de ruliu mai mare de 60° sau factor de suprasarcina mai mare de 2g, indiferent de gradul de echipare a aeronavei pentru zborul in IMC.

d)                             In functie de nivelul de pregatire a pilotilor/echipajelor, de caracterul misiunii si felul norilor, zborul in IMC se poate executa individual sau in formatie.

e)                              In situatia cand misiunile de zbor sub plafon, prevazute a fi executate in VMC, sunt incluse in varianta de planificare a misiunilor prevazute a fi executate in IMC, se respecta esalonarile pentru zborul instrumental, iar limita inferioara a plafonului trebuie sa permita executarea misiunii conform prevederilor manualului de instructie in zbor, fara intrarea in nori.

f)                               In situatia inrautatirii rapide a conditiilor meteorologice si inchiderii terenului de zbor de baza datorita existentei unor conditii meteorologice sub baremul minim stabilit, aeronavele aflate in zbor sunt dirijate la terenul de zbor de rezerva. Fac exceptie de la aceasta:

a)      aeronavele care nu mai au combustibil suficient pentru a ajunge la terenul de zbor de rezerva;

b)      aeronava aflata in faza finala a procedurii de apropiere la aterizare, care continua apropierea pana la inaltimea de decizie, respectiv  inaltimea minima de coborare la care pilotul/PC poate stabili daca situatia meteorologica existenta ii permite sa execute aterizarea in securitate. Daca acesta nu are legatura vizuala cu solul, constata ca situatia meteorologica este improprie aterizarii ori aeronava nu se afla, in limitele corespunzatoare, pe directie si in panta de aterizare, hotaraste executarea procedurii de ratare a aterizarii.

c)                              (1) Decizia pentru dirijarea aeronavelor aflate in zbor pentru aterizare pe un aerodrom de rezerva se ia de catre:

d)     pilotul/PC, cu aprobarea organului ATC militar sub controlul caruia se afla, daca conditiile meteorologice de la terenul de zbor de baza sunt sub baremul meteorologic minim pentru aeronava sau pentru echipaj;

e)      directorul de zbor, daca conditiile meteorologice se inrautatesc sub baremul minim al aerodromului sau daca evolutia situatiei meteorologice indica cert ajungerea rapida la aceasta situatie.

(2)   Seful operatiilor curente din Centrul de Operatii al Bazei Aeriene (Air Base Operation Centre – ABOC) de pe aerodromul de decolare sau seful turei din CRC sau AOC informeaza oportun pe seful turei din ABOC care are responsabilitatea terenului de zbor de rezerva despre decizia de dirijare a aeronavelor proprii spre acesta.

7.        Conditii de asigurare a navigatiei aeriene pentru zborurile instrumentale cerute la aerodromul de destinatie

f)                               (1) Aerodromul de destinatie trebuie sa fie deservit de un sistem terestru de navigatie aeriana operational, ale carui componente destinate zborului de apropiere sunt certificate si compatibile cu echipamentele de radio navigatie de la bordul aeronavelor. Aceasta nu interzice utilizarea unor planuri de zbor dupa IFR, pana la un punct de pe ruta de zbor, in care se anticipeaza ca vor exista conditii pentru zborul la vedere sau pana la un punct dintr-o procedura de apropiere cunoscuta, de la care poate fi facuta o coborare pana se ajunge la conditii pentru zborul la vedere. In continuare se zboara la vedere pana la aerodromul de destinatie.

(2)   Procedurile de apropiere certificate sunt:

a)      procedurile publicate in MIL AIP sau AIP Romania;

b)      procedurile radar pentru care datele minime ale radarului de precizie si radarului de supraveghere la aerodrom sunt publicate in MIL AIP sau AIP Romania;

c)      procedurile care nu apar in MIL AIP sau AIP Romania, dar pentru care exista anumite cerinte operationale iar folosirea acestor proceduri este autorizata de catre COAP sau comandantul bazei aeriene care are responsabilitatea pentru acea aeronava.

8.        Conditiile meteorologice la aerodromul de destinatie

d)                             Baremele meteorologice minime de aterizare sunt stabilite pentru toti pilotii prin ordinul comandantului bazei aeriene, in functie de nivelul de pregatire atins, de obstacolele din zona aerodromului si de nivelul de echipare al aerodromului cu sisteme terestre de navigatie aeriana. Aceste bareme se consemneaza in ordinul de zi pe unitate si in carnetul de zbor al pilotului.




9.        Conditii cerute la aerodromul de rezerva

e)                              (1) Stabilirea unui aerodrom de rezerva este o cerinta obligatorie pentru toate zborurile executate dupa IFR catre un aerodrom de destinatie dotat cu radar, indiferent de conditiile meteorologice si de tipul de zbor pe traiect.

(2)   Se stabileste un aerodrom de rezerva pentru toate zborurile executate dupa IFR, cu exceptia:

a)      zborurilor instrumentale cu o durata de 3 ore sau mai putin, cand conditiile minime de plafon si vizibilitate prognozate la aerodromul de destinatie, pe durata zborului si o ora dupa sosirea la destinatie, sunt de cel putin 1000 m, respectiv 5 km, pentru avioane si 400 m, respectiv 3 km pentru elicoptere;

b)      zborurilor efectuate in interiorul zonei de control de aerodrom sau in zonele rezervate temporar, caz in care comandantul unitatii de aviatie poate fixa minimele meteorologice in loc sa stabileasca un aerodrom de rezerva, tinand cont de prognoza si de conditiile meteorologice specifice anotimpului, caracteristicile geografice, exigentele operationale, precum si de pregatirea pilotului;

c)      cazurilor in care necesitatea operationala indica folosirea unui aerodrom de destinatie indepartat pentru care stabilirea unui aerodrom de rezerva este imposibila ori ineficienta. In acest caz, comandantii unitatilor de aviatie stabilesc baremele meteorologice minime si procedurile operationale alternative pentru asigurarea securitatii zborului.

d)                             (1) Pentru ca un aerodrom sa poata fi stabilit ca aerodrom de rezerva, plafonul si vizibilitatea minima se determina conform standardelor de prognoza meteorologica de aerodrom (Terminal Aerodrome Forecast – TAF). Acestea sunt valabile pentru ora estimata de sosire si au valorile prezentate mai jos.

(2)   In cazul procedurii de apropiere de non-precizie:

a)      limita inferioara a plafonului de minim 250 m sau cel putin 100 m peste cota aerodromului sau cota punctului de contact al pistei in serviciu; se alege valoarea cea mai mare;

b)      vizibilitatea orizontala de minim 3 km sau cu 1,5 km mai mult decat baremul minim de vizibilitate la care poate fi folosita pista in serviciu; se alege valoarea cea mai mare.

(3)   Cu o procedura de apropiere certificata, pentru pista de aterizare:

a)      limita inferioara a plafonului de minim 200 m sau cu 100 m peste cota punctului de contact al pistei in serviciu; se alege valoarea cea mai mare;

b)      vizibilitatea de minim 3 km sau cu 1,5 km mai mult decat baremul minim de vizibilitate la care poate fi folosita pista in serviciu; se alege valoarea cea mai mare.

(4)   Cu doua sau mai multe proceduri de apropiere certificate ce pot fi utilizate, fiecare folosind un sistem separat de apropiere de precizie si fiecare indicand minimele meteorologice pentru realizarea unei apropieri pentru aterizare pe pista respectiva:

a)      limita inferioara a plafonului de minim 120 m sau cu 60 m peste cota punctului de contact al pistei in serviciu. Se alege valoarea cea mai mare;

b)      vizibilitatea de minim 1,5 km sau cu 800 m mai mult decat baremul minim de vizibilitate la care poate fi folosita pista in serviciu. Se alege valoarea cea mai mare.

(5)   In cazul absentei unei proceduri de apropiere certificate, previziunea meteorologica pentru ora estimata de sosire trebuie sa permita coborarea la vedere de la altitudinea minima pentru zborul IFR pe ruta, precum si apropierea si aterizarea VFR.

c)                              (1) In cazul unui aerodrom care, conform prognozei TAF, nu poate fi stabilit ca aerodrom de rezerva, plafonul si vizibilitatea minima, conform prognozei meteorologice locale pentru ora estimata de sosire, trebuie sa aiba urmatoarele valori:

a)      limita inferioara a plafonului cu minim 300 m deasupra cotei aerodromului, pentru procedura de apropiere executata, indiferent de categoria aeronavei;

b)      vizibilitatea de minim 5 km sau vizibilitatea de apropiere indirecta publicata pentru procedura de apropiere executata (se alege valoarea cea mai mare).

(2)   Previziunile meteorologice ale aerodromului de rezerva ce contin termenii BECMG (in devenire), TEMPO (temporar), PROB (probabil) sunt utilizate pentru a stabili ca aceste conditii meteorologice permit aerodromului respectiv sa poata fi folosit ca aerodrom de rezerva, cu conditia ca:

a)      in cazul in care conditiile meteorologice sunt de ameliorare a vremii, conditiile meteorologice BECMG prognozate sa fie considerate ca parte finala a perioadei BECMG si aceste conditii, in plus fata de cele dinainte, care raman neschimbate, sa nu fie sub minimele stabilite pentru ca aerodromul respectiv sa constituie aerodrom de rezerva;

b)      in cazul in care conditiile meteorologice prognozate sunt in sensul inrautatirii, conditiile meteorologice BECMG prognozate sa constituie partea de inceput a perioadei de timp BECMG, si aceste conditii, in plus fata de cele dinainte care raman neschimbate, sa nu fie sub minimele stabilite pentru ca aerodromul respectiv sa fie aerodrom de rezerva;

c)      toate conditiile prognozei TEMPO sa nu fie mai nefavorabile decat conditiile meteorologice minime ale aerodromului respectiv;

d)     toate conditiile prognozei PROB sa nu fie mai nefavorabile decat conditiile meteorologice standard pentru pista de decolare-aterizare utilizata la aerodromul respectiv.

