Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. Legislativul, legile, aplicarea legilor, articolul de lege

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Legislatie


Index » legal » Legislatie
COMISIILE DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SI LEGII NR.1/2000 PROCEDURA STABILIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATӐ ASUPRA TERENURILOR


COMISIILE DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SI LEGII NR.1/2000 PROCEDURA STABILIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATӐ ASUPRA TERENURILOR



COMISIILE DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SI LEGII NR.1/2000 PROCEDURA STABILIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATӐ ASUPRA TERENURILOR

1.1.CADRUL LEGAL

Hotararea pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire , atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor , a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate , precum si punerea in posesie a proprietarilor ,in temeiul articolului 108 din Constitutia Romaniei ,republicata , si al articolului IV din titlul VI din legea numarul 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei .

Guvernul Romaniei aproba Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor , a modelului si a modului de atribuire a titlurilor de proprietate , precum si punerea in posesia a proprietarilor , prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Comisiile comunale , orasenesti sau municipale sub indrumarea comisiilor judetene si a comisiei municipiului Bucuresti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor , vor urmarii si vor lua masurile necesare pentru respectarea si aplicarea intocmai a prevederilor Legii numarul 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere , solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar numarul 18/1991 si ale Legii numarul 169/1997 ,cu modificarile si completarile ulterioare , ale Legii fondului funciar numarul 18/1991 , republicata , cu modificarile ulterioare , precum si ale prezentului regulament .

La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se aproba Hotararea Guvernului

numặrul 890/2005 privind procedura de constituire , atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate , precum si punerea in posesie a proprietarilor ,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei

1.2. Constituirea si componenta comisiilor

In scopul stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere in conditiile Legii fondului funciar numarul 18/1991 , republicata , cu modificarile si completarile ulterioare , si ale legii nr 1/2000 , cu modificarile si completarile ulterioare , si ale Legii nr . 1/2000 , cu modificarile si completarile ulterioare , comisiile constituite in baza articolului 12 din Legea numarul 18/1991 , republicata , se compun si functioneaza conform prezentului regulament .

Comisiile comunale , orasenesti sau municipale se constitue prin ordin al prefectului si sunt formate din :

a) primar-presedintele comisiei;

b) viceprimarul , iar in cazul municipiilor resedinta de judet , viceprimarul desemnat de consiliul local ;

c) secretarul unitatii administrativ -teritoriale - secretarul comisiei ;

d) un specialist in masuratori topografice , cadastru agricol , organizarea teritoriului ,imbunatatiri funciare sau un specialist in cadastru general , de regula din cadrul serviciilor comunitare pentru cadastru si agricultura ;

e) un inginer agronom sau horticol din cadrul centrului agricol , al oficiului de consultanta agricola sau din aparatul de specialitate al consiliului local ; f) un jurist din sistemul de organizare a agriculturii si dezvoltarii h) 2-4 reprezentanti ai fostilor proprietari deposedati sau mostenitorii acestora care au solicitat terenuri in termen legal , in functie de marimea comunei orasului sau municipiului. Pentru alegerea reprezentantilor

proprietarilor in comisia locala , consiliul local convoaca o adunare a proprietarilor , in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentului Regulament sau de la vacantarea unei pozitii in comisie , adunarea care va fi legal constituita daca este prezenta majoritatea din numarul acestora . Hotararea privind alegerea reprezentantilor proprietarilor in comisie se adopta cu majoritatea simpla , jumatate plus unu , din numarul celor prezenti . Reprezentantii proprietarilor pot fi revocati cu respectarea procedurii de mai sus. Organizarea adunarii pentru revocarea reprezentantilor proprietarilor trebuie sa fie solicitata , in scris , de cel putin 25% dintre proprietari .

Desemnarea specialistilor si a reprezentantilor se face de conducerile unitatilor de care acestia apartin si se comunica in scris institutiei prefectului. Cand situatia impune anumite clarificari , la lucrarile comisiei locale sunt invitate si alte persoane fizice sau reprezentantii unor persoane juridice interesate in actiunea de retrocedare a terenurilor .Conducerea si coordonarea comisiei comunale ,orasenesti sau municipale se asigura de catre primar . In cazul in care primarul se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile stabilite de prevederile legale si prin prezentul regulament ca urmare a situatiilor de boala , demisie sau suspendare , viceprimarul , membru in comisie , preia prerogativele acestuia . Comisia locala va stabilii in prima sa sedinta in plen programul de lucru ,astfel incat actiunea sa se desfasoare si sa se incheie in termenul prevazut de lege .

