PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Sectiunea I

Preliminarii

1. Necesitatea elaborarii si adoptarii - in legislatia Romaniei - a unor norme juridice penale care sa defineasca si sa sanctioneze crima or­ganizata nu mai trebuie demonstrata, toate analizele efectuate ante­rior conducand spre aceasta solutie.

O prima intrebare vizeaza sediul materiei in care ar fi bine sa se regaseasca rezolvarea acestei probleme: in Codul penal, intr-o lege speciala cu dispozitiuni penale sau intr-o lege penala speciala.

Solutia modificarii si completarii Codului penal cu dispozitiuni normative care sa reglementeze crima organizata prezinta avantaje si dezavantaje. Principalul avantaj este unul conjunctural si rezulta din faptul ca, in perioada actuala, legea penala romana se afla in plin proces de modernizare in vederea armonizarii cu legislatiile penale din tarile Uniunii Europene, legiuitorul nostru fiind interesat sa rezolve aceasta problema cat mai repede cu putinta. Un alt avantaj deriva din faptul ca, intotdeauna, reglementarile prevazute in Codul penal sunt mai bine mediatizate si mai rapid receptate de catre subiectii carora li se adreseaza. Dezavantajele deriva din faptul ca reglementarile din Codul penal nu pot aborda toate aspectele care pot fi dezvoltate intr-o lege speciala (in speta, aspectele procesual penale, cele privind com­petentele materiale si teritoriale ale institutiilor abilitate sa combata crima organizata, problemele cooperarii interne si internationale in acest domeniu) deci s-ar impune completarea acestor reglementari cu altele, prevazute in alte acte normative (Codul de procedura pena­la, Legea de organizare si functionare a politiei, a Curtii de conturi, a Garzii financiare etc.). In consecinta, solutia care va fi aleasa depinde urgenta cu care se doreste incriminarea faptelor penale savarsite de asociatiile criminale.

2. Intrucat prezenta teza de doctorat nu are ca obiect dezvolta­rea aspectelor procesual-penale incidente in solutionarea cauzelor pe­nale de crima organizata, in continuare, vor fi analizate unele vari­ante de reglementare specifice dreptului penal substantial. Dintre solutiile posibile, credem ca analiza ar putea cuprinde o prima va­rianta care are, ca element central, definirea crimei organizate si a actului de crima organizata in Partea generala a Codului penal si a variantelor de agravare la unele dintre infractiunile din Partea speciala, cand fapta se savarseste "in conditiile crimei organizate", eventual, cu mo­dificarea art.323 C.pen., a art.23 C.pen. si introducerea raspunderii penale a persoanei juridice (solutie avansata de Ministerul Justitiei in calitate de initiator al Proiectului de modificare si completare a Codu­lui penal). O a doua solutie ar putea urma linia de reglementare propusa de Comitetul interguvernamental de experti ai Natiunilor Unite in ultima varianta a Proiectului revizuit de Combatere a Crimei Organizate Transnational, care renunta la definirea crimei organizate, definind doar "grupul criminal constituit" si faptele penale savarsite de acesta pentru atingerea scopurilor sale ilicite, luand, de asemenea, in considerare incriminarea distincta a participarii intr-un grup crimi­nal constituit (varianta la care a aderat si Asociatia internationala de Drept Penal cu prilejul Congresului sau din anul 1999). A treia vari­anta ar putea urma solutia legiuitorului italian care defineste si sanc­tioneaza crima organizata in norma de incriminare (art.416 bis C.pen.it.). Pentru ultimele doua variante, ramane valabila necesitatea definirii "organizatorului" sau "autorului dominant" precum si intro­ducerea raspunderii penale a persoanei juridice. In orice varianta, propunerile trebuie sa fie de actualitate, in sensul utilitatii lor de lege ferenda.

Sectiunea a II-a

Varianta I

1. Definirea conceptului de crima organizata ca notiune expli­cativa cuprinsa in Partea generala a Codului penal trebuie sa ia in considerare, cu necesitate, atat trasaturile esentiale care caracteri­zeaza grupul criminal constituit, cat si aspectele cu relevanta penala ale faptelor savarsite de organizatiile criminale. In acest sens, propu­nem introducerea, in partea generala a Codului penal, a unor articole noi, dupa cum urmeaza:

Art.144¹ - Crima organizata si actul de crima organizata

Crima organizata reprezinta faptele penale savarsite de membrii unui grup constituit din trei sau mai multi asociati, intre care exista raporturi ierarhice sau personale, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a constrangerii morale, a coruptiei ori prin alte mijloace frauduloase, intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp.

Prin "act de crima organizata" se intelege orice fapta penala comi­sa de un membru al unui grup de infractori constituit in conditiile ara­tate in alin.1, daca a fost savarsita in interesul acelui grup.

2. In formularea alin.1 se indica natura juridica penala a fapte­lor cuprinse in notiunea de crima organizata. Acestea pot fi fapte de violenta, de constrangere morala, de coruptie ori alte fapte penale (mijloace frauduloase), savarsite in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale.

Cu privire la indicarea, in text, a naturii juridice a faptelor incluse in notiunea de crima organizata (faptele penale) exprimam opinia ca aceasta precizare este necesara deoarece elimina eventua­lele abuzuri judiciare prin includerea in concept a unor activitati care nu au natura penala sau a care nu sunt sanctionate penal decat in anumite cazuri expres prevazute de lege (ex: actele pregatitoare). Pre­cizarea este conforma cu documentele internationale adoptate sau proiectate in diverse foruri, care privesc crima organizata ca pe o succesiune de fapte penale grave (serious crime).