10.    Conditii minime pentru decolare

e)                              (1) Decolarea este permisa daca:

a)      procedurile de indepartare cerute si profilurile de zbor sunt in concordanta cu MIL AIP sau AIP Romania;

b)      cerintele de vizibilitate pentru procedurile de indepartare si de plafon sunt cerute in concordanta cu MIL AIP sau AIP Romania;

c)      s-a luat in calcul o rata de urcare mai mare sau cel putin egala cu rata standard de  40m/km;

d)     aeronava satisface sau depaseste cerintele de performanta critice pentru decolare si procedura de indepartare executata;

e)      conditiile meteorologice sunt egale sau superioare baremului minim la care poate zbura pilotul.

(2)   Pentru UAV, conditiile de decolare sunt in conformitate cu caracteristicile tehnice ale acestora, aprobarea pentru decolare fiind acordata de controlorul de trafic aerian din turnul de control, dupa ce s-a asigurat ca manevra nu pune in pericol traficul aerian din responsabilitatea sa.

f)                               (1) In absenta unor norme minime de decolare impuse, decolarea este permisa daca plafonul si vizibilitatea au valori egale sau superioare baremelor meteorologice minime stabilite pentru procedurile de apropiere standard pentru pista in serviciu.

(2)   Pentru elicoptere baremul de plafon minim trebuie sa fie identic cu cel pentru avioane, iar vizibilitatea poate fi jumatate fata de standardele de vizibilitate stabilite pentru avioane dar nu mai mica de 400 m.

11.    Proceduri de apropiere si aterizare

g)                              Cu exceptia situatiilor de urgenta, aeronavele nu vor continua procedura de apropiere la aterizare cand, la momentul atingerii inaltimii sau altitudinii minime specifice pentru procedura de apropiere, reperele vizuale observate de pilot nu ii permit acestuia executarea aterizarii in conditii de securitate.

h)                              In momentul ajungerii la aerodromul de destinatie, pilotul aeronavei se va indrepta direct spre aerodromul de rezerva, daca conditiile meteorologice locale nu permit o aterizare in conditii de securitate. Daca exista combustibil suficient, pilotul poate executa una sau mai multe proceduri de apropiere, si daca nu reuseste sa execute o apropiere in securitate se indreapta spre aerodromul de rezerva cu o rezerva de combustibil cel putin egala cu valorile minime specificate in articolele 233-235.

i)                                (1) Din cauza timpului limitat disponibil pentru obtinerea de instructiuni suplimentare, in cazul executarii procedurii de ratare a aterizarii de catre un avion cu reactie, la un aerodrom care nu are o procedura publicata de ratare a aterizarii, pilotul va solicita informatii suplimentare. Astfel, la primirea unei autorizari de apropiere, in conditii meteorologice apropiate de baremul minim al aerodromului de destinatie, pilotul se va adresa controlorului de trafic aerian, solicitand urmatoarele informatii: “In cazul ratarii aterizarii, solicit______ (altitudinea sau nivelul de zbor), cap compas_______ (ruta) la _______ (aerodromul)”.

(2)   Pentru a evita aglomerarea retelei de comunicatii radio, aceasta procedura nu va fi utilizata decat daca exista o probabilitate mare de a executa procedura de ratare, datorita conditiilor meteorologice.

j)                                Valorile inaltimii minime de coborare si a inaltimii de decizie stabilite in MIL AIP sau AIP Romania pentru procedurile de apropiere sunt minimele autorizate pentru aeronavele din dotarea unitatilor de aviatie, cu urmatoarele exceptii:

a)      aeronavele si echipajele certificate sa zboare dupa normele ICAO;

b)      aeronavele si echipajele certificate pentru zbor dupa normele de apropiere pentru elicoptere, respectiv la o inaltime de decizie sub 60 m.

c)                              In cazul existentei radarului de apropiere de precizie (Precision Approach Radar – PAR), se aplica urmatoarele restrictii:

a)      pentru avioane, inaltimea minima a plafonului este de 60 m;

b)      pentru elicoptere, inaltimea minima a plafonului poate fi mai mica de 60 m, dar in nici un caz mai mica decat 30 m. Aprobarea pentru aceasta situatie exceptionala poate fi data doar de catre comandantul bazei aeriene, pentru a raspunde unei necesitati operationale imediate.

12.     Bareme minime de decolare si apropiere

c)                              Pentru executarea in conditii de securitate a zborurilor se stabilesc prin ordin al sefului SMFA baremele meteorologice minime de decolare si apropiere pentru terenurile de zbor si pentru tipurile de aeronava.

d)                             (1) Baremele minime admise pentru executarea zborurilor se stabilesc pentru fiecare teren de zbor in functie de obstacolele naturale si artificiale, configuratia si dotarea cu sisteme terestre de navigatie aeriana, de asigurarea meteorologica a acestora, precum si de viteza de apropiere pentru aterizare a aeronavelor.

(2)   Baremele minime admise pentru executarea zborului pe un teren de zbor sunt prevazute in normele de exploatare si se precizeaza, pentru activitatea de zbor respectiva, de catre directorul de zbor, in functie de tipul aeronavei si de starea concreta de functionare a sistemelor terestre de navigatie aeriana. In situatia nefunctionarii partiale sau totale a acestora, baremele meteorologice minime de operare se maresc, reducandu-se si intensitatea zborurilor in mod corespunzator

e)                              Decolarea si aterizarea aeronavelor sub aceste bareme minime se admite pentru misiunile de lupta si in situatia in care echipajele au fost surprinse in zbor de inrautatirea conditiilor meteorologice si nu mai au suficient combustibil pentru a ajunge in siguranta la terenul de zbor de rezerva.

f)                               Baremul minim pentru tipul de aeronava se stabileste in functie de viteza de apropiere pentru aterizare si de gradul de dotare cu instrumente de aterizare de precizie.

g)                              (1) Baremul minim al pilotului se stabileste in concordanta cu nivelul de pregatire al acestuia, prin examinare in zbor, si se consemneaza in ordinul de zi pe unitate si in carnetul de zbor personal.

(2)   Comandantul unitatii de aviatie poate decide aplicarea unor bareme meteorologice mai ridicate, in raport cu experienta pilotului, tipul de aeronava sau pentru antrenament.

h)                              (1) Baremul minim de executare a misiunii se stabileste in functie de gradul de dificultate si de cerintele pentru asigurarea eficientei acesteia, conform celor stabilite in manualul de instructie in zbor.

(2)   Comandantul COAP sau comandantul unitatii de aviatie poate solicita sefului SMFA aprobarea unor bareme minime speciale pentru a raspunde unor cerinte operationale imediate. Inainte de autorizarea baremelor minime speciale, se iau in considerare experienta si competenta pilotului, conditiile de relief, caracteristicile aeronavei si cerintele operationale.

i)                                Decolarea sau aterizarea la barem meteorologic minim este acea decolare sau aterizare executata in IMC, la valori cuprinse intre cele prevazute pentru baremul minim al terenului de zbor, la starea reala de functionare a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene si cele rezultate prin majorarea cu 200 m, pentru limita inferioara a plafonului de nori, respectiv 2 km, pentru vizibilitatea orizontala, pentru avioane si 100 m, pentru limita inferioara a plafonului de nori, respectiv 1 km, pentru vizibilitatea orizontala, pentru elicoptere.


CAPITOLUL VII

Regulile privind situatii particulare ale zborului

SECTIUNEA 1

Regulile privind zborul in formatie

j)                               (1) Formatia este gruparea de doua sau mai multe aeronave care executa zborul intrunit in vederea indeplinirii unei misiuni comune, cu mentinerea legaturii vizuale, radar, radio, in infrarosu etc., intre aeronave.

(2)   Denumirea formatiei este data, de regula, de numarul aeronavelor din compunere:

a)      celula, pentru 2 aeronave;

b)      patrula, pentru 3-5 aeronave;

c)      escadrila, pentru 9-12 aeronave;

(3)   Grupele cu destinatie tactica pot include un numar variabil de aeronave.

d)                             (1) Dispozitivul reprezinta modul de dispunere al aeronavelor in formatie care le permite executarea in siguranta a manevrelor necesare indeplinirii misiunilor.

(2)   Elementele dispozitivului unei formatii sunt:

a)      intervalul, care reprezinta spatiul dintre aeronave sau formatii, masurat in plan orizontal, perpendicular pe directia de zbor;

b)      distanta, care reprezinta spatiul dintre aeronave sau formatii, masurat pe directia de zbor;

c)      subplasarea sau supraplasarea, care reprezinta diferenta de inaltime dintre aeronave sau formatii.

