Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Legislatie


Index » legal » Legislatie
» Constitutiile Frantei si Belgiei


Constitutiile Frantei si Belgiei




Constitutiile Frantei si Belgiei

Comparatie

Constitutia Belgiei

Prezentare

Constitutia Belgiei dateaza din anul 1831. Din acel moment Belgia a devenit o monarhie parlamentara care aplica principiile responsabilitatii ministeriale pentru politica guvernamentala.



Din 1970, prin reforme de stat successive, Belgia a evoluat gradual intr-un stat federal.

Ultima schimbare radicala a constitutiei a avut loc in 1993, dupa care a fost publicata intr-o versiune reinoita in “Jurnalul Oficial Belgian”. Una dintre cele mai importante schimbari a fost introducerea Curtii Arbitrare a carei competenta s-a extins printr-o lege speciala a anului 2003, pentru a include “Titlul II”, art. 8 pana la 32 si art. 170, 172 si 191 din Constitutia Belgiei. Astfel, Curtea a devenit constitutionala, iar in mai 2007 aceasta a fost numita in mod oficial “Curtea Constitutionala”. Aceasta Curte are autoritatea de a analiza daca o lege sau un decret este in conformitate cu “Titlul II” art. 170, 172 si 191.

Analiza Constitutiei Belgiene

I.Belgia federala

I.Compozitie si teritorii

            Inaintea federalizarii Belgiei, in 1831, Belgia era un stat unitar organizat pe trei nivele :

1       Nivel national;

2       Provincii;

3       Municipalitati.

Dupa federalizare Belgia a devenit  un stat federal compus din comunitati si regiuni, asa cum au fost stipulate in primul articol al Constitutiei din 1983. Acest lucru inseamna ca exista doua tipuri de entitati diferite la acelasi nivel, niciuna avand prioritate fata de cealalta. In art.2

Belgia se imparte in trei comunitati :

1.      Comunitatea Flamanda;

2.     Comunitatea Franceaza;

3.     Comunitatea vorbitoare de limba germana;

Articolul 3 imparte Belgia in trei regiuni :

1.     Regiunea Flamanda;

2.     Regiunea Valona;

3.     Regiunea Bruxelles;

   

 Articolul 4 divizeaza Belgia in patru zone lingvistice :

1.     Zona lingvistica olandeza;

2.     Zona lingvistica franceza;

3.     Zona bilingva (franceaza si olandeza) a capitalei Bruxelles;

4.     Zona lingvistica germana;

Fiecare minicipalitate a Regatului face parte numai din aceste patru zone lingvistice. Granitele zonelor lingvistice pot fi schimbate sau corectate numai prin o lege sustinuta de majoritati specifice a fiecarui grup lingvistic a fiecarei Camere. 

Articolul 5 imparte regiunea Flamanda si cea Valona in cinci provincii. Fiecare dintre ele fiind posibile, viitoare, rediviziuni provinciale a teritoriului Belgian.

Articolul 6 determina ca provinciile pot fi divizate numai prin lege.

      In articolul 7 este precizat ca granitele statului, a provinciilor si municipalitatilor pot fi schimbate sau corectate numai prin lege.

Ultimele modificari aduse Constitutiei Belgiene.

     

In 2007 au intervenit unele modificari in Constitutia Belgiana. A fost introdus Titlul 1bis intitulat “Obiective generale politice ale Federatiei Belgiene, ale comunitatilor si regiunilor”, Titlu care cuprindea numai articolul 7bis.

Acest articol stipula urmatoarele: “In exercitarea competentelor lor respective, Statul Federal, Comunitatile si regiunile isi vor da silinta asupra obiectivelor de dezvoltare in dimensiunile lor sociale, economice si de mediu, luand in considerare solidaritatea dintre generatii”.

     In 26 aprilie 2007 acest articol a fost publicat in Jurnalul Oficial Belgian.

II. Belgienii si drepturile lor

Desi belgienii se bucura de drepturile pe care le asigura Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), cetatenii belgieni se bucura si de Titlul II din Constitutia belgiana intitulata “Belgienii si drepturile lor”. In acest titlu sunt enumerate un numar de drepturi si libertati asigurate de Constitutie, nu numai pentru belgieni, ci in principal se aplica tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Belgiei.