Daca indicarea naturii penale reprezinta o limitare a sferei faptelor incluse in conceptul de "crima organizata", utilizarea notiunii de "alte mijloace frauduloase" in planul mijloacelor de realizare a scopurilor ilicite ale asociatiilor sau grupurilor criminale reprezinta o extindere a conceptului. Asa cum s-a aratat in prezenta lucrare, violenta, constrangerea morala si coruptia sunt de esenta crimei organizate. S-ar putea deduce ca faptele incluse in aceste notiuni ar fi singurele infractiuni-mijloc, modalitati ilicite de realizare a scopurilor asociatiilor criminale. Fenomenologia crimei organizate demonstreaza, insa, pe de o parte, ca aceste modalitati se inscriu in arsenalul aso­ciatiilor criminale, fara ca ele sa fie utilizate, cu necesitate, de fiecare data cand se proiecteaza o infractiune-scop. Astfel, o asociatie de infractori poate planui o actiune de transport de stupefiante de la o asociatie producatoare catre o asociatie distribuitoare fara a include in planul de realizare a faptei vreo infractiune-mijloc sau, daca include o astfel de infractiune pentru a rezolva situatiile-limita, sa nu fie necesara punerea ei in opera. Pe de alta parte, in viata reala, asociatiile criminale utilizeaza si alte modalitati ilicite pentru promo­varea scopurilor mentionate. De exemplu, asociatiile de infractori savarsesc infractiuni de fals, fie cele privind identitatea (pentru a evita identificarea si capturarea propriilor membri dati in urmarire generala pe plan national sau prin Interpol), fie cele care atesta natura, prove­nienta, caracteristicile, elementele de identificare ori modalitatea de achizitionare a unor bunuri. Astfel, in cazul traficului cu autoturisme de lux furate exista retele internationale care se ocupa fie cu falsifica­rea actelor de proprietate, fie cu modificarea seriilor de identificare a acestora. In consecinta, adaugarea sintagmei "alte mijloace fraudu­loase" alaturi de celelalte modalitati-mijloc este pe deplin justificata.

3. Cu privire la scopurile asociatiilor criminale, textul propus ia in considerare, prin formulari sintetice, motivele pentru care subiectii se asociaza si care pot fi: obtinerea de castiguri ilicite, ori contro­lul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale. Obtinerea de castiguri ilicite reprezinta scopul fundamental al asociatiilor criminale. Membrii acestora savarsesc infractiuni dintre cele mai grave pentru a se imbogati pe cai ilicite. Castigurile ilicite se pot concretiza in sume de bani, in bunuri mobile (de regula, de mare valoare, cum ar fi bijuteriile) sau in proprietati imobiliare. Obti­nerea castigurilor ilicite poate fi facuta in interes propriu sau pentru altii. Desi mai greu de imaginat, constituirea unei asociatii criminale si desfasurarea, de catre membrii acesteia, a unor infractiuni din care rezulta castiguri ilicite in favoarea unui extraneus nu este imposi­bila. Astfel de situatii pot fi intalnite in sfera clanurilor de sorginte diferita (etnica, religioasa etc.) in care liderul se bucura nu numai de autoritate, ci si de un respect aparte, motiv pentru care el primeste, din partea supusilor, "daruri" a caror provenienta nu-l intereseaza.

In ceea ce priveste controlul, direct sau indirect, al unor activi­tati economice, politice sau sociale, acesta este un scop care se poate concretiza in obtinerea de castiguri ilicite, asigurarea aparentei de legalitate a propriei averi, protectiei propriilor membri sau obtine­rea de influenta. Asociatiile de infractori obtin castiguri ilicite prin controlul unor activitati economice atunci cand, prin violenta sau constrangere morala, ii obliga pe oamenii de afaceri dintr-un anumit teritoriu sau domeniu economic sa plateasca, periodic, o suma de bani ("taxa de protectie", care reprezinta o infractiune de santaj) sau sa asigure infractorilor alte avantaje ilicite (angajarea unor persoane indicate de infractori, semnarea unor contracte ruinatoare, recunoas­terea unor datorii inexistente etc.). De asemenea, asociatiile de infrac­tori obtin castiguri ilicite prin controlul unor activitati economice atunci cand, in urma reciclarii fondurilor obtinute prin infractiuni, se infiltreaza in economia legala, ajungand, uneori, tot prin mijloace ilicite, sa ocupe pozitii de piata dominante sau chiar monopoliste. Castiguri ilicite se obtin nu numai din controlul unor activitati econo­mice, ci si din asigurarea controlului asupra unor activitati politice sau sociale. Faptul de a corupe un om politic aflat la putere echiva­leaza, in cele din urma, cu obtinerea unor avantaje de natura econo­mica (castigarea de licitatii prin trucarea acestora, scutirea taxelor de import-export, obtinerea unor credite bancare uriase in conditii one­roase etc.) De asemenea, astfel de avantaje ilicite se obtin si din con­trolul asupra unor activitati sociale cum ar fi cele sindicale, medicale, din invatamant sau din alte domenii. Aparenta de legalitate a averii proprii ca si protectia impotriva actiunilor organelor judiciare se obtine tot prin asigurarea controlului sau influentei asupra unor zone ale vietii politice, administrative sau sociale. Intr-adevar, cele mai mari averi se obtin in urma unor hotarari de guvern iar institutiile abilitate sa aplice legea nu au nici o sansa sa-si faca datoria daca infractorul a reusit sa corupa persoane din varful piramidei politice, executive sau de justitie. Asa cum rezulta din analiza anterioara, obtinerea castigurilor ilicite, ca si obtinerea controlului asupra unor activitati socio-economice si politice se pot realiza atat in mod direct, prin implicarea membrilor asociatiei, cat si indirect, prin interpusi, care sunt, in cele din urma, personalitati ale vietii publice capturate de asociatiile criminale.