(3)   Esalonarea unei formatii reprezinta modul de dispunere al coechipierilor fata de capul formatiei. Aceasta poate fi:

a)      esalonare pe stanga;

b)      esalonare pe dreapta.

c)                              In functie de distanta dintre aeronave dispozitivele de zbor pot fi:

a)      stranse, cu esalonari sub 50 m;

b)      largi, cu esalonari intre 51 si 2000 m, cu legatura vizuala;

c)      dispersate, cu esalonari peste  2000 m, cu sau fara legatura vizuala.

d)                             Configuratia dispozitivului unei formatii de aeronave in zbor poate fi:

a)      sageata de aeronave, in care aeronavele (formatiile) se dispun fata de aeronava (formatia) cap, esalonate spre stanga si spre dreapta; partea pe care sunt esalonate majoritatea aeronavelor (formatiilor) determina forma dispozitivului – sageata pe stanga sau dreapta;

b)      diagonala de aeronave, in care aeronavele (formatiile) se dispun fata de aeronava (formatia) cap, esalonate spre stanga sau dreapta; in functie de esalonare, dispozitivul poate fi in diagonala de aeronave pe stanga sau pe dreapta;

c)      serpentina de aeronave, in care aeronavele (formatiile) sunt esalonate alternativ spre dreapta si spre stanga fata de aeronava cap;

d)     linie de aeronave, in care aeronavele sau formatiile sunt dispuse lateral, pe o linie perpendiculara pe directia de zbor;

e)      coloana de aeronave, in care aeronavele sau formatiile de aeronave sunt dispuse una in spatele alteia;

f)       in fir de radiolocatie, in care aeronavele sunt dispuse una in spatele alteia, la distanta care asigura urmarirea continua a aeronavei din fata cu ajutorul radarului de bord.

g)                              Pilotii din cadrul formatiei sunt denumiti:

a)      comandantul formatiei, care este pilotul/PC desemnat pentru conducerea in zbor a tuturor pilotilor/echipajelor aeronavelor care compun formatia si poarta raspunderea pentru mentinerea dispozitivului, precizia si siguranta zborului, precum si pentru executarea cu succes a misiunii incredintate; de regula, comandantul formatiei este capul formatiei, dar poate ocupa si orice alt loc in cadrul dispozitivului formatiei;

b)      capul formatiei, care este pilotul/PC aeronavei fata de care se dispun celelalte aeronave in cadrul dispozitivului de zbor si care poate fi inlocuitorul comandantului formatiei, in situatia in care acesta din urma ocupa un loc in cadrul dispozitivului;

c)      coechipieri, care sunt pilotii/PC ale celorlalte aeronave din cadrul formatiei.

d)                             Alte detalii privind elementele pentru executarea zborului in formatie se stabilesc in manualele de instructie in zbor si manualele de pilotaj sau de catre comandantii/sefii care conduc activitatile respective.

e)                              (1) Cand este si capul formatiei, comandantul formatiei este obligat:

a)      sa conduca formatia pe tot timpul zborului;

b)      sa urmareasca permanent pozitia in formatie si actiunile componentilor acesteia, daca tipul aeronavei si dispozitivul adoptat ii permit;

c)      sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana, luand hotarari corespunzatoare in vederea indeplinirii misiunii;

d)     sa execute manevra cu un regim de zbor care sa permita coechipierilor mentinerea locului in dispozitiv;

e)      sa previna coechipierii inainte de a intra in nori;

f)       sa decida modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice, pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;

g)      sa fie circumspect si orientat in tot timpul zborului;

h)      sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

i)        sa urmareasca si sa dea indicatii pilotilor/echipajelor, in cazul iesirii fortate a acestora din dispozitiv;

j)        sa cunoasca permanent cantitatea de combustibil ramasa la bordul aeronavelor din formatie;

k)      sa hotarasca si sa conduca actiunile pentru ajutorarea si salvarea membrilor formatiei aflati in dificultate sau pericol;

l)        sa asigure cooperarea cu alte formatii.

(2)   Cand nu este si capul formatiei, comandantul formatiei este obligat:

a)      sa conduca formatia pe tot timpul zborului;

b)      sa urmareasca permanent pozitia in formatie si actiunile componentilor acesteia, daca tipul aeronavei, dispozitivul adoptat si/sau pozitia sa in dispozitiv ii permit;

c)      sa urmareasca executarea de catre capul formatiei a manevrelor conform pregatirii zborului;

d)     sa decida modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice, pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;

e)      sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana, pe baza observarii proprii si a capului formatiei, luand hotarari corespunzatoare in vederea indeplinirii misiunii;

f)       sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

g)      sa urmareasca si sa dea indicatii pilotilor/echipajelor, in cazul iesirii fortate a acestora din dispozitiv;

h)      sa cunoasca permanent cantitatea de combustibil ramasa la bordul aeronavelor din formatie;

i)        sa hotarasca si sa conduca actiunile pentru ajutorarea si salvarea membrilor formatiei aflati in dificultate sau pericol;

j)        sa asigure cooperarea cu alte formatii.

k)                              Cand nu este si comandantul formatiei, capul formatiei este obligat:

a)      sa execute manevrele de zbor in limitele elementelor stabilite la pregatirea zborului sau ordonate de catre comandantul formatiei ori organele ATC si in functie de starea de fapt a dispozitivului formatiei;

b)      sa execute navigatia aeriana si traficul radio;

c)      sa execute manevra cu un regim de zbor care sa permita coechipierilor mentinerea locului in dispozitiv;

d)     sa protejeze si sa previna/avertizeze coechipierii in manevrele de zbor impuse de situatii meteorologice sau tactice deosebite;

e)      sa ia masuri pentru ajutorarea membrilor formatiei aflati in dificultate;

f)       sa urmareasca si sa analizeze situatia aeriana pentru a fi in masura sa propuna masuri comandantului formatiei sau sa ia hotarari in cazul in care acesta este in imposibilitate sa o faca;

g)      sa propuna modul de actiune in situatii deosebite, cum ar fi inrautatirea conditiilor meteorologice, pierderea legaturii in formatie, cazuri de urgenta la bord, situatii tactice neprevazute;

h)      sa fie circumspect si orientat in tot timpul zborului;

i)        sa informeze organele ATC despre schimbarile decise in executarea misiunii de zbor;

j)        sa indeplineasca atributiile comandantului formatiei in cazul in care acesta nu le poate indeplini.

k)                              Pilotul/comandantul de echipaj coechipier, are urmatoarele obligatii:

a)      sa-si mentina cu strictete locul in dispozitiv;

b)      sa urmareasca permanent aeronavele stabilite si spatiul aerian repartizat;

c)      sa fie circumspect si sa raporteze orice situatie deosebita aparuta in timpul zborului;

d)     sa fie atent la manevrele si comenzile capului formatiei/comandantului acesteia si sa le execute prompt si precis;

e)      sa cunoasca in permanenta locul in care se afla si sa fie in masura sa continue individual zborul sau sa preia comanda formatiei;

f)       sa raporteze comandantului formatiei in cazul iesirii fortate din dispozitiv si sa execute ordinele acestuia.

g)                              (1) Pornirea motoarelor, rulajul si decolarea aeronavelor in vederea executarii zborului in formatie se executa intr-o ordine care sa asigure constituirea dispozitivului de zbor in timp scurt si in securitate.

(2)   In functie de misiune, numarul si tipul aeronavelor, precum si de situatia meteorologica, comandantul formatiei stabileste procedeul de adunare a formatiei.

h)                              Coechipierii intra in formatie din linie dreapta, din spate, stabilind initial intervalul, apoi distanta si in cele din urma subplasarea/supraplasarea.

i)                                Zborul in formatie, la inaltimi razante, se executa numai cu supraplasarea coechipierilor.

j)                                Pentru iesirea din formatie pilotul/echipajul executa urmatoarele manevre:

a)      in zbor razant si la inaltimi mici ramane in urma formatiei si mareste progresiv intervalul, concomitent cu luarea de inaltime;

b)      in zbor la inaltimi medii, mari si stratosferice coboara in linie dreapta.

c)                              (1) Pentru schimbarea dispozitivului formatiei, pilotii/echipajele maresc distantele si stabilesc subplasarea/supraplasarea necesara, astfel incat sa observe permanent aeronava fata de care se face schimbarea dispozitivului.

(2)   In zborurile razante si la inaltimi foarte mici schimbarea dispozitivului formatiei se face numai prin marirea distantei si supraplasarii si numai daca configuratia cabinei asigura observarea continua a aeronavei cap de formatie.

d)                             (1) In cazul pierderii legaturii vizuale cu capul formatiei sau cu aeronavele din dispozitiv stabilite, pilotul/comandantul de echipaj coechipier executa urmatoarele:

a)      raporteaza imediat organului ATC sub controlul caruia se afla si comandantului formatiei;

b)      pe timpul zborului in linie dreapta, mareste progresiv intervalul in partea esalonarii initiale;

c)      in viraj, cand este coechipier in exterior, scoate din inclinare, mareste inaltimea de zbor cu 50-100 m si se departeaza progresiv in partea esalonarii initiale;

d)     in viraj, cand este coechipier in interior, micsoreaza inaltimea de zbor cu 50-100 m, mareste inclinarea, si se departeaza progresiv in partea esalonarii initiale;

e)      executa viraj la orizontala deasupra unui reper caracteristic si raporteaza organului ATC sub controlul caruia se afla si capului formatiei reperul si inaltimea de zbor; in continuare executa ordinele capului formatiei sau ale organului de trafic.

(2)   In cazul in care coechipierul care a pierdut legatura vizuala are un alt coechipier, manevrele stabilite mai sus se executa numai dupa prevenirea acestuia si impreuna cu el.

(3)   In timpul executarii zborului acrobatic in formatie, in cazul pierderii legaturii vizuale cu aeronava din fata, actiunile coechipierilor se stabilesc cu precizie pe timpul pregatirii, pentru fiecare etapa a evolutiilor.

(4)   In toate aceste situatii, capul formatiei si coechipierii se informeaza reciproc si permanent asupra inaltimii de zbor si manevrelor executate.