Comisiile comunale ,orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea si controlul comisiei judetene , respectiv a municipiului Bucuresti , precum si a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor

In Municipiul Bucuresti ,prin ordin al prefectului se pot organiza subcomisii ale sectoarelor municipiului Bucuresti , in componenta prevazuta la art.2 , care indeplinesc atributiile prevazute la art. 5 .

Comisia judeteana sau a Municipiului Bucuresti este numita prin ordin al prefectului si va avea urmatoarea componenta :

a) prefectul -presedintele comisiei ;

b) subprefectul desemnat de prefect -in caz de indisponibilitate determinata de boala , demisie sau suspendare a prefectului preia prerogativele acestuia;

c) secretarul general al institutiei prefectului -secretarul comisiei;

d) directorul directiei de contencios administrativ si controlul legalitatii

e) directorul general al oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara ;

f) reprezentantul teritorial al Agentiei Domeniului Statului ;

g)directorul sucursalei teritoriale a Administratiei Nationale "Imbunatatiri Funciare " -R.A.;

h) un reprezentant desemnat de consiliul judetean respectiv al Municipiului Bucuresti ;

i) inspectorul - sef al inspectoratului silvic teritorial sau imputernicitul acestuia ;

j) directorul directiei silvice din cadrul Regiei Nationale a Padurilor -Romsilva sau imputernicitul acestuia ;

k) un reprezentant al Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania ;

l) un reprezentant al Asociatiei Administratorilor de Paduri ;

m) un reprezentant al asociatiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite

1.3. Atributiile comisiilor 1.3.1.Atributiile comisiilor locale Comisiile comunale , orasenesti sau municipale au urmatoarele atributii principale :

a) preiau si analizeaza cererile depuse in conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cele forestiere , cu exceptia celor formulate de comune , orase sau municipii ;

b) verifica in mod riguros indeplinirea conditiilor prevazute la articolul 9 alin (4)si (5)din Legea numarul 18/1991 , republicata , cu modificarile si completarile ulterioare , precum si la articolul 6 din Legea numarul 1/2000 , cu modificarile ulterioare , solicitand in acest scop toate relatiile si datele necesare ;

c)stabilesc marimea si amplasamentul suprafetei de teren , pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii , propune alte amplasamente si consemneaza in scris acceptul fostului proprietar sau al mostenitorilor acestuia pentru punerea in posesie pe alt amplasament cand vechiul amplasament este atribuit in mod legal altor persoane ;

d) completeaza , in urma verificarilor efectuate , anexe la prezentul regulament cu persoanele fizice si juridice indreptatite ;

e) primesc si transmit comisiei judetene contestatiile formulate de persoanele interesate ;

f) intocmesc situatii definitive , potrivit competentelor ce le revin , privind persoanele fizice si juridice indreptatite sa li se atribuie teren , cu suprafata si amplasamentele stabilite , conform planului de delimitare si parcelare intocmit ;

g) intocmesc situatii cu titlurile de proprietate eliberate in conditiile articolului 27 alineatul 2 (2) din legea numarul 18/1991 , republicata , cu modificarile si completarile ulterioare , precum si in cazurile in care proprietarii renunta la titlul de proprietate pentru intrarea in legalitate inainteaza comisiei judetene propuneri de revocare a acestor titluri ;

h) inainteaza si prezinta spre aprobarea si validare comisiei judetene situatiile definitive , impreuna cu documentatia necesara , precum si divergentele produse si consemnate la nivelul acestor comisii;

i) analizeaza lunar evolutia cauzelor in justitie in care comisia locala este parte si in functie de acestea hotaraste si propune organului competent pozitia procesuala pentru termenele urmatoare ;

j)pun in posesie , prin delimitarea in teren , persoanele indreptatite sa primeasca terenul , completeaza fisele de punere in posesie a acestora , dupa validarea de catre comisia judeteana a propunerilor facute , si le inmaneaza titlurile de proprietate , potrivit competentelor ce le revin ;

k) sesizeaza organele competente pentru sanctionarea membrilor comisiei, cand este cazul ;

l) identifica terenurile atribuite ilegal si sesizeaza primarul , care inainteaza sub semnatura actiuni in constatarea nulitatii absolute pentru cauzele prevazute la articolul III din Legea numarul 169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare ;

m) exercita orice alte atributii ce le revin potrivit prevederilor legale si prezentului regulament .

Stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire sau constituire , nu este de atributul comisiei locale ,acestea facand doar propuneri in acest sens comisiei judetene . In fapt , comisiile locale intocmesc , pe baza cererilor persoanelor solicitante si a actelor prevazute de lege , documentatii pe care le inainteaza comisiei judetene in vederea validarii . Aceste documentatii reprezinta acte preparatorii emiterii unui act administrativ , intrucat , desi sunt cerute de lege , nu produc ,prin ele insele efecte juridice.

1.3.2.Atributiile comisiei judetene

Potrivit articolului 6 din regulament ,cu modificarile si completarile ulterioare , comisiile judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii principale :

a) organizeaza instruirea comisiilor comunale , orasenesti si municipale si asigura distribuirea legilor , a prezentului regulament , a hartilor si planurilor la zi , precum si a altor materiale necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii acestora ;

b) asigura indrumarea si controlul comisiilor comunale , orasenesti si municipale prin desemnarea pe comune , orase si municipii a membrilor din comisia judeteana ;

c) verifica legalitatea propunerilor inaintate de comisiile comunale , orasenesti si municipale , in special existenta actelor doveditoare , pertinenta, verosimilitatea , autenticitatea si concludenta acestora ;

d) solutioneaza contestatiile formulate impotriva masurilor stabilite de comisiile locale ;

e) valideaza sau invalideaza propunerile comisiilor comunale , orasenesti sau municipale , impreuna cu proiectele de delimitare si parcelare ;

f) emit titluri de proprietate pentru cererile validate ;

g) solutioneaza cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor , oraselor si municipiilor pentru terenurile forestiere ;

h)analizeaza propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate in conditiile art . 27 alin . 2 (2)din legea nr .18/1991 , republicata , cu modificarile si completarile ulterioare verifica temeinicia acestor propuneri si hotarasc in consecinta ;

i) identifica terenurile atribuite ilegal si sesizeaza prefectul , care va promova actiuni in constatarea nulitatii absolute pentru cazurile prevazute la art.III din Legea nr . 169/1997 , cu modificarile si completarile ulterioare ;

j) analizeaza lunar evolutia cauzelor in justitie in care comisia judeteana respectiv comisia Municipiului Bucuresti este parte si decide asupra masurilor ce trebuie luate ;

k) atribuie si dispun delimitarea in teren , completarea proceselor-verbale de punere in posesie a comunelor , oraselor si municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publica ce le revin ;

l) preiau si analizeaza cererile depuse in conformitate cu prevederile legii , pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere in cazul persoanelor care solicita reconstituirea dreptului de proprietate privata pe raza teritoriala a mai multor localitati din judet ; in aceste cazuri comisia judeteana va indeplini , in mod corespunzator , si atributiile prevazute la litera b),c) , d) si h) de mai sus ;

m) exercita orice alte atributii ce le revin potrivit prevederilor legale si prezentului regulament .

Atributiile comisiei judetene sunt de indrumare si control a activitatii comisiilor locale si de stabilire (prin validare )a dreptului de proprietate privata. De asemenea , comisia judeteana are si competente jurisdictionale prin aceea ca solutioneaza contestatiile formulate impotriva masurilor dispuse de comisiile locale .

1.4 Functionarea comisiilor

Comisiile comunale , orasenesti sau municipale isi desfasoara activitatea in plen , cu prezenta majoritatii membrilor acestora , cu prezenta obligatorie a primarului sau , dupa caz , a viceprimarului .Lucrarile de secretariat ale comisiei locale se asigura de secretarul unitatii administrativ -teritoriale. Fiecare membru are un singur vot . In caz de paritate de voturi , votul presedintelui decide (art .7 alin 1,2,3 din Regulament ) .Comisia judeteana sau a Municipiului Bucuresti isi desfasoara activitatea in prezenta majoritatii membrilor acestora . Hotararile comisiilor judetene sau a Municipiului Bucuresti si ale celor comunale , orasenesti sau municipale se adopta cu votul majoritatii membrilor lor si se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de toti participantii .