4. O alta problema pentru existenta crimei organizate priveste numarul faptelor penale consecutive asocierii. Fenomenologia crimei organizate demonstreaza ca asociatiile criminale isi propun, in pro­gramul lor criminal, savarsirea unui numar mare sau nedefinit de infractiuni prin care sa-si atinga scopurile ilicite. Totusi, in cazul in care institutiile abilitate sa aplice legea penala dau dovada de efi­cienta profesionala si descopera existenta grupului criminal dupa savarsirea primei infractiuni de catre membrii grupului, se pune problema daca ne aflam in prezenta crimei organizate sau a faptei de asociere pentru savarsirea de infractiuni (art.323 alin.2 C.pen.). Cre­dem ca aceasta problema se rezolva prin aprecierea scopului infrac­tiunii savarsite si a mijloacelor utilizate pentru comiterea faptei. Daca acestea corespund prevederilor art.144¹ propus de lege ferenda, fapta va constitui infractiune savarsita in conditiile crimei organizate. De aici rezulta concluzia ca faptele savarsite cu scopul si in conditiile prevazute de art.144¹ C.pen. vor iesi de sub incidenta art.323 C.pen., urmand sa fie reglementate de alte norme penale.

5. Din motivele aratate mai sus, in aceasta varianta de lege feren­da, dupa norma explicativa prevazuta in art.144¹ se impune introdu­cerea unui text nou care sa prevada modalitatile de reglemen­tare a infractiunilor savarsite in conditiile crimei organizate:

Art.144² - Infractiuni savarsite in conditiile crimei organizate

Infractiunile savarsite in conditiile prevazute de art.144¹ sunt expres prevazute in partea speciala a Codului penal si se pedepsesc potrivit acelor dispozitii.

In cazul infractiunilor prevazute in Codul penal si in legile specia­le, altele decat cele aratate in alin.1, daca au fost savarsite in conditiile prevazute de art.144¹, pedeapsa inchisorii se majoreaza cu 5 ani iar pedeapsa amenzii se dubleaza.

Exprimam opinia ca infractiunile la care face trimitere alin.1 ar trebui sa fie cele prevazute in Codul penal, la urmatoarele articole: art.175 (omorul calificat), art.176 (omorul deosebit de grav), art.181 (vatamarea corporala), art.182 (vatamarea corporala grava), art.189 (lipsirea de libertate in mod ilegal), art.190 (sclavia, cu propunerea de a introduce in norma de incriminare un alineat nou care sa sanctio­neze traficul de femei si copii), art.194 (santajul), art.209 (furtul califi­cat), art.211 (talharia), art.212 (pirateria), art.279 (nerespectarea regi­mului armelor si munitiilor), art.279¹ (nerespectarea regimului mate­rialelor nucleare si a altor materii radioactive), art.280 (nerespectarea regimului materiilor explozive), art.280¹ (nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, art.282-285 (falsificarea de monede, timbre, valori straine precum si detinerea de instrumente in vederea falsifi­carii de valori), art.302¹ (deturnarea de fonduri), art.302² (nerespec­tarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri), art.312 (traficul de stupefiante), art.329 (proxenetismul).

Infractiunile la care face trimitere alin.2 pot fi orice fapte penale savarsite in scopul si in conditiile art.144¹. Ar putea fi luate in considerare, in acest sens, faptele de lovire sau alte violente (art.180 C.pen.), lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (art.183 C.pen.), amenintarea (art.193 C.pen.) faptele de distrugere (art.217-218 C.pen.), alte fapte incriminate in Codul penal, in legile speciale care cuprind dispozitiuni penale sau care vor fi incriminate in viitor. Considerarea acestora ca fapte savarsite "in conditiile crimei organizate" ramane la aprecierea instantei.

6. Cu privire la subiectii faptelor penale savarsite in conditiile crimei organizate, art.144¹ contine prevederi minimale respectiv: for­ma de asociere si numarul minim de membri (grup constituit din trei sau mai multi asociati), structura grupului (intre membrii grupu­lui trebuie sa existe raporturi ierarhice sau personale), programul criminal (in scopul obtinerii de castiguri ilicite, ori controlul unor activi­tati ) si durata in timp (intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp). Norma propusa nu face distinctie intre diversele nivele de organizare structurala ale asociatiilor criminale si nici nu pretinde o structurare deosebita a acestora. In conditiile in care un grup social nu ar putea exista in absenta unor "relatii personale" intre membrii sai, expresia "relatii ierarhice" prevazuta in norma nu repre­zinta decat o alternativa posibila. Este, insa, obligatoriu ca grupul criminal "sa fie constituit", in sensul ca fiecare participant sa actione­ze cum anima socii, manifestand, chiar tacit, vointa si constiinta de a face parte din grup si de a indeplini programul acestuia. Forma de vinovatie cu care trebuie savarsite faptele "in conditiile crimei organi­zate", este intentia.

6. Intrucat norma prevazuta in art.144¹ nu este o norma de incriminare, ea nu sanctioneaza initierea, asocierea, organizarea, aderarea sau sprijinirea unei asocieri pentru savarsirea de infrac­tiuni. In consecinta, atata vreme cat asociatii nu trec la promovarea planului sau programului criminal prin savarsirea unei fapte penale consecutive asocierii, acestia se vor afla sub incidenta art.323 C.pen. Dupa transpunerea in realitate a cel putin un "act de crima organiza­ta" in conditiile art.144¹ alin.1 vor fi incidente prevederile art.144².

Deoarece, in aceasta prima varianta, art.323 C.pen. isi mentine importanta pentru sanctionarea asocierilor criminale, propunem mo­dificarea acestui articol, dupa cum urmeaza:

Art.323 - Asocierea pentru savarsirea de infractiuni

Asocierea a cel putin trei persoane, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art.167, precum si aderarea la o astfel de asociere se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea care intra in scopul asocierii.

Initiatorii, organizatorii, conducatorii si finantatorii asociatiei se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Pentru faptele prevazute in alin.1 si 2, maximul special al pedep­sei se majoreaza cu 3 ani, daca au fost savarsite de persoane din sfera autoritatilor publice ori de catre alti functionari publici.

Daca asociatia este inarmata, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani. Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc, materiale explozive si dispozitive de initiere sau de control al exploziei, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret.

Persoanele prevazute in alin.1, 2 si 3 nu se pedepsesc daca denunta autoritatilor asocierea inainte ca aceasta sa fie descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care intra in scopul asocierii.