(5)   In functie de situatia creata, comandantul formatiei hotaraste refacerea dispozitivului sau intreruperea zborului in formatie.

f)                               In cazul pierderii contactului instrumental intre aeronave se procedeaza astfel:

a)      in VMC sau ziua deasupra norilor, la hotararea organului ATC sub controlul caruia se executa zborul sau al comandantului formatiei, pilotul continua zborul conform indicatiilor pe care le primeste, incercand restabilirea controlului instrumental, sau intrerupe misiunea;

b)      noaptea, ziua in nori sau la vizibilitate redusa, comandantul formatiei ordona esalonarea in inaltime si continuarea sau intreruperea misiunii stabilite.

c)                              In cazul intreruperii legaturii radio, aparitiei bruiajului sau din necesitati de mascare a convorbirilor radio, pilotii/echipajele din cadrul formatiei folosesc pentru comunicare semnale vizuale prezentate in anexa nr. 5.

d)                             Comandantul formatiei preda conducerea acesteia inlocuitorului sau in situatiile cand este obligat sa paraseasca dispozitivul de zbor sau cand nu mai are legatura radio stabila cu coechipierii.

e)                              Dupa indeplinirea misiunii de zbor in formatie, aterizarea se executa individual sau in formatie, in functie de tipul aeronavei, de conditiile meteorologice, terenul de aterizare si nivelul de pregatire a pilotilor. Esalonarea aeronavelor/formatiilor in timp si spatiu pentru aterizare se executa conform prevederilor manualelor de instruire in zbor, normelor de exploatare a aerodromului pe care se aterizeaza si ordinelor organelor ATC.

f)                               Esalonarile aeronavelor pentru decolarea si aterizarea in formatie se stabilesc la pregatirea misiunii, in functie de prevederile manualelor de instruire in zbor, nivelul de pregatire a personalului navigant, dimensiunile terenului de zbor, tipul de aeronave si conditiile meteorologice si se precizeaza de catre comandantul de escadrila.

g)                              (1) Capul formatiei raspunde de corectitudinea mentinerii regimului de zbor pentru apropierea la aterizare, de evitarea coliziunii cu alte aeronave sau cu obstacole de la sol.

(2)   Redresarea si luarea contactului se executa individual, mentinandu-se riguros directia in rulaj.

h)                              Aterizarea aeronavei cu defectiuni la bord ce pot periclita securitatea aterizarii in formatie se executa individual, prima sau ultima, in functie de natura defectiunilor si de hotararea comandantului formatiei sau a directorului de zbor .

i)                                Pe timpul executarii zborului in formatie doar o singura aeronava, de obicei capul formatiei, afiseaza codul stabilit de catre organul ATC in modul 3 A/C, iar celelalte aeronave din cadrul formatiei vor avea transponderul in modul stand-by. In situatia in care distanta dintre aeronavele formatiei este mai mare de 5 km, fiecare aeronava va emite codul individual stabilit de catre organul ATC.

 

SECTIUNEA a 2-a

Regulile privind zborul de noapte

j)                                Pilotii sunt admisi la executarea zborului de noapte in simpla comanda sau de antrenament, in calitate de pilot comandant sau copilot, numai dupa ce au fost calificati pentru zborul instrumental, in conformitate cu prevederile manualelor de instruire in zbor.

k)                              Sunt admise la zborul de noapte numai aeronavele echipate cu aparatura pentru zborul instrumental si instalatii de iluminare interioara si exterioara corespunzatoare normelor stabilite de catre seful SMFA.

l)                                (1) Lampile de pozitie pentru marcarea aeronavei se dispun astfel: lampa cu lumina de culoare verde in partea dreapta, cea cu lumina de culoare rosie in partea stanga si cea cu lumina de culoare alba in partea superioara; lampile stroboscopice sau cu lumina intermitenta se dispun, de regula, sub fuzelaj si in varful ampenajului vertical.

(2) Aeronavele se admit la zbor numai cu sistemul de iluminare de pozitie in stare normala de functionare. Folosirea iluminarii de pozitie este obligatorie in conditii de vizibilitate redusa sau noaptea, cand nu se folosesc sistemele de vedere pe timp de noapte (Night Vision Goggles-NVG).

m)                            Decolarea si aterizarea aeronavelor noaptea se admite numai de pe terenurile de zbor autorizate pentru exploatarea de noapte sau de pe alte terenuri in situatia folosirii NVG.

n)                              Verificarea aeronavelor, mijloacelor de asigurare, precum si dispunerea mijloacelor pentru asigurarea zborului de noapte se realizeaza numai in perioada de lumina a zilei.

o)                              Tractarea, rulajul si zborul aeronavelor pe timpul noptii se executa numai cu lampile de pozitie in functiune.

p)                              Decolarea si aterizarea aeronavelor pe timpul noptii se executa numai individual, la intervale de timp care sa asigure securitatea zborului.

q)                              Iluminarea pistei/platformei/terenului de decolare-aterizare pentru executarea aterizarii se realizeaza cu proiectoare sau cu farurile de bord ale aeronavelor. Aprinderea proiectoarelor de aterizare se executa la cererea pilotului/echipajului sau la ordinul controlorului de trafic aerian din turnul de control de aerodrom si se sting dupa aterizare.

r)                               In cazul executarii procedurii de ratare a aterizarii, proiectoarele se sting numai dupa ce aeronava a atins inaltimea de siguranta.

s)                               Zborul de noapte in scop de instructie se executa numai sub control radar, exceptand elicopterele si avioanele de categoria a IV-a, pentru care se admite numai controlul radio.

t)                               Executarea zborului razant pe timp de noapte este admisa numai cu aeronave echipate cu NVG.

 

SECTIUNEA a 3-a

Regulile privind zborul la inaltimi mari, in stratosfera si cu viteza supersonica

u)                              Zborul la inaltimi mari si in stratosfera se executa numai cu aeronave special proiectate, care asigura pilotului/echipajului conditiile necesare pentru supravietuire si mentinerea capacitatii de pilotaj corespunzatoare.

v)                              Pilotii sunt admisi la zborul in stratosfera dupa ce si-au insusit tehnica pilotajului instrumental pe aeronavele pe care se instruiesc.

w)                            In timp de pace, zborul cu viteze supersonice deasupra uscatului este permis numai la inaltimi mai mari de 10000 m.

x)                              Zborul la viteze supersonice si inaltimi mai mici de 10000 m se poate executa deasupra uscatului in zone special destinate sau deasupra marii in zone corespunzatoare zonelor restrictionate pentru navigatia maritima, excluzand insa zona platformelor de foraj maritim, cu aprobarea sefului SMFA si luarea unor masuri speciale de securitate si cautare-salvare.

y)                              Pentru executarea zborului in stratosfera sau cu viteza supersonica pilotii/echipajele trebuie sa fie echipati conform prevederilor manualelor de instructie sau instructiunilor de exploatare ale aeronavelor.

SECTIUNEA a 4-a

Reguli privind zborul la inaltimi mici sau razant

z)                              (1) Zborul la inaltimi mici sau razant se executa in zonele stabilite prin norme sau pe traiectele aprobate.

(2)   Pe timpul executarii acestuia, in spatiul aerian unde nu se poate asigura controlul radio permanent, legatura radio cu organele ATC se realizeaza la punctele sau momentele stabilite pentru raport sau prin intermediul altei aeronave care zboara pe acelasi traiect la o inaltime corespunzatoare.

aa)                           Zborul razant se executa numai cu evitarea localitatilor, cu exceptia misiunilor de lupta sau activitatilor de zbor aprobate de seful SMFA.

bb)                          Admiterea pilotilor la zborul la inaltimi mici si razant se executa dupa insusirea zborului la inaltimi medii, constatata prin controale sau examinari, in conformitate cu prevederile manualelor de instructie in zbor.

cc)                           La planificarea zborurilor razante comandantii trebuie sa ia in considerare si situatia ornitologica din zona respectiva.

 

 

SECTIUNEA a 5-a

Reguli privind zborul elicopterelor

dd)                         Inainte de plecarea in misiune, in functie de particularitatile si complexitatea acesteia si de caracteristicile tehnice ale elicopterului, de regula, se executa verificarea parametrilor de functionare a motoarelor si instalatiilor, in zbor stationar cu sau fara efect de sol.

ee)                           Rulajul elicopterului la sol este permis numai cand suprafata terenului este neteda si solul tare. Daca suprafata terenului este accidentata, cu permisiunea controlorului de trafic aerian de la terenul de zbor respectiv, se executa rulajul aerian la inaltimea de siguranta.

ff)                            In cadrul misiunilor planificate, decolarea si aterizarea de pe/pe terenurile de aterizare unde nu exista un organ ATC, se executa la aprecierea si decizia comandantului de echipaj.

gg)                          Decolarea sau aterizarea de pe/pe locurile de stationare se permite numai daca acestea sunt degajate si curate, iar distanta intre elicoptere este de minimum doua diametre ale rotorului portant.

hh)                          Aterizarea pe o platforma sau un teren necunoscut se executa numai dupa ce mecanicul de bord, la ordinul PC, a cercetat solul/platforma si a confirmat posibilitatea aterizarii. Manevra de aterizare se executa la semnalul mecanicului si numai pe locul indicat de acesta, luandu-se toate masurile de securitate.

ii)                              (1) Aterizarea/decolarea elicopterelor pe/de pe platforme sau terenuri inconjurate de obstacole cum ar fi arbori, constructii, retele electrice se executa numai la o greutate totala a aeronavei care sa asigure zborul stationar fara efect de sol si executarea procedurilor de urgenta in cazul opririi necomandate a unui motor.