Pentru adoptarea hotararilor comisiile vor solicita prezentarea tuturor actelor necesare si vor lua act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini (art 8 alin. 1,2,3 din Regulament ).

In toate cazurile hotararile comisiilor locale si judetene se adopta cu majoritatea simpla (50+1) . Toate lucrarile prevazute a se intocmi de comisia locala trebuie aprobate si semnate de membri comisiei locale .Procesul - verbal care cuprinde hotararea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti , trebuie semnat de majoritatea acesteia sub sanctiunea nulitatii absolute .

Nulitatea absoluta , intervine si in situatia in care hotararile comisiei locale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor art. 7 din Regulament .

1.5.Procedura de reconstituire a dreptului de

proprietate conform Legii nr. 1/2000

cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 18/1991 utilizeazặ douặ proceduri de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor : reconstituirea dreptului de proprietate si constituirea dreptului de proprietate .

Reconstituirea dreptului de proprietate este utilizatặ in acele cazuri in care persoana indreptặtitặ a avut teren in proprietate si a pierdut aceastặ proprietate in conditiile avute in vedere de lege ,iar prin constituirea dreptului de proprietate legiuitorul urmặreste , din diverse ratiuni , crearea dreptului de proprietate in favoarea unor categorii de persoane , care nu au fost niciodatặ proprietarii terenurilor respective[1] .

1.5.1. Sesizarea comisiei locale

Potrivit art.11 alin (6)din Regulament ,cererea de reconstituire a dreptului de proprietate , impreunặ cu actele prevặzute de lege , se depune la consiliul local , in a cặrui razặ teritorialặ este situat terenul , fie personal ,fie prin postặ , inặuntrul termenului prevặzut de lege[2].Desi legea nu prevede , cererea de reconstituire a dreptului de proprietate poate fi depusặ si printrun mandatar care are un mandat scris , chiar dacặ nu este in formặ autenticặ[3]

Asadar nu este posibilặ sesizarea cu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate direct a instantei de judecatặ , fặrặ a se fi investit initial comisia localặ de fond funciar cu o astfel de cerere[4]

Potrivit art.33 alin.(1) , teza a II-a din Legea nr.1/2000 , cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considerặ a fi depuse in termen chiar dacặ acestea au fost depuse la alte comisii , vor trimite cererile , din oficiu , comisiilor competente , incunostiintand despre acest lucru si persoanele indreptặtite .

1.5.2.Continutul cererii de reconstituire

Potrivit art.9 alin. 4 din lege ,coroborat cu art. 11 alin.2,3 si 4 din Regulament , cererea de reconstituire a dreptului de proprietate va cuprinde :

a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia (in cazul persoanei fizice ) ;

- denumirea si sediul persoanei solicitante (in cazul persoanei juridice ) ;

b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmeazặ sặ i se reconstituie acest drept , potrivit prezentei legi .In acest caz se va indica si numele si prenumele pặrintilor sau a altor autori , calitatea solicitantului , gradul de rudenie ;

c) suprafata de teren care i s-a reconstituit si diferenta pe care o solicitặ .In acest caz vor fi indicate si categoriile de folosintặ a terenurilor .

La cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se va anexa :

a)fotocopie de pe titlul de proprietate care s-a emis sau , dupặ caz ,de pe procesul verbal ori de pe fisa de punere in posesie ;

b)fotocopie de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate in plus . In acest caz trebuie incluse , pe langặ inscrisurile obisnuite de dovedire a proprietặtii , orice alte inscrisuri din care rezultặ dreptul de proprietate care a apartinut fostilor proprietari . In cazul in care se va invoca proba testimonialặ , se va indica in cerere numele si domiciliul martorilor in vederea audierii lor[5];

c) o declaratie in care se va mentiona , pe propria rặspundere , suprafata totalặ de teren atribuitặ in proprietate , prin reconstituire , de familie , potrivit prezentei legi ,chiar dacặ aceasta s-a fặcut in mai multe localitặti sau de la mai multi autori ;

d) fotocopii de pe inscrisurile doveditoare a calitặtii de mostenitor: certificat de mostenitor , hotặrare judecặtoreascặ , certificat de nastere , certificat de deces al autorului etc. ;

Potrivit art. 11 alin 6 din Regulament ,dacặ cererea se depune personal solicitantul va prezenta actele doveditoare in original si cate o fotocopie , semnatặ pentru conformitate , rặmanand la comisie doar fotocopiile , iar conform art 11 alin 7 din Regulament , dacặ cererea se transmite prin postặ atunci se va atasa numai fotocopii semnate pentru conformitate .