Spre deosebire de art.323 C.pen. analizat in Cap.II, Sectiunea I, prezenta propunere de lege ferenda aduce unele elemente de noutate, dupa cum urmeaza:

a) stabileste la 3 numarul minim al membrilor unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni. Desi doctrina si practica judiciara sunt unanime in acest sens, consideram potrivit ca insasi norma de incriminare sa contina aceasta precizare.

b) elimina din textul normei asimilarea faptei de initiere a unei asocieri cu insasi constituirea asocierii. Initiatorii, in cazul in care asocierea nu s-a produs, vor fi sanctionati pentru instigare neurmata de executare iar daca asocierea s-a realizat, vor fi sanctionati cu pedeapsa inchisorii agravata cu 3 ani.

c) exclude asimilarea sprijinirii grupului criminal cu aderarea la asociatie. Persoanele (medici, juristi, contabili etc.) care, fara a fi membri ai asociatiei, sprijina grupul criminal prin contributii ocazio­nale, licite (consultatii juridice, economice, medicale, furnizarea de alimente etc.), nu vor fi trase la raspundere penala, chiar daca au cunoscut faptul ca asociatia are caracter ilegal, activitatea lor nede­pasind sfera fireasca a profesiei. Daca, dimpotriva, contributia aces­tora are caracter ilicit, vor fi considerati complici la infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni iar daca sprijina programul criminal vor fi considerati, dupa caz, instigatori, coautori sau com­plici la fapta penala savarsita in mod concret

d) reduce cuantumul pedepsei cu inchisoarea pentru simplii asociati si gradeaza sanctiunile in functie de circumstantele de agra­vare care privesc calificarea subiectilor activi (circumstante personale) si caracterul inarmat al asociatiei (circumstanta reala). Propunerea de reducere a limitelor pedepsei cu inchisoarea se bazeaza pe elemente de drept penal comparat si pe faptul ca infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni este o fapta de pericol si nu de re­zultat. Pericolul este numai potential, el neavand o concretizare decat daca membrii asociatiei vor trece la punerea in aplicare a programului criminal, situatie in care vor opera prevederile concursului de infrac­tiuni.

e) introduce notiunile de organizator, conducator si finantator ca circumstante personale de agravare a pedepsei penale pentru subiec­tii activi calificati. Intr-adevar, principala contributie la savarsirea faptei apartine initiatorilor, lideri­lor si celor care pun la dispozitie fondurile necesare.

Organizatorul asociatiei poate fi liderul real al acesteia si, in acest caz, intruneste, in persona propria, toate atributele pe care nor­ma le sanctioneaza (initiator, organizator, conducator, finantator). De asemenea, organizatorul poate fi un executant, un consigliere (la ma­fia italiana) sau buffer (in cazul mafiei americane), un interpus prin care adevaratul lider (initiatorul si conducatorul din umbra al asocia­tiei) isi realizeaza planurile ilicite, transmitand ordi­nele sale membri­lor de rand ai asociatiei. Calitatea sa de intermediar este, uneori, cunoscuta, iar in alte cazuri organizatorul va lasa sa se inteleaga ca nu exista un sef deasupra sa.

Conducatorul este si el un membru important al asociatiei si, la fel ca organizatorul, poate fi liderul real al acesteia si, in acest caz, intruneste toate atributele pe care norma le sanctioneaza. De regula, in asociatiile puternice, cu numar mare de membri, conducatorul este un locotenent, un subaltern al organizatorului, care conduce un departament din cadrul asociatiei.

Finantatorul este un participant de noutate, prezenta sa in norma de incriminare fiind propusa de Proiectul de Conventie-cadru a Natiunilor Unite impotriva crimei organizate transnationale. Asa cum rezulta din viata economica licita, afacerile sunt puse in opera de catre oamenii cu initiativa. Nu intotdeauna acestia dispun, insa, de banii necesari pentru organizarea afacerii si, in consecinta, apeleaza la surse licite de finantare. In cazul asocierii pentru savarsirea de infractiuni care vizeaza obtinerea de castiguri mari pe termen scurt, aceasta este privita tot ca o afacere profitabila, deci, organizatorul va reusi, in cele din urma, sa gaseasca o persoana care, chiar fara a adera la asociatie, sa puna la dispozitie banii necesari, desigur, contra unui procent din profit. Teoretic, finantatorul ar trebui sa fie sanctio­nat pentru complicitate materiala la fapta de asociere pentru savar­sirea de infractiuni. Ope legis, insa, el va fi tratat ca autor calificat al infractiunii.

In toate cazurile, intelegerea criminala trebuie facuta cu forma de vinovatie ceruta de norma de incriminare, respectiv intentia directa calificata prin scop.

f) Circumstanta agravanta care priveste caracterul inarmat al unei asocieri pentru savarsirea de infractiuni corespunde realitatii infractionale din tara noastra, realitate care trebuie tinuta sub control inclusiv prin aplicarea unor pedepse mai severe, la fel ca in legislatia italiana. Desigur, in conformitate cu prevederile art.28 alin.2 C.pen., aceasta circumstanta reala va produce efecte de agravare a sanctiunii penale aplicate participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.

g) Norma propusa de lege ferenda elimina alin.2 din actuala reglementare a art.323 C.pen. deoarece aplicarea prevederilor art.33 si 34 C.pen. devine obligatorie daca membrii asociatiei savarsesc o in­fractiune care este prevazuta in programul criminal. Aceasta inseam­na ca faptele ulterioare constituirii asocierii si care se inscriu in programul acesteia vor fi analizate distinct, ele putand fi comise de o persoana sau de mai multe, fie numai cu partici­parea membrilor organizatiei, fie prin atragerea si a altor persoane care sa contribuie la o actiune ilicita concreta.