(2)   Zborul elicopterelor noaptea, la munte, cu aterizare in defileuri sau la altitudine este permis numai in cazul in care elicopterele sunt echipate cu aparatura de vedere pe timp de noapte si echipajele au parcurs programele de pregatire corespunzatoare la ses.

jj)                              Aterizarea/decolarea elicopterelor pe/de pe locuri situate in afara terenurilor de zbor se face:

a)      daca misiunea de zbor prevede aceasta si locul ales asigura executarea in securitate a manevrei pentru aterizare;

b)      in cazul aparitiei unor situatii de urgenta la bord;

c)      preventiv, daca aparatele de bord indica o functionare anormala a aparatului sau daca sunt sesizate vibratii si zgomote neobisnuite, fara a astepta confirmarea panei;

d)     in cazul in care evolutia situatiei meteorologice pune in pericol securitatea zborului.

e)                              In cazul necesitatii executarii unei aterizari de urgenta in afara unui teren de zbor PC raporteaza organului ATC militar sub controlul caruia se afla sau ABOC, direct, prin intermediul unei aeronave aflate in zbor sau prin intermediul mijloacelor publice de comunicatii, indicand:

a)      locul si ora aterizarii;

b)      cauzele aterizarii de urgenta;

c)      situatia pasagerilor, echipajului si a elicopterului;

d)     necesitatile de ajutor.

SECTIUNEA a 6-a

Reguli privind zborul deasupra marii

e)                              La zborul deasupra marii sunt admisi pilotii/echipajele pregatiti in IMC si care au fost controlati in zbor in exercitii specifice.

f)                               Se admit la executarea zborului deasupra marii numai pilotii/echipajele si aeronavele echipate corespunzator pentru acesta. In situatia in care o aeronava transporta pasageri, este obligatorie echiparea acesteia cu echipamentul individual si colectiv de salvare pentru pasageri.

g)                              Inainte de executarea zborului deasupra marii, CP face instruirea personalului care urmeaza a fi transportat privind modul de actiune in caz de amerizare fortata si folosirea mijloacelor de salvare de la bordul aeronavei.

h)                              In situatia in care cerintele operationale o permit, inaltimile de zbor deasupra marii se stabilesc in asa fel incat sa se asigure legatura radio bilaterala permanenta, precum si timpul necesar pentru punerea in stare de operativitate a mijloacelor de salvare de la bord.

i)                                Zborurile deasupra marii la inaltimi care nu asigura planarea cu motoarele oprite pana la litoral se executa numai daca este asigurat serviciul de cautare si salvare cu elicoptere sau nave.

SECTIUNEA a 7-a

Regulile privind zborurile tehnice ale aeronavelor

j)                                Zborurile tehnice se executa pentru incercarea, receptia si verificarea in zbor a aeronavelor sau produselor de aviatie in scopul determinarii parametrilor de functionare si caracteristicilor tehnice de zbor ale acestora.

k)                              Zborul de incercare se executa in scopul:



a)      testarii-evaluarii si omologarii aeronavelor prototip;

b)      admiterii la zbor a aeronavelor nou construite, modernizate, modificate sau reparate de catre firme aeronautice;

c)      testarii-evaluarii si omologarii echipamentelor de aviatie - armament, munitii, aparatura de bord, motoare, mijloace de parasutare etc., realizate in economia nationala sau de import;

d)     certificarii variantelor de inarmare cu noi tipuri de armamente si/sau munitii.

e)                              Zborul de receptie se executa in scopul:

a)      receptionarii de catre beneficiar a aeronavelor noi construite in tara, achizitionate din import sau reparate in intreprinderile/bazele de reparatii specializate;

b)      receptionarii de catre beneficiar a echipamentelor de aviatie reparate sau asimilate in fabricatie cum ar fi armament, aparatura de bord, motoare etc.

c)                              Zborul de verificare se executa in urma:

a)      lucrarilor regulamentare pentru care se prevad astfel de zboruri;

b)      inlocuirii motoarelor si agregatelor expirate sau la care au fost remediate unele defectiuni;

c)      reglajelor la instalatiile aeronavei, motorului sau echipamentelor de bord, care influenteaza in mod determinant performantele si calitatile de zbor ale aeronavei sau securitatea zborului;

d)     scoaterii din conservare sau dupa o stationare indelungata;

e)      pregatirii aeronavei pentru executarea unor misiuni speciale, de importanta deosebita.

f)                               Comandantii unitatilor de aviatie care organizeaza si desfasoara zboruri tehnice raspund de selectionarea si pregatirea personalului navigant numit sa execute aceste zboruri.

g)                              Se interzice accesul la bordul aeronavelor care executa zboruri tehnice a personalului neautorizat pentru astfel de misiuni sau suplimentar fata de numarul de locuri prevazut de constructor pentru echipaj, cu exceptia celor amenajate special pentru testarea in zbor a echipamentelor de aviatie.

h)                              Selectionarea, pregatirea, verificarea si atestarea personalului navigant, precum si organizarea, pregatirea, executarea si conducerea zborurilor tehnice se face in conformitate cu normele stabilite de catre seful SMFA.

SECTIUNEA a 8-a

Regulile privind executarea altor zboruri

i)                                (1) Misiunile de parasutare se executa cu respectarea prevederilor prezentului regulament, a manualului pentru instructia in zbor in cadrul aviatiei de transport, manualului pentru instructia de parasutare si manualelor de zbor ale aeronavelor de transport.

(2)   Misiunile aerofotogrammetrice, magnetometrice, de prospectare geologica, verificare a sistemelor terestre de navigatie aeriana si de calibrare a radarelor terestre se executa pe baza planurilor aprobate de seful SMFA. Aceste misiuni se executa sub control radio permanent, numai in conditii meteorologice corespunzatoare asigurarii indeplinirii obiectivelor stabilite.

(3)   In zonele de lucru ale aeronavelor care executa aceste misiuni, accesul celorlalte aeronave este permis numai pe traiectele si la inaltimile care asigura securitatea zborului, fara a perturba misiunea respectiva.

j)                                Zborurile executate in folosul agentilor economici se desfasoara pe baza conventiilor si contractelor incheiate de catre Ministerul Apararii Nationale cu beneficiarii acestor zboruri, iar pilotii/echipajele care executa aceste misiuni vor fi pregatiti special in acest sens.

k)                              Pilotii/echipajele si aeronavele care executa zboruri de transport public trebuie sa posede calificarile, respectiv certificarile aeronautice civile pentru categoria respectiva de zboruri.

l)                                Executarea zborurilor cu decolarea sau aterizarea pe un teren de zbor sumar pregatit se executa sub conducerea unui controlor de trafic aerian autorizat de catre SMFA, echipat cu mijloace de comunicatii care sa asigure legatura radio bilaterala cu aeronavele.


CAPITOLUL VIII

Activitatea de zbor

m)                            (1) Activitatea de zbor cuprinde ansamblul de actiuni desfasurate in legatura cu zborul si pentru executarea acestuia de la inceperea pregatirii pentru zbor si pana la finalizarea operatiunilor de incheiere a zborului.

(2)   Pregatirea pentru zbor a personalului aeronautic, aeronavelor si a mijloacelor de asigurare a zborului si instiintarea tuturor organelor ATC interesate se executa pentru a crea conditiile necesare executarii misiunilor de zbor in securitate si in conformitate cu scopurile propuse.

(3)   Zborul se executa de catre aeronave sub controlul organelor de control al traficului aerian.

(4)   Refacerea capacitatii de zbor/lupta a aeronavelor si analiza modului de executare a zborului si mentenantei operationale, de exercitare a conducerii si de asigurare a zborului se executa dupa aterizarea aeronavelor.

SECTIUNEA 1

Pregatirea activitatii de zbor

n)                              (1) Pregatirea personalului aeronautic care participa la activitatea de zbor se executa in ziua desfasurarii acesteia si cuprinde briefingul general (mass briefing), cercetarea meteorologica si pregatirea misiunii.

(2)   In unele situatii, misiunile de zbor speciale si cele de instructie preoperationala se pregatesc cu una sau mai multe zile mai devreme, in functie de complexitatea acestora si nivelul de pregatire a pilotilor.

1.        Briefingul general

o)                              (1) Briefingul general se executa la inceputul zilei de zbor, cu participarea personalului navigant planificat la zbor si, cel putin o data pe saptamana, a sefilor sau a personalului delegat din structurile care concura la desfasurarea activitatii de zbor. Personalul care isi desfasoara activitatea in locuri de dislocare in afara unitatii si au sarcini pe linia desfasurarii zborului pot fi informati asupra problemelor privind modul de executare a misiunilor de zbor prin mijloacele de comunicatii, de catre directorul de zbor sau de catre seful operatiilor curente din ABOC.

(2)   Briefingul general cuprinde:

a)      prezentarea de catre directorul de zbor/comandantul escadrilei a cadrului tactic, pentru zborul de instructie operationala si zborul de lupta, si a misiunilor de zbor, cu evidentierea particularitatilor acestora;

b)      prezentarea de catre seful punctului meteorologic/seful turei din punctul meteorologic a situatiei si a prognozei meteorologice si ornitologice pentru perioada activitatii de zbor;

c)      prezentarea de catre comandantii subunitatilor participante la activitatea de zbor, seful ABOC si coordonatorul sprijinului logistic a nivelului de pregatire a personalului din subordine si a gradului de disponibilitate/asigurare a aeronavelor/mijloacelor de asigurare a zborului;

d)     precizarile directorului de zbor privind planificarea si organizarea activitatii de zbor si modul de desfasurarea a pregatirii zborului de catre toate categoriile de personal participant la acesta;

e)      precizarile sefului ABOC privind controlul traficului aerian in zona de control de aerodrom si controlul misiunilor in zonele rezervate temporar, traficul aerian general si activitatea de zbor a celorlalte unitati de aviatie, esaloanele de zbor aprobate, zonele interzise (Prohibited Area – PA), zonele restrictionate si a alte restrictii de zbor;

f)       precizarile instructorului sef zbor, instructorului cu tragerile si lupta aeriana si ale conducatorului de zbor in poligon privind principalele elemente referitoare la executarea zborului pe caile aeriene si in zonele rezervate temporar;

g)      precizarile instructorului cu navigatia aeriana privind elementele de navigatie aeriana corelate cu situatia meteorologica din ziua respectiva, disponibilitatea terenurilor de zbor de ajutor si informatiile referitoare la utilizarea mijloacelor de navigatie aeriana;

h)      precizarile sefului comunicatiilor si informaticii privind realizarea comunicatilor sol-sol si sol-aer.