In cazul in care nu se depun inscrisurile prevặzute de art.9 alin 5 lit.a)-c) din lege , dacặ solicitantul a fost informat de cặtre comisia localặ asupra necesitặtii depunerii acestor inscrisurisi acesta nu s-a confirmat , atunci solicitantul decade din dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate (art.9 alin.8 teza a II-a din Legea nr.18/1991 ). Pentru a interveni sanctiunea decặderii este necesar asadar ca primặria sặ fi comunicat solicitantului necesitatea ca acesta sặ depunặ inscrisurile prevặzute de lege si acesta sặ fi refuzat in mod nejustificat sặ depunặ aceste inscrisuri . In ipoteza in care solicitantul face dovada existentei unui caz fortuit , care l-a impiedicat sặ depunặ inscrisurile solicitate , nu excludem posibilitatea inlặturặrii sanctiunii decặderii , fie de cặtre comisia localặ de fond funciar , fie de cặtre instanta de judecatặ in caz de litigiu . Potrivit art. 9 alin 8 din lege a fost introdusặ prin Legea nr. 169/1997 , apreciem cặ in cazul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate , efectuate in baza Legii nr. 18/1991 , in forma initialặ , nu putea interveni sanctiunea decặderii pentru lipsa inscrisurilor doveditoare , ci eventual putea interveni sanctiunea respingerii cererii de validare , ipotezặ in care , cu ocazia plangerii impotriva hotặrarii de invalidare , solicitantul putea depune inscrisurile doveditoare .

Potrivit art 9 alin 6 cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se vor inregistra intr-un registru special , parafat , numerotat si sigilat , in care se vor inregistra , in ordine cronologicặ , cererile depuse de persoanele indreptặtite. Pentru cererile depuse prin postặ ,prin confirmarea de primire se va mentiona numặrul de inregistrare si data acesteia (art. 9 alin 7).

In toate cazurile prevặzute de dispozitiile Legii nr. 1/2000 comisiile vor verifica existenta cererilor si actele doveditoare , pertinenta , verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestora . Dupặ analiza si verificarea cererilor si a actelor doveditoare , persoanele fizice si persoanele juridice indreptatite se inscriu de cặtre comisiile locale in anexele prevặzute de lege ,anexe care se afiseazặ in locuri vizibile la sediul primặriilor pentru informarea celor interesati .

Potrivit art.27 alin. 3,4 si 5 din Regulament , persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de cặtre comisiile comunale , orặsenesti sau municipale , care este obligat sặ o inregistreze si sặ o inainteze prin delegat la secretariatul comisiei judetene in termen de trei zile .

In cazul persoanelor care nu au domiciliul in localitatea respectivặ , termenul dreptului de contestatie se socoteste de la primirea instiintặrii de cặtre comisia localặ prin scrisoare recomandatặ cu confirmare de primire .Comisiile comunale , orặsenesti sau municipale , imediat dupặ expirarea termenelor prevặzute mai sus , vor inainta documentatia comisiilor judetene. Dupặ analizarea documentatiilor , vor solutiona contestatiile , vor valida sau invalida propunerile si le vor transmite prin delegat , in termen de trei zile , comisiilor subordonate , care il vor afisa imediat la sediul consiliului local si vor comunica, sub semnặturặ , persoanelor care au formulat contestatii hotặrarea comisiei judetene. Hotặrarea comisiei judetene de validare invalidare a propunerilor comisiilor locale reprezintặ un act administrativexceptat , in temeiul art.2lit.c) din Legea nr. 29/1990 de la controlul de legelitate , de cặtre instantele de contencios administrativ.