7. Sanctionarea mai aspra a liderilor unei asociatii criminale nu este suficienta. Acestia decid, organizeaza si conduc de la distanta savarsirea unor fapte penale cu pericol social major fara a putea fi sanctionati ca autori ai acestora ci, rareori, ca instigatori. Dar ei sunt autori dominanti care au controlul asupra faptelor ilicite pe care le comit simplii asociati. Fata de aceasta realitate si in concordanta cu legislatia europeana in materie, propunem modificarea art.23 C.pen., introducerea unui articol nou, 24¹ C.pen. si modificarea art.27 C.pen. dupa cum urmeaza:

Art.23 - Participantii - Participanti sunt persoanele care contri­buie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici.

Art.24¹ - Organizatorul - Organizatorul este persoana care orga­nizeaza, conduce sau controleaza activitatea celorlalte persoane care participa la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Daca organizatorul a savarsit si acte de executare, participand la comiterea aceleiasi infractiuni ca autor-organizator, pluralitatea de contributii se are in vedere la individualizarea pedepsei.

Art.27 - Pedeapsa in caz de participatie - Instigatorul, orga­nizatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si dispozitiile art.72.

Desigur, utilizarea notiunii de organizator reprezinta o optiune dintre multe altele deoarece, asa cum s-a aratat, notiunile de organi­zator si conducator sunt cvasi-identice si se pot absorbi reciproc. In egala masura, notiunea de autor dominant exprima abstract continu­tul faptic al activitatilor extrem de importante sub aspectul pericolului social, desfasurate de liderii asociatiilor criminale.

Normei propuse de lege ferenda s-ar putea reprosa ca, in fond, organizatorul este un instigator sau un complice si, deci, nu s-ar jus­tifica o noua norma penala, care nu aduce nimic nou, intr-o materie deja reglementata. Acest repros este justificat doar partial, deoarece contributia organizatorului intr-o asociatie criminala, departe de a fi una colaterala, este una de prim rang. Organizatorul nu sugereaza savarsirea unei fapte penale ci o ordona, o dispune de o maniera careia simplii asociati nu i se pot opune. In egala masura, in materia crimei organizate, organizatorul nu poate fi confundat cu complicele deoarece el nu doar "inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala", el face studii de piata, decide domeniile de interes actual din programul criminal, asigura finan­tarea membrilor grupului si a actiunilor ilicite planificate, decide asupra modului de realizare a faptelor penale concrete, ia hotarari in situatii de criza etc. Desi nu participa ca autor material la savarsirea unei anumite infractiuni, rolul si contributia sa sunt foarte impor­tante, el fiind "creierul asociatiei" si "inamicul public numarul 1". Aso­ciatii de rand pot fi sacrificati, dar niciodata organizatorul, liderul in jurul caruia graviteaza interesele ilicite si speranta de imbogatire frauduloasa a celorlalti infractori.

8. Un ultim aspect care se cuvine tratat in aceasta varianta de lege ferenda este reprezentat de raspunderea penala a persoanei juridice. Aceasta problema este deosebit de controversata, nu doar in consideratia principiului societas delinquere non potest dar si pen­tru faptul ca, inevitabil, se vor crea discriminari de tratament legal intre diversele categorii de persoane juridice. Cu toate acestea, fenomeno­logia crimei organizate care dovedeste infiltrarea asociatiilor criminale in economia legala, acapararea frauduloasa a socie­tatilor de afaceri, crearea de firme-fantoma, operatiunile de mare anvergura pentru reconversia produsului ilicit al infractiunilor etc. ne determina sa apreciem ca raspunderea penala a persoanei juridice reprezinta, de lege ferenda, o masura indezirabila dar necesara. Pe de alta parte, reglementarile din tarile occidentale in aceasta materie (analizate in Capitolul II, Sectiunea a II-a), precum si insistenta cu care documen­tele internationale (v. Capitolul II, Sectiunea a III-a) sugereaza aceasta masura, ne convinge sa propunem, la fel ca autorii Proiectului de modificare si completare a Codului penal, introducerea, dupa Titlul II din Partea generala, a unui titlu nou, Titlul II¹, intitulat Raspunderea penala a persoanei juridice, care va cuprinde urmatoarele articole

Art.51¹ - Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice

Persoana juridica raspunde pentru fapta prevazuta de legea penala savarsita de conducatorul sau administratorii ei ori de alti reprezentanti legali in scopul obtinerii unui folos material injust sau realizarii unor interese ilicite, pentru sine sau pentru altul, daca aduna­rea generala a actionarilor sau asociatilor ori alte organe deliberative ale persoanei juridice, cu stiinta, au aprobat savarsirea faptei sau, dupa comiterea acesteia, au aprobat consecintele ei in cunostinta de cauza.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a participat la savarsirea acelei fapte in calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

Art.51² - Persoanele juridice exceptate de la raspunderea penala

Nu pot fi trase la raspundere penala statul, autoritatile publice si institutiilor publice.

Dupa art.53 C.pen. se va introduce un articol nou

Art.53¹ - Pedepsele pentru persoanele juridice

Pedepsele aplicabile persoanelor juridice sunt principale si com­plementare.

1. Pedepsele principale sunt:

a) amenda;

b) suspendarea activitatii sau a unei activitati a persoanei juridice pe o durata care nu poate depasi 1 an;

c) dizolvarea persoanei juridice.

2. Pedeapsa complementara este publicarea sau afisarea hotara­rii judecatoresti de condamnare.

In conditiile art.51², prin folos material injust se intelege orice avantaj financiar sau economic necuvenit, obtinut pe cai ilicite. De exemplu, pentru a reduce cheltuielile unei societati comerciale aflate in dificultate financiara, conducatorii acelei societati decid angajarea neoficiala a unor muncitori, deversarea deseurilor intr-un lac sau rau apropiat de sediu, vanzarea catre beneficiari a unor produse cu vicii ascunse, angajarea in operatiuni profitabile de spalare a banilor etc.