2.        Cercetarea meteorologica

i)                                (1) In cazul in care conditiile meteorologice sunt caracterizate de o vizibilitate mai mica de 10 km si o limita inferioara a plafonului mai mica de 1500 m, se poate executa un zbor de cercetare meteorologica. Acest zbor se executa cu aeronave multiloc sau monoloc, cu cel mult doua ore inainte de decolarea primei aeronave planificate la zbor.

(2)   Daca este posibil, cercetarea meteorologica se executa inainte de briefingul general, astfel incat rezultatele acesteia sa poata fi comunicate echipajelor.

(3)   Pilotul/echipajul care executa cercetarea meteorologica trebuie sa fie admis si antrenat sa zboare la baremul minim al aerodromului.

j)                                (1) Pe timpul zborului de cercetare meteorologica se determina:

a)      vizibilitatea orizontului natural;

b)      vizibilitatea oblica;

c)      nebulozitatea, caracterul norilor, vizibilitatea in acestia, limitele inferioara si superioara ale acestora;

d)     influenta vantului pe timpul decolarii si aterizarii;

e)      fenomenele meteorologice care pot influenta securitatea, precizia sau eficacitatea misiunilor de zbor;

f)       conditiile meteorologice de pe traiectele de zbor si/sau in poligoanele de trageri si bombardament;

g)      situatia ornitologica.

(2)   Traiectul si profilul zborului pentru cercetarea meteorologica se stabilesc de catre directorul de zbor si se comunica AOC/COAP prin ABOC.

(3)   Datele rezultate din cercetarea meteorologica aeriana propriu-zisa sau cele solicitate de catre structurile de conducere a operatiilor aeriene aeronavelor aflate in zbor, se raporteaza conform codurilor standard NATO prezentate in “F.A.-6, Manualul asigurarii meteorologice in Fortele Aeriene”.

3.        Pregatirea misiunii de zbor

h)                              (1) Pe timpul pregatirii unei misiuni de zbor, personalul navigant si nenavigant de sol care participa la conducerea si executarea acesteia ia cunostinta despre toate informatiile disponibile privind executarea misiunii.

(2)   Pentru misiunile de zbor VFR sau IFR executate in afara zonei aerodromului, aceste informatii se refera la:

a)      continutul misiunii de zbor, respectiv elementele privind decolarea, deplasarea si destinatia;

b)      buletinele si prognozele meteorologice;

c)      cerintele privind combustibilul;

d)     NOTAM-uri, MIL AIP si AIP Romania;

e)      variantele de rezerva ale planificarii zborului;

f)       inaltimile minime de siguranta pentru ruta planificata si zona terminala;

g)      restrictiile de decolare si aterizare;

h)      particularitatile si restrictiile de exploatare ale aerodromurilor;

i)        prevederile instructiunilor de exploatare a aeronavei;

j)        procedurile de operare.

k)                              Rezerva minima de combustibil determinata pentru zborul la vedere trebuie sa fie suficienta pentru a permite:

a)      avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare in plus, fata de zborul pana la destinatie, 45 minute in regim de croaziera;

b)      elicopterelor sa zboare in plus, fata de zborul pana la destinatie, 15 minute in regim de croaziera;

c)      avioanelor cu reactie sa zboare in plus, fata de zborul pana la destinatie, 15 minute in regim de croaziera.

d)                             Rezerva minima de combustibil pentru un zbor IFR, asigurat cu aerodrom de rezerva, trebuie sa fie suficienta pentru a permite:

a)      avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare pana la destinatie si apoi la aerodromul de rezerva, sa efectueze o asteptare de 45 minute si apoi sa execute o apropiere;

b)      elicopterelor sa zboare pana la destinatie si apoi la aerodromul de rezerva, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere;

c)      avioanelor cu reactie sa zboare pana la destinatie, apoi la aerodromul de rezerva, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere.

d)                             Rezerva minima de combustibil determinata pentru un zbor IFR, care nu este asigurat cu aerodrom de rezerva, trebuie sa fie suficienta pentru a permite:

a)      avioanelor cu motoare cu piston sau turbopropulsoare sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o asteptare de 45 de minute si apoi sa execute o apropiere;

b)      elicopterelor sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere;

c)      avioanelor cu reactie sa zboare pana la destinatie, sa efectueze o asteptare de 15 minute si apoi sa execute o apropiere.

d)                             Bazele aeriene sau COAP pot solicita alte rezerve minime de combustibil decat cele specificate mai sus, pentru a asigura indeplinirea in mod corespunzator a misiunilor. In acest caz, rezervele de combustibil vor fi propuse de catre comandantul bazei aeriene, asigurandu-se ca acestea sa fie in concordanta cu principiile de securitate a zborului. Aceste rezerve vor fi cuprinse in ordinele sefului SMFA sau in alte ordine echivalente.

e)                              (1) Comandantul unitatii sau subunitatii de aviatie, directorul de zbor si sefii de compartimente sunt obligati sa ia masurile necesare pentru inlaturarea deficientelor constatate in oricare etapa a pregatirii si desfasurarii zborului.

(2)   In functie de eficacitatea masurilor de remediere a deficientelor constatate, evolutia situatiei aeriene si celei meteorologice, disponibilitatea aeronavelor si mijloacelor de asigurare, comandantul unitatii de aviatie sau directorul de zbor decide amanarea sau anularea declansarii activitatii de zbor, oprirea temporara sau definitiva a acesteia.

f)                                (1) Inainte de executarea misiunilor de zbor, cu cel putin o ora inainte de decolare, se executa briefingul misiunii, stabilindu-se toate detaliile necesare pentru asigurarea succesului si a securitatii zborului.

(2)   Durata pregatirii misiunilor de zbor este de minimum 1 ora pentru zborurile de instructie.

(3)   In situatia in care se executa aceeasi misiune in mod repetat in aceeasi zi de zbor, durata pregatirii misiunii pentru iesirile urmatoare se reduce la minimum 30 de minute. 

g)                              (1) In cazul executarii misiunii de zbor in formatie sau in grupe cu destinatie tactica, pregatirea se executa in comun de catre toti membrii echipajelor aeronavelor ce fac parte din formatie sau sunt implicate in exercitiul tactic respectiv.

(2) Comandantul formatiei face un briefing comun cu toate echipajele din cadrul formatiei sau cu comandantii grupelor cu destinatie tactica sau se asigura ca acest briefing a fost desfasurat de catre fiecare comandant de grupa cu destinatie tactica si au fost stabilite:

a)      conceptele tactice;

b)      conventiile de manevra;

c)      masurile de securitate;

d)     misiunile de rezerva.

e)                              (1) Misiunea de zbor se pregateste din punct de vedere tehnic, tactic, meteorologic, al navigatiei aeriene si intrebuintarii in lupta. Pregatirea acesteia include si completarea documentatiei necesare, pregatirea sistemelor electronice de inregistrare si transfer al datelor si a echipamentului individual de zbor.

(2)   Pentru a facilita si uniformiza procesul de pregatire a misiunilor, la nivelul bazelor aeriene sau al escadrilelor se elaboreaza SOP, care descriu modul de pregatire si executare a fiecarui tip de misiune de zbor. Aceasta vizeaza standardizarea modului de pregatire, executare si analiza a misiunilor la nivelul unitatii de aviatie, tinand cont de particularitatile tipului de aeronave din dotare, misiunile ce trebuie executate si de nivelul de instruire al personalului navigant si tehnic.

(3)   SOP-urile se intocmesc si se actualizeaza sub conducerea directa a instructorului sef de zbor, care raspunde de aplicarea permanenta si corespunzatoare a procedurilor de operare standard de catre personalul navigant.

f)                               In urma pregatirii misiunii de zbor, fiecare pilot/echipaj trebuie sa cunoasca:

a)      continutul si modul de executare a acesteia;

b)      tehnica executarii tuturor elementelor de zbor si intrebuintare in lupta, prevazute de misiunea planificata;

c)      modul de corectare a eventualelor greseli in tehnica pilotajului, navigatie aeriana si in executarea misiunilor de intrebuintare in lupta;

d)     particularitatile exploatarii aeronavei in toate etapele zborului;

e)      datele referitoare la functionarea mijloacelor de comunicatii si asistenta tehnica terestra a navigatiei aeriene;

f)       particularitatile zonei geografice in care se va desfasura zborul;

g)      datele tehnice, procedurile de apropiere si aterizare pentru aerodromurile de ajutor;

h)      modul de rezolvare a situatiilor de forta majora ce pot aparea in timpul zborului;

i)        previziunea meteorologica in zona in care isi desfasoara misiunea.

j)                                In urma pregatirii misiunii, fiecare pilot/echipaj trebuie sa aiba pregatite:

a)      planul de zbor, cu exceptia situatiilor prevazute in art. 245;

b)      documentatia, hartile si informatiile necesare pentru navigatia aeriana;

c)      calculele si datele pentru intrebuintarea aeronavei in lupta;

d)     casetele foto, video si de transfer al datelor;

e)      echipamentul individual de zbor, conform instructiunilor de exploatare a aeronavei si reglementarilor in vigoare.