De la data comunicặrii sub semnặturặ , persoanele nemultumite se pot adresa cu plangere impotriva hotặrarii comisiei judetene la judecặtorie in termen de 30 de zile .In baza hotặrarii de validare a comisiei judetene , care stabileste persoanele si intinderea suprafetei reconstituite sau constituite , comisiile locale procedeazặ la delimitarea zonelor teritoriale si la parcelarea de proprietari , stabilind printr-o manifestare unilateralặ de vointặ -act administrativ -amplasamentul terenului cuvenit persoanelor cặrora li s-a validat dreptul de proprietate .

In ceea ce priveste procedura de punere in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate prevặzutặ la art.27 din Legea nr.18/1991 ,noua lege aduce modificặri si precizặri importante .Astfel , in toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente , cu ocazia mặsurặtorilor , comisia localặ ia act de recunoasterea reciprocặ a limitelor proprietatilor de cặtre vecini , le consemneazặ in documentele constatatoare , intocmind planurile parcelare si inainteazặ documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si respectiv eliberarea titlurilor de proprietate .

Noul alin.2 (1)al art. 27 din Legea nr.18/1991 modificatặ , prevede ca proprietarii sau mostenitorii acestora care nu sau inscris in cooperativa agricola de productie , nu au predat sau nu li s-au preluat de stat terenurile prin acte translative de proprietate , vor putea cere prefectului prin comisiile de fond funciar , titluri de proprietate conform prezentei legi . Este cazul cand o parte din cetặteni nu au nici un act de proprietate asupra terenului pe care il detin in fapt.In acest caz , apreciem cặ asemenea situatii se pot solutiona prin eliberarea unui ordin al prefectului pentru terenurile intravilane si titluri de proprietate pentru extravilan .

Alin.2(2) al art.27 din Legea nr. 18/1991 modificat stipuleazặ cặ in cazurile in care s-au emis titluri de proprietate in mod abuziv , altor persoane , decat fostii proprietari , iar acestia detineau la acel moment adeverinte de proprietate si aveau posesia terenului , comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incặlcarea legii , dacặ acestea nu au intrat in circuitul civil .

Dacặ titlurile respective au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare cumpặrare sau in alt mod , fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitặtii absolute a titlului respectiv , conform legii .

Persoanele care au depus plangere la judecặtorie vor fi puse in posesie provizoriu , panặ la prezentarea hotặrarii judecặtoresti , cu suprafetele stabilite pe baza hotặrarii comisiei judetene .Dupặ prezentarea hotặrarii judecặtoresti punerea in posesie se va face tinandu-se seama de aceasta (art.33 alin.1 din Regulament).Punerea in posesie se face prin intocmirea procesului-verbal conform machetelor prevặzutin anexặ la Regulament si prin semnarea acestuia. Un exemplar se inmaneazặ proprietarului impreunặ cu schita terenului. Persoanele care au domiciliul in alte localitặti si cặrora li s-a stabilit dreptul de proprietate , vor fi instiintate asupra datei la care va avea loc punerea in posesie . Pentru persoanele care au domiciliul sau resedinta in localitate , autoritặtile comunale sau orặsenesti ale administratiei publice locale vor afisa la sediul lor data punerii in posesie , utilizand totodatặ orice alte misloace de comunicare.

Persoanele care sunt in imposibilitatea de a se prezenta la data punerii in posesie , pot imputernici pri procurặ specialặ si autenticặ , cu mentiunea expresặ " pentru punere in posesie",alte persoane care vor semna tabelul de luare in primire a terenului (art.33 alin. 5 din Regulament).Pe baza documentatiilor inaintate de comisiile locale care cuprind anexele validate , planurile parcelare , procesele verbale de punere in posesie si schitele terenurilor, comisia judeteanặ emite titlurile de proprietate conform modelului prevặzut in anexa nr. 27 din Regulament. Documentatiile se trimit in douặ exemplare , dintre care unul se retine si se depoziteazặ la arhiva oficiului de cadastru , geodezie si cartografie[6].Titlurile de proprietate pentru persoanele in viatặ se emit celor indreptặtiti (sot , sotie)iar pentru mostenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor in care se nominalizeazặ toti solicitantii , urmand ca pentru iesirea din indiviziune , ulterior , acestia procedeazặ potrivit dreptului comun. Titlul de proprietatese semneazặ de prefect , secretarul general al prefecturii si directorul general al directiei generale pentru agriculturặ si alimentatie si de directorul general al oficiului judetean de cadastru , geodezie si cartografie . Pặrtile detasabile ale titlului de proprietate , semnate , se transmit comisiilor comunale ,orặsenesti sau municipale care le vor inscrie in registrul agricol , dupặ care la vor inmặna , sub semnặturặ , titularilor ,iar partea nedetasabilặ (cotorul )a titlului de proprietate se retine si se depoziteazặ la arhiva oficiului judetean de cadastru ,geodezie si cartografie .In acest sens comisiile vor intocmii un registru care va cuprinde numele si prenumele titularului , numặrul titlului de proprietate si semnặtura primitorului .