Prin realizarea unor interese ilicite se intelege atingerea unor obi­ective ale societatii comerciale la care aceasta nu ar fi avut dreptul in mod legal datorita unor conditii obiective (incapacitate de plata, lipsa posibilitatilor concrete de executare a unor prestatii, inexistenta in obiectul de activitate a anumitor activitati comerciale etc.). De exem­plu, obtinerea unor credite bancare cu stiinta imposibilitatii returnarii acestora, castigarea unor licitatii publice in domenii care nu fac obiec­tul de activitate al firmei etc. Faptele penale prin care se realizeaza interesele ilicite sunt, de regula, darea de mita si traficul de influenta.

Conditia esentiala pentru angajarea raspunderii penale a per­soanelor juridice este reprezentata de atitudinea organelor delibe­rative ale persoanei juridice care aproba, cu stiinta, savarsirea faptei sau, dupa comiterea acesteia, aproba consecintele acesteia, cunos­cand caracterul sau ilicit. Atitudinea subiectiva a organelor delibera­tive ale persoanei juridice trebuie sa constea intelegerea semnificatiei juridice a faptei comise de administratori si vointa de a accepta urma­rile acesteia. Daca aceasta vointa se concretizeaza in adoptarea unei hotarari scrise (proces-verbal) de aprobare a faptei atunci intentia rezulta ex re. Daca nu se realizeaza un astfel de document, activitatea de probare a faptei va viza alte modalitati (martori, expertize etc.).

9. Reasezarea articolelor propuse de lege ferenda in ordinea lor fireasca conduce la urmatorul rezultat

PROPUNERE DE MODIFICARE SI COMPLETARE A CODULUI PENAL

VARIANTA I

Articol unic - Codul penal se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 23 va avea urmatorul cuprins:

Art.23 - Participantii

Participanti sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici.

2. Dupa articolul 24 se introduce art.24¹, care va avea urmatorul cuprins:

Art.24¹ - Organizatorul

Organizatorul este persoana care organizeaza, conduce sau controlea­za activitatea celorlalte persoane care participa la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Daca organizatorul a savarsit si acte de exe­cutare, participand la comiterea aceleiasi infractiuni ca autor-organizator, pluralitatea de contributii se are in vedere la individualizarea pedepsei.

3. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:

Art.27 - Pedeapsa in caz de participatie

Instigatorul, orga­nizatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si dispozitiile art.72.

4. Dupa Titlul II din Partea generala se introduce Titlul II¹ care va avea urmatorul cuprins:

Titlul II¹

Raspunderea penala a persoanei juridice

Art.51¹ - Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice

Persoana juridica raspunde pentru fapta prevazuta de legea penala savarsita de conducatorul sau administratorii ei ori de alti reprezentanti legali in scopul obtinerii unui folos material injust sau realizarii unor interese ilicite, pentru sine sau pentru altul, daca adu­na­rea generala a actionarilor sau asociatilor ori alte organe delibera­tive ale persoanei juridice, cu stiinta, au aprobat savarsirea faptei sau, dupa comiterea acesteia, au aprobat consecintele ei in cunostinta de cauza.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspun­derea persoanei fizice care a participat la savarsirea acelei fapte in calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

Art.51² - Persoanele juridice exceptate de la raspunderea penala

Nu pot fi trase la raspundere penala statul, autoritatile publice si institutiilor publice.

5. Dupa art.53 C.pen. se va introduce art.53¹, care va avea ur­matorul cuprins:

Art.53¹ - Pedepsele pentru persoanele juridice

Pedepsele aplicabile persoanelor juridice sunt principale si com­ple­mentare.

1. Pedepsele principale sunt:

a) amenda;

b) suspendarea activitatii sau a unei activitati a persoanei juri­dice pe o durata care nu poate depasi 1 an;

c) dizolvarea persoanei juridice.

2. Pedeapsa complementara este publicarea sau afisarea hotara­rii judecatoresti de condamnare.

5. Dupa art.144 se va introduce art.144¹ si art.144² care vor avea urmatorul cuprins:

Art.144¹ - Crima organizata si actul de crima organizata

Crima organizata reprezinta faptele penale savarsite de membrii unui grup constituit din trei sau mai multi asociati, intre care exista raporturi ierarhice sau personale, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a constrangerii morale, a coruptiei ori prin alte mijloace frauduloase, intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp.

Prin "act de crima organizata" se intelege orice fapta penala comi­sa de un membru al unui grup de infractori constituit in conditiile ara­tate in alin.1, daca a fost savarsita in interesul acelui grup.

Art.144² - Infractiuni savarsite in conditiile crimei organizate

Infractiunile savarsite in conditiile prevazute de art.144¹ sunt expres prevazute in partea speciala a Codului penal si se pedepsesc potrivit acelor dispozitii.

In cazul infractiunilor prevazute in Codul penal si in legile specia­le, altele decat cele aratate in alin.1, daca au fost savarsite in conditiile pre­vazute de art.144¹, pedeapsa inchisorii se majoreaza cu 5 ani iar pedeapsa amenzii se dubleaza.

6. In partea speciala a Codului penal, la infractiunile enumerate mai jos, se va adauga cate un alineat nou care va agrava pedepsele daca faptele se savarsesc in scopurile si in conditiile prevazute in art.144¹

art.175 (omorul calificat),

art.176 (omorul deosebit de grav),

art.181 (vatamarea corporala),

art.182 (vatamarea corporala grava),

art.189 (lipsirea de libertate in mod ilegal),

art.190 (sclavia),

art.194 (santajul),

art.209 (furtul califi­cat),

art.211 (talharia),

art.212 (pirateria),

art.279 (nerespectarea regi­mului armelor si munitiilor),

art.279¹ (nerespectarea regimului mate­rialelor nucleare si a altor ma­terii radioactive),

art.280 (nerespectarea regimului materiilor explozive),

art.280¹ (nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri,

art.282-285 (falsificarea de monede, timbre, valori straine pre­cum si detinerea de instrumente in vederea falsifi­carii de valori),

art.302¹ (deturnarea de fonduri),

art.302² (nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri),

art.312 (traficul de stupefiante),

art.329 (proxenetismul).

7. Articolul 323 va avea urmatorul cuprins:

Art.323 - Asocierea pentru savarsirea de infractiuni

Asocierea a cel putin trei persoane, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art.167, precum si aderarea la o astfel de asociere se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea care intra in scopul asocierii.