In articolul 8 si 9 al Constitutiei se determina cum poate fi obtinuta nationalitatea belgiana. Articolul 8 stipuleaza ca legea poate da dreptul de vot in alegeri cetatenilor din Uniunea Europeana care nu au nationalitate belgiana, in acord cu obligatiile internationale si supranationale ale Belgiei.

  

Articolul 15 din Constitutie este asigurarea impotriva perchezitiilor nerezonabile. Acest articol determina ca domiciliul este inviolabil iar perchezitiile pot avea loc numai in cazurile si maniera prescrisa de lege.

Articolul 16 din Constitutie stipuleaza faptul ca nimeni nu pote fi privat de proprietatile sale exceptand interesul public, in cazurile in care maniera si legea prescrie, iar compensatiile ulterioare trebuie facute in mod echitabil.

Articolul 18 stipuleaza ca pedeapsa cu “Moarte Civila” este eradicata si nu va putea fi reintrodusa niciodata. (“Moartea Civila” fiind o pedeapsa pe care Belgia o avea in Regimul Ancien care era apl;icata in momentul in care un cetatean belgian savarsea un act impotriva legii pentru care era pedepsit cu inchisoare mai mult de un an, “moartea civila” insemnand anularea tuturor drepurilor de cetatean si om a acelui individ.)

Articolul 19 si 21 garanteaza libertatea religiei. Articolul 19 protejeaza libertatea religiei si practicarea ei in mod liber cat si libertatea de expresie, stipuland clar ca oricine are dreptul de a-si exprima opinia in mod liber. Tot articolul 19 determina si modul in care sunt pedepsite abuzurile aspra acestor libertati, un principiu care este aplicat in mod controversat in ceea ce priveste ca exepmlu “Legea Belgiana de Negare a Holocaustului”, care a facut sa fie illegal ca in mod public sa se nege, minimalizeze, justifice sau aprobe genocidul comis de regimul national socialist german in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial”.

Articolul 22 determina fapul ca oricine are dreptul sa isi respecte viata privata a sa si a familiei sale. Exceptii pot fi instituite numai prin lege. La acest a articol este adaugat art 22 bis care stipuleaza ca orice copil are dreptul la integritatea sa “morala, fizica, mentala si sexuala”.

Articolul 23 protejeaza dreptul unei vieti in conformitate cu demnitatea umana.

Demnitatea umana insemna:

1.     dreptul la un adapost decent

2.     drepul de dezvoltare culturala si sociala

3.     dreptul de a munci si de a-si alege singur locul de munca, in cadrul locurilor de munca cu un mediu stabil de angajare, cu conditii juste de lucru si plata echitabile, cat si dreptul la informatie, consultare si negociere colectiva

4.     dreptul  la securitate sociala, la asgurare de sanatate si la asistenta sociala, medicala si legala

5.     dreptul de protejare a unui mediu sanatos

Articolul 24 din Constitutie protejeaza libertatea de educatie si dreptul parintilor de a alege, tot in acest articol este stipulat si faptul ca cei din comunitate trebuie sa respecte viziunile filozofice, ideologice si religioase ale parintilor si studentilor (elevilor). Oricine are dreptul la educatie atat timp cat are respect pentru libertatile si drepturile fundamentale, iar educatia este oferita in mod gratuit in Belgia pana la varsta de 18 ani.

Articolul 25 din Constitutie garanteaza libertatea presei si stipuleaza ca cenzura nu va putea fi niciodata stabilita.

Articolul 26 din Constitutie protejeaza libertatea de adunare determinand faptul ca oricine poate avea dreptul de a se aduna in mod pasnic si fara arme.

Articolul 27 garanteaza libertatea de asociere.

Articolul 28 asigura dreptul de a face cereri fata de autoritatile publice

Aricolul 29 determina faptul ca cofidentialitatea scrisorilor este inviolabila.

Articolul 30 stipuleaza ca uzul lingvistic pe teritoriul Belgiei este liber. Folosirea unei limbi specifice poate fi impunsa numai prin lege si numai pe parcusrsul procedurilor si actelor autoritatilor publice si pentru proceduri legale.

Articolul 31 din Constitutie determina faptul ca nu este necesara o autorizare anterioara pentru a urmari in justitie civilii angajati in slujbe in cadrul guvernului si al unor agentii sau angajati ai statului, pentru actele facute in administratia lor.

Articolul 32 stipuleaza ca oricine are dreptul sa consulte orice document administrativ si de a obtine o copie, cu exceptia celor care sunt secrete prin lege sau decrete.