f)       pilotii/echipajele care executa misiuni de zbor cu aterizare pe alte terenuri de zbor trebuie sa cunoasca caracteristicile geografice, procedurile de zbor si datele de lucru ale mijloacelor de comunicatii si sistemelor terestre de navigatie aeriana de pe aceste terenuri si de pe cele de rezerva, precum si conditiile meteorologice si prognoza vremii pe intregul traiect de zbor si sa aiba asupra lor buletinul meteorologic de zbor eliberat de catre structura meteorologica a ABOC de la aerodromul de decolare.

g)                              Pe timpul pregatirii misiunii fac precizari comandantul de escadrila, comandantii grupelor de pregatire sau tactice si instructorii de zbor.

h)                              Inainte de executarea primei misiuni din ziua de zbor se executa in mod obligatoriu controlul medical preliminar.

i)                                Dupa executarea pregatirii misiunii de zbor, echipajele aeronavelor depun un plan de zbor pentru fiecare misiune de zbor, cu exceptia:

a)      zborului la vedere care se efectueaza intr-o zona in jurul aerodromului de decolare cu raza de 50 km sau in interiorul zonei rezervate stabilite iar aterizarea se executa pe aerodromul de decolare sau pe un teren de aterizare stabilit printr-un ordin de zbor local;

b)      zborului in formatie, pentru care capul formatiei a completat un plan de zbor;

c)      zborului de lupta sau zborului de instructie operationala care se executa sub controlul nemijlocit al CRC. Inainte de a efectua acest zbor, subunitatea de aviatie, prin ABOC si CRC, coordoneaza aceste zboruri cu organul ATC corespunzator;

d)     zborului care se executa spre sau de la terenul de zbor unde sistemele de comunicatii sunt inadecvate pentru a permite inaintarea unui plan de zbor si/sau a unui raport de sosire, in cursul primei ore de la aterizare. In cazul in care sistemele de comunicatii sunt inadecvate pentru comunicarea cu organul ATC, traiectul de zbor se  comunica sefului turei din ABOC.

e)                              (1) Planul de zbor se completeaza si se depune in conformitate cu procedurile stabilite in publicatiile de informare aeronautica, corespunzator tipului de zbor si organelor ATC sub controlul carora se executa misiunea de zbor.

(2)   Planul de zbor trebuie sa respecte precizarile organului ATC privind elementele pe care trebuie sa le cuprinda, cum ar fi:

a)      identificarea aeronavei;

b)      regulile de zbor si tipul aeronavei;

c)      numarul si tipul aeronavei si categoria turbulentei de siaj;

d)     echipamentul de comunicatii radio si apropiere de la bordul aeronavei;

e)      aerodromul de plecare sau elementele de identificare a organului ATC de unde se pot obtine informatii suplimentare privind zborul, in cazul in care planurile de zbor sunt depuse in zbor;

f)       ora estimata de decolare sau ora survolarii verticalei primului punct de control al traiectului la care se refera planul de zbor;

g)      viteza de zbor sau croaziera;

h)      nivelul de zbor sau de croaziera;

i)        traiectul de zbor sau ruta de urmat;

j)        aerodromul sau terenul de aterizare de destinatie si durata totala estimata a zborului;

k)      aerodromul de rezerva;

l)        autonomia aeronavei;

m)    numarul total de persoane aflate la bordul aeronavei;

n)      echipamentul de urgenta si supravietuire;

o)      alte informatii.

p)                              Pentru notificarea destinatiei, comandantul echipajului contacteaza cel mai apropiat organ ATC, cat mai curand posibil dupa decolare si solicita ca aerodromul de sosire (aterizare) sa fie anuntat asupra orei de decolare si a celei estimate de aterizare pentru a asigura pregatirea si executarea activitatilor aeronautice necesare.

q)                              Pregatirea pentru zbor a navigatorilor de sol se desfasoara sub conducerea sefului ABOC, sefului sistemului de control de apropiere ori a sefilor de tura stabiliti, conform precizarilor instructorului cu navigatia aeriana al bazei aeriene.

r)                               (1) Pregatirea aeronavelor pentru zbor se desfasoara sub conducerea sefului logisticii, conform prevederilor reglementarilor in vigoare.

(2)   Pregatirea pentru zbor a mijloacelor de conducere si asigurare a zborului se executa sub conducerea sefilor compartimentelor specializate, in conformitate cu reglementarile specifice.

SECTIUNEA a 2-a

Desfasurarea activitatii de zbor

s)                               Zborul de instructie organizat la nivelul bazei aeriene se desfasoara in prezenta comandantului bazei aeriene sau inlocuitorului legal, sefului de stat major sau a instructorului sef de zbor, iar cel organizat la nivelul escadrilei se desfasoara in prezenta comandantului escadrilei sau inlocuitorului legal.

t)                               (1) Inainte de decolare, comandantul echipajului se asigura ca fiecare membru al echipajului si fiecare pasager, in cazul aeronavelor de transport, este informat asupra anumitor reguli care trebuie respectate la bord. Informarile includ, in principal:

a)      procedurile de urgenta;

b)      sistemele de supravietuire si informatiile privind echipamentul;

c)      avertizarile si restrictiile;

d)     procedurile si instructiunile speciale ce urmeaza a fi utilizate pe timpul misiunilor de pregatire sau operationale.

(2)   Informarile verbale se completeaza, prin grija statului major al unitatii de aviatie, cu ghiduri informative tiparite pentru uzul pasagerilor tuturor aeronavelor care transporta personal.

e)                               (1) Decolarea aeronavelor este permisa numai dupa:

a)      primirea aprobarii cererii de programare a zborului de la AOC/COAP;

b)      aprobarea comandantului unitatii de aviatie/inlocuitorului legal al acestuia, data in urma analizarii situatiei meteorologice din zona de control de aerodrom, in zonele rezervate temporar, pe traiectele de zbor si de la terenurile de zbor de aterizare, dupa executarea informarii meteorologice suplimentare si dupa ridicarea buletinului meteorologic de zbor, atunci cand urmeaza sa se execute aterizari pe alte terenuri de zbor;

c)      confirmarea de primire la aterizare a aeronavelor, data de ABOC sau de organul de dirijare la aterizare de pe terenul de zbor pe care urmeaza sa se aterizeze, in cazul zborurilor de deplasare;

d)      semnarea ordinului de misiune de catre comandantul unitatii/subunitatii.

(2)   In cazuri deosebite, cum ar fi decolarea din serviciul Politie Aeriana, interventia la calamitati naturale, acordarea ajutorului necesar echipajelor aflate in pericol, se permite decolarea si executarea misiunii fara intocmirea prealabila a ordinului de misiune.

e)                              In cazul zborului in IMC sau in cazul planificarii zborurilor IFR catre un aerodrom de destinatie dotat cu radar, este obligatorie stabilirea unui aerodrom de rezerva care sa corespunda cerintelor art. 142-144, indiferent de conditiile meteorologice si de tipul de zbor pe traiect.

f)                               Decolarea aeronavelor este permisa numai cand exista legatura radio bilaterala, stabila, intre echipaj si organul de ATC/structura de comanda si control implicata in executarea misiunii. In cazul intreruperii legaturii radio bilaterale din motive tehnice, misiunea de zbor de instructie se intrerupe. Modul de actiune in cazul intreruperii legaturii radio se detaliaza pentru fiecare tip de aeronava, prin procedurile de urgenta si pentru fiecare aerodrom, prin normele de exploatare.

g)                              Intrarea aeronavelor pe pista de decolare-aterizare, este permisa numai cu aprobarea controlorului de trafic din turnul de control de aerodrom, astfel incat sa se asigure intervalul de siguranta intre aeronava care decoleaza si cea care aterizeaza, stabilit pentru fiecare aerodrom si tip de aeronava in parte.

h)                              Decolarea si aterizarea aeronavelor se executa individual sau in formatie, in functie de misiune, nivelul de instruire a personalului navigant, conditiile meteorologice si de timp concrete, dimensiunile pistei de decolare-aterizare etc., conform normelor de exploatare ale terenului de zbor.

i)                                Decolarea, zborul si aterizarea aeronavelor se executa la intervale de siguranta, conform manualelor de pilotaj, manualelor de instruire in zbor si normelor de control al traficului aerian si al interceptarii.

j)                                Desfasurarea simultana a zborului pe aceeasi pista de decolare-aterizare, cu aeronave ce au caracteristici tehnico-tactice de zbor diferite, este permisa numai in conditiile in care se asigura spatiul de siguranta longitudinal, lateral si pe verticala. In acest caz, parametrii de zbor pentru procedurile de aterizare pe categorii de aeronave vor fi aceiasi: viteza verticala, viteza de inaintare, inaltime.

k)                              (1) Dreptul de a da comenzi sau indicatii prin radio pilotului/echipajului, in diferite faze ale zborului, fara suprapuneri, potrivit atributiilor si competentelor ce le revin, il au:

a)      organele ATC pentru controlul zborului in zona aerodromului si pe ruta/traiect;

b)      directorul de zbor, prin organul de trafic aerian, pentru schimbarea misiunii sau a parametrilor de zbor, sau direct, pentru rezolvarea unor cazuri speciale, daca este necesar;

c)      controlorul interceptarii (Intercept Controller - IC) din CRC in zona rezervata pentru interceptare;

d)     conducatorul de zbor la poligon in zona rezervata pentru bombardament si trageri aeriene;

e)      controlorul aerian in pozitii inaintate in zona rezervata pentru bombardament si trageri aeriene sau exercitii;

f)       comandantul formatiei pentru pilotii/echipajele din formatia pe care o comanda.