Initiatorii, organizatorii, conducatorii si finantatorii asociatiei se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Pentru faptele prevazute in alin.1 si 2, maximul special al pedep­sei se majoreaza cu 3 ani, daca au fost savarsite de persoane din sfera autoritatilor publice ori de catre alti functionari publici.

Daca asociatia este inarmata, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani. Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc, materiale explozive si dispozitive de initiere sau de control al exploziei, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret.

Persoanele prevazute in alin.1, 2 si 3 nu se pedepsesc daca denunta autoritatilor asocierea inainte ca aceasta sa fie descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care intra in scopul asocierii.

Sectiunea a III-a

Varianta a II-a

1. A doua solutie de lege ferenda proiectata sa urmeze linia de reglementare propusa de Comitetul interguvernamental de experti ai Natiunilor Unite in ultima varianta a Proiectului revizuit de Comba­tere a Crimei Organizate Transnational, la care a aderat si Asociatia Internationala de Drept Penal cu prilejul Congresului sau din anul 1999, asa cum s-a aratat, renunta la definirea crimei organizate, pre­ferand sa defineasca doar "grupul criminal constituit" si sa agra­veze pedeapsa pentru faptele penale savarsite de acesta pentru atin­gerea scopurilor sale ilicite.

2. Fata de varianta I nu apar modificari. Singura diferenta nota­bila priveste modificarea art.144¹ si art.144² dupa cum urmeaza:

Art.144¹ - Grupul criminal constituit si fapta savarsita de un grup criminal constituit

"Grupul criminal constituit" reprezinta orice asociere com­pusa din trei sau mai multe persoane intre care exista raporturi ierar­hice sau personale, pentru savarsirea uneia sau mai multor in­fractiuni, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a cons­trangerii morale, a coruptiei ori prin alte mij­loace frauduloase, intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp

Prin "fapta savarsita de un grup criminal constituit" se intelege orice fapta penala comi­sa de un membru al unui grup de infractori constituit in conditiile ara­tate in alin.1, daca a fost savarsita in interesul acelui grup.

Art.144² - Infractiuni savarsite de grupul criminal constituit

Infractiunile savarsite in conditiile prevazute de art.144¹ sunt expres prevazute in partea speciala a Codului penal si se pedepsesc potrivit acelor dispozitii.

In cazul infractiunilor prevazute in Codul penal si in legile specia­le, altele decat cele aratate in alin.1, daca au fost savarsite in condi­tiile pre­vazute de art.144¹, pedeapsa inchisorii se majoreaza cu 5 ani iar pedeapsa amenzii se dubleaza.

Cu exceptia modificarilor propuse la aceste doua articole, toate celelalte propuneri de lege ferenda prevazute in Varianta I raman valabile.

Sectiunea a IV-a

Varianta a III-a

1. Asa cum s-a propus, a treia vari­anta de lege ferenda ar putea urma solutia legiuitorului italian care defineste si sanc­tioneaza crima organizata (Asociazione de tipo mafioso) in norma de incriminare (art.416 bis C.pen.it.).

Urmand aceasta solutie, propunem ca dupa art.323 C.pen. sa se introduca art.323¹, cu urmatorul continut:

Art.323¹ - Asocierea calificata pentru savarsirea de infractiuni

Asocierea a cel putin trei persoane, intre care exista raporturi ierar­hice sau personale, pentru savarsirea uneia sau mai multor in­fractiuni, altele decat cele aratate in art.167, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a cons­trangerii morale, a coruptiei ori prin alte mij­loace frauduloase, intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp, precum si adera­rea la o astfel de asociere se pedepseste cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi daca asociatii au savarsit cel putin una dintre infractiunile care intra in programul criminal al asociatiei.

Initiatorii, organizatorii, conducatorii si finantatorii asociatiei se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca asociatia este inarmata, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 5 ani. Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc, materiale explozive si dispozitive de initiere sau de control al exploziei, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret.

2. Principala diferenta intre textul propus de lege ferenda si norma italiana de incriminare a asocierii de tip mafiot rezida in intro­ducerea conditiei esentiale a savarsirii cel putin uneia dintre in­frac­tiunile care intra in programul criminal al asociatiei. Aceasta se justifica prin faptul ca, spre deosebire de organizatiile criminale traditionale italiene, grupurile crimei organizate din Romania sunt prea putin evoluate, mai degraba rudimentare si, in consecinta, simpla lor constituire, chiar in scopul savarsirii de infractiuni care ar putea fi incluse in crima organizata, nu ar fi suficienta pentru considerarea lor ca asociatii ale crimei organizate. Ele s-ar afla sub incidenta art.323 propus de lege ferenda.

3. Fata de art.323 propus de lege ferenda, art.323¹ introduce mai multe elemente de calificare a infractiunii, dupa cum urmeaza:

structura grupului, respectiv asocierea a cel putin trei per­soane, intre care exista raporturi ierarhice sau personale;

programul criminal specific, respectiv savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art.167, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a cons­trangerii morale, a coruptiei ori prin alte mij­loace frauduloase;

caracterul continuu al faptei de asociere intr‑o perioada in­delungata sau nedefinita de timp.

Fara indoiala, cea mai importanta prevedere se refera la conditia savarsirii, de catre asociati, a uneia dintre infractiunile cuprinse in programul criminal al asociatiei.

Toate aceste elemente de calificare au fast analizate pe parcur­sul tezei, motiv pentru care nu revenim asupra semnificatiei lor juridico-penale.

In art.323¹ sunt eliminate prevederile art.323 re­feritoare la califi­carea subiectilor activi in cazul in care acestia fac parte din autori­tatile publice sau sunt functionari publici, considerand ca pedepsele propuse sunt atat de mari incat nu mai este necesara o agravare suplimentara a acestora. De asemenea, se elimina alineatul 5 referitor la cauza de nepedepsire a membrilor care denunta asocierea deoarece o infractiune cuprinsa in programul criminal a fost deja savarsita.