Din 2003 Curtea de Arbitrare Belgiana cunoscuta acum ca Curtea Constitutionala poate analiza daca legi, decrete sau odornante sunt in concordanta cu Titlul II si cu articolele 170, 172 si 191 (asupra egalitatii dintre belgieni si straini si interzicerea discriminarii de taxe) din Constitutie.

Curtea Constitutionala aplica de altfel si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

III.Puterile

Titlul III din Constitutia Belgiana se numeste “Puterile” si este compusa din articolele 33- pana la 166 si este subdivizata in opt capitole, patru dintre ele fiind impartite in mai multe sectiuni. Titlul III este cel mai mare din Constitutia Belgiei. In mod practic in acest titlu este subliniat sistemul de guvernare belgian in concordanta cu principiul separarii de puteri.

Articolul 34 din Constitutie stipuleaza ca exercitarea anumitor puteri sau responsabilitati pot fi atribuite institutiilor publice internationale prin tratat sau prin lege. Acest lucru se refera printre altele la statutul Belgiei de membru in Uniunea Europeana.

Articolul 36 asigura putere federal legislativa Regelui, Camerei Reprezentativilor si Senatului. Cu toate ca legile necesita semnatura Regelui, si articolul 36 stipuleaza ca puterea federal legislativa trebuie exercitata impreuna de cele trei componente ale sale, in mod practic numai Parlamentul Federal, compus din Camera Reprezentativilor si Senat, aplica puterea federal legislativa.

Articolul 37 imputerniceste puterea executiva federala Regelui, dar in mod practic ea este exercitata de Guvernul Federal.

Articolele 38 si 39 definesc competentele si responsabilitatile comunitatilor si regiunilor.

Articolul 38 asigura faptul ca fiecare comunitate are competentele sale garantate prin constitutie sau de legile adoptate comform constitutiei.

Articolul 39 stipuleaza ca o lege adoptata cu o majoritate calificata poate delega competente organelor regionale pe care le stabileste.

Articolul 40 imputerniceste puterea judiciara “Curtilor si Tribunalelor” si se asigura ca deciziile lor sunt facute in numele Regelui.




Constitutia Republicii Franceze

Prezentare

Actuala Constitutie a Frantei a fost adoptata pe 4 Octombrie 1958, fiind supranumita si “Constitutia celei de-a Cincea Republici”, inlocuind-o pe cea a “Celei de-a Patra Republici” datand din 27 octombrie 1946. Persoana responsabila de “inaugurarea” celei de-a “Cincea Republici” cat si de noua constitutie a acesteia a fost Charles de Gaulle.

Din 4 Octombrie si pana acum, constitutia Republicii Franceze a fost amendata de optsprezece ori, cel mai recent in 2008.


            Aceasta Constitutie redefineste Franta ca fiind o republica democratica si desparte suveranitatea de popor,  reamintind de “Declaratia Drepturilor omului si a cetateanului” care data din 1789.

Declaratia Drepturilor Omului si a Cetateanului este un document fundamental al Revolutiei Franceze, ce defineste un set de drepturi individuale si collective, fiind influentata de doctrina drepturilor naturale si universale.

Acesta constitutie asigura atat alegerea Presedintelui cat si a Parlamentului, cat si asigura selectia pentru Guvern.

Alte functii ale constitutiei includ asigurarea autoritatii judiciare, cat si ajuta la crearea unei Inalte Curti de Justitie, un Consiliu Social si economic, cat si un Consiliu Constitutional.

Constitutia Franceza are metode pentru propriile amendamente. Un amendament poate fi facut fie printr-un proces Parlamentar, fie printr-un Referendum, si are nevoie de consimtamantul presedintelui.

 Cei care au construit textul constitutiei nu au vrut sa enumere drepturile fundamentale, atat din motive filosofice, cat si din cauza dificultatilor politice implicate in atingerea consensului asupra oricarui catalog de drepturi, in schimb aceasta introducere a constitutiei de la 1958 incorporeaza prin referinta enumerarea de drepturi din Declaratia de la 1789, cat si Constitutia de la 1946.

Totusi Consiliul Constitutional Francez care a luat nastere prin constitutia de la 1968, pentru a exercita analize judiciare limitate, au stabilit in 1971 ca principiu ca drepturile enumerate in Declaratie si in Constitutia de la 1946, detin forta deplina a unor prevederi constitutionale.