(2)   Comenzile transmise prin radio trebuie sa fie scurte, precise si clare.

g)                              Indiferent de caracterul, complexitatea si etapa zborului pilotul/echipajul se va afla la un moment dat sub autoritatea unui singur organ de control al traficului aerian. Predarea si primirea conducerii se executa la ordinul organului de control care preda sau la initiativa echipajului cu aprobarea acestuia, la aliniamentele, inaltimile sau momentele prestabilite.

h)                              La sol, echipajele aeronavelor sunt obligate sa se conformeze ordinului controlorului de trafic din turnul de control, semnalelor dispecerilor de sol si marcajelor si balizajului de pe pistele de decolare-aterizare, caile de rulaj si platformele de stationare/aterizare.

i)                                Ofiterul meteorolog de serviciu, pilotii/echipajele aflate in zbor si sefii echipelor de conducere din centrele de operatii aeriene si sistemele de control de apropiere sunt obligati sa il informeze pe directorul de zbor asupra modificarilor survenite sau previzibile in situatia meteorologica.

j)                                Precizarea situatiei meteorologice prin executarea unei noi cercetari meteorologice cu aeronave aflate in zbor sau pe alte directii, in alte zone sau la alte inaltimi decat cele planificate, se face cu aprobarea directorului de zbor, cu piloti pregatiti corespunzator; cercetarea meteorologica in afara zonei aerodromului implica depunerea unui plan de zbor corespunzator prevederilor art. 245-246 si obtinerea prealabila a aprobarii de zbor de la AOC/COAP.

k)                              (1) La schimbarea conditiilor meteorologice, directorul de zbor poate hotari ce piloti/echipaje pot continua executarea misiunilor, trecerea la o alta varianta de zbor, intreruperea sau oprirea activitatii de zbor.

(2)   Trecerea la o alta varianta de zbor se face la decizia directorului de zbor, dupa raportarea despre aceasta comandantului unitatii si informarea tuturor factorilor de conducere si de executie afectati de schimbarea variantei de zbor.

l)                                Pentru executarea unor misiuni de zbor izolate, in situatia in care nu este suficient personalul din turele de serviciu, comandantul bazei aeriene precizeaza personalul si mijloacele necesare executarii activitatilor de conducere si asigurare prevazute de prezentul regulament. Primirea pentru aterizare si decolare a aeronavelor care executa misiuni de zbor izolate este permisa numai dupa ce au fost luate toate masurile prevazute pentru organizarea si asigurarea zborului de instructie.

m)                            Pilotul/comandantul echipajului poate cere aprobarea de decolare numai cand:

a)      echipajul este apt medical si pregatit corespunzator pentru executarea misiunii;

b)      are asupra sa documentele de zbor: planul de zbor, documentele de navigatie si intrebuintare in lupta, caracteristicile de lucru ale sistemelor terestre de navigatie aeriana, respectiv cartela de transferare a datelor, necesare pentru misiunea respectiva;

c)      aeronava a fost pregatita si functioneaza normal: la bordul aeronavelor de transport exista documentele de inmatriculare, de navigabilitate si manualele de zbor;

d)     echipajul este echipat corespunzator misiunii;

e)      situatia meteorologica corespunde nivelului de pregatire al echipajului si prevederilor pentru misiunea respectiva. Pentru zborul de deplasare pe alt aerodrom pilotul sau navigatorul de bord trebuie sa se informeze asupra situatiei meteorologice pe traiectul de zbor si la aerodromul de destinatie, confirmate prin buletinul meteorologic eliberat de meteorologul de serviciu;

f)       are autorizarea pentru zbor de la organele ATC.

g)                              Pentru misiunile cu aterizarea pe un alt aerodrom, datele privind zborul aeronavelor, indicativele pilotilor/echipajelor si ordinea aterizarii acestora sunt comunicate la aerodromul de destinatie de catre seful echipei de conducere din AOC.

h)                              Ordinea de decolare a aeronavelor este urmatoarea:

a)      aeronavele care executa misiuni de lupta;

b)      aeronavele care executa misiuni urgente pentru salvarea de vieti omenesti;

c)      aeronavele care transporta pasageri;

d)     aeronave care executa zbor de instructie si alte tipuri de misiuni.

e)                              Criteriile de acordare a prioritatilor la decolare sunt:

a)      aeronavele cu motoare turboreactoare fata de cele cu motoare cu piston sau turbopropulsoare;

b)      aeronavele cu viteza mai mare fata de aeronavele cu viteza mai mica;

c)      aeronavele cu sistem propriu de propulsie fata de aeronavele nepropulsate - tractate, lansate etc.

d)                             Controlorul de trafic aerian din TWR este obligat sa comunice pilotilor/echipajelor care intra in procedurile de apropiere pentru aterizare urmatoarele date:

a)      pista/platforma in serviciu;

b)      procedura de apropiere;

c)      presiunea atmosferica la pragul pistei/platformei de aterizare redusa la nivelul marii (QNH) sau, la cerere, presiunea atmosferica la pragul pistei/platformei de aterizare (QFE);

d)     directia si intensitatea vantului;

e)      limita inferioara a plafonului norilor;

f)       vizibilitatea orizontala.

g)                              (1) Ordinea de aterizare a aeronavelor este urmatoarea:

a)      aeronavele care au situatii speciale la bord;

b)      aeronavele care aterizeaza in scopul salvarii de vieti omenesti;

c)      aeronavele cu pasageri la bord.

(2)   Criteriile de acordare a prioritatii la aterizare sunt:

a)      aeronava care are o rezerva de combustibil mai mica;

b)      ordinea de sosire a aeronavelor;

c)      aeronava care pe panta de aterizare se gaseste in fata;

d)     aeronavele echipate cu motoare turboreactoare fata de aeronavele echipate cu motoare cu piston sau turbopropulsoare;

e)      aeronavele cu tonaj superior;

f)       aeronavele nepropulsate - lansate, tractate etc. - fata de cele cu sistem propriu de propulsie.

g)                              Ordinea de prioritate la decolare si aterizare va fi aplicata de catre organele ATC la aterizare a aeronavelor, in functie de situatiile concrete, avand in vedere asigurarea securitatii zborurilor.

h)                              Dupa terminarea activitatii de zbor se executa urmatoarele operatiuni:

a)      refacerea capacitatii de zbor/lupta a aeronavelor;

b)      luarea hotararii pentru ziua urmatoare de zbor;

c)      completarea documentelor de evidenta a zborului: cronometraj, jurnale de bord, carnete de zbor, carnete de dirijare etc.;

d)     pregatirea si centralizarea datelor pentru analiza zborului;

e)      analiza activitatii de zbor/debriefing.

SECTIUNEA a 3-a

Analiza activitatii de zbor

f)                               Organizarea analizei activitatii de zbor, este atributul directorului de zbor si ABOC si se executa dupa terminarea activitatii de zbor, la data si ora stabilite de comandantul esalonului care a organizat-o, in scopul prezentarii concluziilor referitoare la executarea acesteia, prelucrarii detaliate a informatiilor, aprecierii nivelului de antrenament in zbor al personalului navigant si al navigatorilor de sol, a modului de conducere si asigurare a zborului si a modului de functionare a tehnicii de aviatie. Debriefingul general se desfasoara, de regula, in prezenta comandantului unitatii/inlocuitorului legal si este condus de catre directorul de zbor.

g)                              Analiza activitatii de zbor se executa sub forma:

a)      debriefing-ului general (mass debriefing), la care participa personalul navigant, navigatorii de sol si coordonatorul sprijinului logistic;

b)      debriefing-ului pe categorii de personal: navigant, navigatori de sol, personal tehnic de aviatie, personal de asigurare.

c)                              La analiza activitatii de zbor participa atat personalul care a condus, executat sau asigurat zborul respectiv, cat si sefii tuturor subunitatilor/compartimentelor participante la activitatea de zbor.

d)                             (1) Pentru analiza zborului se folosesc:

a)      constatarile membrilor echipei de conducere a zborurilor;

b)      datele mijloacelor de control obiectiv si de evidenta a zborului;

c)      observatiile instructorilor de zbor;

d)     opiniile personalului navigant.

(2)   Concluziile si aprecierile privind activitatea de zbor se prezinta de catre comandantul esalonului care a organizat activitatea respectiva de zbor, precum si de catre reprezentantii esalonului superior.

e)                              Analiza activitatii de zbor pe categorii de personal este condusa de catre seful fiecarui compartiment/subunitate.

f)                               (1) Dupa executarea misiunii de zbor se executa obligatoriu debriefingul misiunii, cu o durata de minimum 15 minute, la care participa membrii echipajelor aeronavelor participante la misiune si instructorii de zbor.

(2)   Pentru analiza se folosesc datele preluate de la sistemele de bord sau terestre de inregistrare a zborului, daca exista astfel de sisteme in dotarea aeronavelor sau la sol.

(3)   Pe timpul debriefingului misiunii se completeaza jurnalele de bord, rapoartele de cercetare aeriana si toate documentele legate de modul de executare a misiunii.

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Legislatie




Ce este Declaratia de Valoare
N.S.S.M. pentru salile de clasa, laboratoarele de fizica, chimie si de biologie
N.S.S.M. pentru salile de clasa, laboratoarele de fizica, chimie si de biologie
Aspecte ale alinierii legislatiei nationale din domeniul instalatiilor frigorifice
DISPOZITII PROCEDURALE PRIVIND ACTIVITATEA COMISIILOR DE FOND FUNCIAR
BREVIAR LEGISLATIV REFERITOR LA PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL MOBIL SI IMOBIL
Omorul - incadrare juridica in Codul Penal
Noile Directive pentru achizitiile publice
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA CONSUMATORILOR
Procedura de infintare a societati comerciale