Un ultim aspect important este reprezentat de faptul ca in continutul normei propuse la art.323¹ se vor absorbi toate celelalte fapte incluse in programul criminal. Aceasta optiune este justificata de sanctiunile prevazute in norma de incriminare, care cu greu ar putea fi marite prin aplicarea cumulului juridic in cazul concursului de fapte penale.

4. Principalul avantaj al acestei variante de reglementare a crimei organizate, pentru care, de altfel, optam, rezida in economia interventiei in Codul penal. Astfel, nu mai sunt necesare, ca in variantele I si II, norme explicative si nici modificarea normelor de incriminare din partea speciala a codului daca faptele respective sunt savarsite "in scopul si in conditiile crimei organizate".

5. In propunerea de lege ferenda se vor regasi, insa, optiunile de modificare a reglementarii participatiei penale, introducerea raspun­derii penale a persoanelor juridice si modificarea art.323 C.pen., dupa cum urmeaza:

PROPUNERE DE MODIFICARE SI COMPLETARE A CODULUI PENAL

VARIANTA III

Articol unic - Codul penal se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 23 va avea urmatorul cuprins:

Art.23 - Participantii

Participanti sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici.

2. Dupa articolul 24 se introduce art.24¹, care va avea urmatorul cuprins:

Art.24¹ - Organizatorul

Organizatorul este persoana care organizeaza, conduce sau controlea­za activitatea celorlalte persoane care participa la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Daca organizatorul a savarsit si acte de exe­cutare, participand la comiterea aceleiasi infractiuni ca autor-organizator, pluralitatea de contributii se are in vedere la individualizarea pedepsei.

3. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:

Art.27 - Pedeapsa in caz de participatie

Instigatorul, orga­nizatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si dispozitiile art.72.

4. Dupa Titlul II din Partea generala se introduce Titlul II¹ care va avea urmatorul cuprins:

Titlul II¹

Raspunderea penala a persoanei juridice

Art.51¹ - Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice

Persoana juridica raspunde pentru fapta prevazuta de legea penala savarsita de conducatorul sau administratorii ei ori de alti reprezentanti legali in scopul obtinerii unui folos material injust sau realizarii unor interese ilicite, pentru sine sau pentru altul, daca adu­na­rea generala a actionarilor sau asociatilor ori alte organe delibera­tive ale persoanei juridice, cu stiinta, au aprobat savarsirea faptei sau, dupa comiterea acesteia, au aprobat consecintele ei in cunostinta de cauza.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspun­derea persoanei fizice care a participat la savarsirea acelei fapte in calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

Art.51² - Persoanele juridice exceptate de la raspunderea penala

Nu pot fi trase la raspundere penala statul, autoritatile publice si institutiilor publice.

5. Dupa art.53 C.pen. se va introduce art.53¹, care va avea ur­matorul cuprins:

Art.53¹ - Pedepsele pentru persoanele juridice

Pedepsele aplicabile persoanelor juridice sunt principale si com­ple­mentare.

1. Pedepsele principale sunt:

a) amenda;

b) suspendarea activitatii sau a unei activitati a persoanei juri­dice pe o durata care nu poate depasi 1 an;

c) dizolvarea persoanei juridice.

2. Pedeapsa complementara este publicarea sau afisarea hotara­rii judecatoresti de condamnare.

6. Articolul 323 va avea urmatorul cuprins:

Art.323 - Asocierea pentru savarsirea de infractiuni

Asocierea a cel putin trei persoane, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art.167, precum si aderarea la o astfel de asociere se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea care intra in scopul asocierii.

Initiatorii, organizatorii, conducatorii si finantatorii asociatiei se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Pentru faptele prevazute in alin.1 si 2, maximul special al pedep­sei se majoreaza cu 3 ani, daca au fost savarsite de persoane din sfera autoritatilor publice ori de catre alti functionari publici.

Daca asociatia este inarmata, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani. Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc, materiale explozive si dispozitive de initiere sau de control al exploziei, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret.

Persoanele prevazute in alin.1, 2 si 3 nu se pedepsesc daca denunta autoritatilor asocierea inainte ca aceasta sa fie descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care intra in scopul asocierii.

7. Dupa art.323 se introduce art.323¹, care va avea ur­matorul cuprins:

Art.323¹ - Asocierea calificata pentru savarsirea de infractiuni

Asocierea a cel putin trei persoane, intre care exista raporturi ierar­hice sau personale, pentru savarsirea uneia sau mai multor in­fractiuni, altele decat cele aratate in art.167, in scopul obtinerii, pentru ei sau pentru altii, de castiguri ilicite, ori controlul, direct sau indirect, al unor activitati economice, politice sau sociale, prin utilizarea violentei, a cons­trangerii morale, a coruptiei ori prin alte mijloace frauduloase, intr‑o perioada indelungata sau nedefinita de timp, precum si adera­rea la o astfel de asociere se pedepseste cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi daca asociatii au savarsit cel putin una dintre infractiunile care intra in programul criminal al asociatiei.

Initiatorii, organizatorii, conducatorii si finantatorii asociatiei se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca asociatia este inarmata, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 5 ani. Asociatia se considera a fi inarmata daca membrii sai detin in posesie arme de foc, materiale explozive si dispozitive de initiere sau de control al exploziei, chiar daca acestea sunt tinute intr-un loc secret.

BIBLIOGRAFIE

I. Legislatie interna:

Constitutia Romaniei din 1991

Conventia Europeana a drepturilor omului si protocoalele aditionale

Codul penal roman adoptat in 1968 cu modificarile care i‑au fost aduse pana la 1.05.2000

Codul penal roman "Carol al II‑lea" adoptat in 1936

Codul penal roman "A.I.Cuza" adoptat in 1864

Codul de procedura penala

Codul vamal adoptat prin Legea nr. 141 din 1997

Legea nr. 56 din 1992 privind frontiera de stat a Romaniei