Declaratia are un punct de vedere mai individualistic asupra drepturilor, in timp ce introducerea Constitutiei din

1946, este orientata mai mult inspre drepturile sociale si comunitare. Consiliul Constitutional a considerat ca desi exista un conflict direct rezultat din aceste doua puncte de vedere diferite, prevederile declaratiei vor fi cele aplicate si nu prevederile in contradictoriu ale Constitutiei din 1946.

Consiliul Constitutional, in jurisdictia sa, a stabilit ca un numar de drepturi sa aiba deplina forta constitutionala, asemenea legilor dinainte de 1946 care stabileau drepturile cu un caracter suficient si fundamental.

Aceste drepturi includ libertatea de asociere, dreptul la procese indreptatite, liberatate de educatie, de constinta, de miscare, de comert si intreprinderi, dreptul la intimidate si “respect pentru toate fiintele umane de la inceputul vietii”. 

Actuala Constitutie a Frantei este compusa din 17 titluri :

1.     Titlul I: Despre suveranitate (articolul 2 pana la 4);

2.     Titlul II: Presedintele Republicii (articolul 5 pana la 19);

3.     Titlul III: Guvernul (aricolul 20  pana la 23);

4.     Titlul IV: Parlamentul (articolul 24  pana la 33);

5.     Titlu V: Despre relatiile dintre Parlament si Guvern (articolul 34 pana la 51-2);

6.     Titlul VI: Despre Tratate si Intelegeri Internationale (articolul 52 pana la55);

7.     Titlul VII: Consilul Constitutional (articolul 56 pana la 63);

8.     Titlul VIII: Despre autoritatea judiciara (articolul 64 pana la 66-1);

9.     Titlul IX: Inalta Curte (articolul 67 si 68);

10.  Titlul X: Despre raspunderea penala a membrilor guvernului (articolul 68-1 pana la 68-3);

11.  Titlul XI: Consiliul Economic, Social si de Mediu (articolele 69 pana la 71);

12.  Titlul XI A: Apararea Drepturilor (articolul 71-1);

13.  Titlul XII: Despre comunitatile teritoriale (articolul 72 pana la 75-1);

14.  Titlul XIII: Prevederi tranzitionale in ceea ce priveste Noua Caledonie (articolul 76  pana la 77);



15.  Titlul XIV: Despre lumea vorbitoare de limba franceza si intelegerile de asociere (aricolele 87 pana la 88);

16.  Titlul XV: Despre Comunitatile Europene si Uniunea Europeana (articolul 88-1 pana la 88-5);

          -    Despre Uniunea Europeana (aricolul 88-1 pana la 88-7);

17.  Titlul XVI: Despre amendamentele aduse Constitutiei (articolul 89);

18.  Titlul XVII: (revocat);

Carta Pentru Mediu

Compararea Constitutiei Franceze cu

Constitutia Belgiana

Dupa cum s-a vazut in scurta analiza de mai sus a celor doua constitutii, atat Constitutia Republicii Franceze cat si Constitutia Belgiana reprezinta doua documente cu valoare fundamentala, care contribuie la intelegerea sistemului de valori ale ambelor state, la intelegerea drepturilor fundamentale oferite cetatenilor si non-cetatenilor ambelor teritorii, la intelegerea sistemului politic, al puterii in stat fiecare teritoriu avand particularitatile sale; al comunitatilor respective atat ca particularitate etnica dar si in ceea ce priveste statutul acestor teritorii ca state membre ale Uniunii Europene.

      In ceea ce priveste deosebirile dintre cele doua state:

Presedintele Frantei reprezinta fata de intreaga viata politica, o figura proeminenta, cu inportante prerogative. Presedintele ocupa cea mai importanta functie in stat si surclaseaza pe toti ceilalti politicieni. Seful de Stat al Frantei este ales prin vot si este detinatorul titilului de co-principe si Mare Maestru al Legiunii de Onoare.

Seful de stat al Frantei este mai puternic din punct de vedere politic, decat alti presedinti ai statelor europene, mai ales in ceea ce priveste politica externa. El are o influenta clara si asupra procesului legislativ, datorita puterii constitutionale, chiar daca procesul legislativ este efectuat si supervizat de Parlament si Primul Ministru.

Cea mai importanta putere a Sefului de Stat al Frantei poate fi considerata aceea de a alege Primul Ministru, insa puterea de demiterea guvernului acestuia ii revine Adunarii Nationale, astfel obligatia presedintelui de a alege un Prim Ministru este cu atat mai importanta acesta fiind obligat sa faca o alegere buna in care cel ales sa aiba sprijinul majoritatii adunarii.

Belgia este o monarhie constitutionala, actualul monarh ereditar fiind Albert II, acesta fiind dealtfel seful statului, purtator al titlului de “Rege al Belgienilor”

Monarhia Belgiana difera in ceea ce priveste celelalte monarhii europene prin faptul ca regele nu urca pe tron imediat dupa decesul predecesorului ci doar dupa ce isi depunde juramantul constitutional prin care se angajeaza sa respecte legile si sa apere independenta si integritatea teritoriala a statului.

Monarhia are roluri de ordin public si politic, Regele fiind simbolul unitatii tarii si reprezentantul direct al statului in functiile publice si intalnirile internationale.

Din Punct de vedere constitutional Regele reprezinta puterea executiva pe care in practica o deleaga guvernului, iar din punct de vedere politic regele desemneaza primul ministru

Totusi, conform constitutiei Regele nu poate sa actioneze singur, acesta avand nevoie de co-semnatura ministrului de resort in deciziile pe care le ia, ministru care astfel isi asuma raspunderea politica a actiunilor. Aceasta inseamna ca in practica puterea executiva este exercitata de guvernul federal care raspunde in fata Parlamentului

Monarhul poate sa conduca relatiile internationale, sa propuna legi parlamentului, iar in calitate de sef al statului Regele poate sactiona si promulga legile votate in parlament; el este responsabil de aplicarea legilor si are puterea sa numeasca si destituie ministrii.

Monarhul are intrevederi regulate cu premierul, membrii guvernului ai parlamentului si cu liderii politici importanti. In aceste pintalniri monarhul are dreptul sa fie informat de deciziile guvernului, poate oferii sfaturi si are dreptul sa atentioneze interlocutorii asupra problemelor pe care acesta le considera importante. Toate intalnirile sunt organizate de Cabinetul Politic Personal al monarhului, cabinet ce face parte din Casa Regala.

Regele Belgiei are si functia de Comandant al Fortelor Armate Belgiene si poate numi ofiterii superiori, dar numai la cererea Ministerului Apararii.

Pentru a-l ajuta in cadrul indatoririlor militare, Regele dispune de un Cabinet Militar in cadrul institutiei Casei Regale.

In cadrul Casei Regale exista un department de petitii prin care orice cetatean Belgian se poate adresa Regelui.

Toti angajatii in functii publice, ai guvernului sau agentiilor, trebuie sa isi faca datoria cu multa precizie corectitudine si loialitate, fiecare decizie si act din administratia lor fiind facut in numele Regelui.

Compozitia si delimitarea teritoriala difera intre cele doua state, Belgia si Franta si datorita mozaicului lingvistic.

Belgia se imparte prin constitutie in trei comunitati: cea Flamanda, cea Franceza si cea vorbitoare de limba germana. Tot constitutia imparte Belgia in trei regiuni: Flamanda, Valona si Regiunea Bruxelles.

Belgia este divizata constitutional in patru zone lingvistice pentru a acomoda mozaicul lingvistic Belgian: zona lingvistica olandeza, cea franceza, cea germana, si zona bilingva a capitalei Bruxelles (franceza si olandeza).

Franta are acorduri semnate cu alte natiuni vorbitoare de limba franceza in special pentru a reglementa folosirea lingvistica a limbii franceze.

Drepturile cetatenilor sunt asigurate nu numai de Drepturile prevazute in constitutiile ambelor state ci si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Legislatie




DISPOZITII PROCEDURALE PRIVIND ACTIVITATEA COMISIILOR DE FOND FUNCIAR
BREVIAR LEGISLATIV REFERITOR LA PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL MOBIL SI IMOBIL
Ghid de utilizare a site-urilor de legislatie europeana
Dificultati practice in aplicarea noutatilor legislative privind garantarea proprietatii
COMISIILE DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SI LEGII NR.1/2000 PROCEDURA STABILIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATӐ ASUPRA TERENURILOR
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA CONSUMATORILOR
GHID AL LEGISLATIEI PRIVIND IMIGRATIA, MUNCA SI INTEGRAREA IN ITALIA
Legea 18 din 19 februarie 1991 fondului funciar
Legislatie rutiera 2009 pentru obtinerea permisului de conducere cat. ‘B’
Constitutiile Frantei si Belgiei