In cazul pierderii sau distrugerii titlului de proprietate se pot elibera duplicate sub conditia publicặrii in Monitorul Oficial , Partea a-III-a si purtặrii mentiunii "duplicat" , dupặ incunostiintarea scrisặ a comisiei judetene .

Dupặ punerea in posesie a tuturor proprietarilor oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliarặ va redacta un plan de situatie cu noua parcelare a teritoriului si cu notarea topograficặ corespunzặtoare , in douặ exemplare , dintre care un exemplar rặmane la acesta iar unul se predặ co procesul - verbal consiliului local al comunei , orasului , municipiului (art.36 din Regulament).

Procedura privind delimitarea , intocmirea planului parcelar , punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate pentru terenurile forestiere se face conform dispozitiilor capitolului VIII- din Regulament .Punerea in posesie avand ca obiect terenurile forestiere se face in cadrul zonelor teritoriale delimitate conform planului parcelar elaborat pe baza planurilor amenajistice actualizate si a mặsurặtorilor topografice , numai dupặ indeplinirea conditiilor prevặzute la art.35 alin. 1 din Legea nr.1/2000 , cu modificặrile ulterioare .

Cu ocazia punerii in posesie a proprietarilor persoane fizice , acestia semneazặ procesul - verbal de punere in posesie , primind la cerere spre informare , o copie de pe descrierea parcelarặ aferentặ din amenajamentul silvic in vigoare . Dacặ in termen de un an calendaristic de la data instiintặrii cu privire la punere in posesie , cel indreptặtit nu se prezintặ personal sau prin imputernicit in vederea preluặrii efective a terenului forestier , acesta rặmane in proprietatea statului si administrarea Regiei Nationale a Pặdurilor(art.72 alin 4 din Regulament).Punerea in posesie a persoanelor juridice pe terenurile cu destinatie forestierặ se face in prezenta reprezentantului inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic.

Documentatiile pentru emiterea titlului de proprietate se intocmesc in douặ exemplare , dintre care unul se retine la comisia judeteanặ , iar celalalt se transmite inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic pentru arhive. Titlul de proprietate se semneazặ de prefect , de secretarul general al prefecturii , de inspectorul-sef al inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic si de directorul general al oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliarặ.

Procedura de realizare a punerii in posesie si emiterii titlurilor de proprietate este complexặ si de duratặ .Din aceastặ cauzặ , in practicặ s-a procedat l-a eliberarea unor "adeverinte provizorii de proprietate", acte juridice neprevặzute in procedura specialặinstituitặ prin legea fondului funciar.Astfel s-a ivit problema determinặrii naturii si a efectelor juridice a cestor acte care au generat multiple controverse in literatura juridicặ si o practicặ judiciarặ neunitarặ[7].

Pentru a pune capặt acestei practici neunitare , Curtea Supremặ de Justitie a stabilit ca adeverinta si procesul - verbal de punere in posesie nu constitue titlu de proprietate care sặ poatặ fi examinat in cadrul solutionặrii actiunilor in revendicare sau in sistarea stặrii de indiviziune . Adeverintele eliberate de comisia localặ instituitặ in temeiul Legii nr. 18/1991 si procesul - verbal de punere in posesie , fiind acte premergặtoare ce conferặ doar un drept virtual de proprietate , care creeazặ raporturi juridice numai intre organul administrativ care le-a emis si beneficiar , nu pot fi asimilate ,ca valoare probantặ , cu titlul de proprietate ce conferặ dreptul real de proprietate asupra terenului si este opozabil "erga omnes "in cadrul raporturilor juridice civile . Adeverinta de proprietate unitặ cu procesul - verbal de punere in posesie au fortặ juridicặ probantặ in cadrul actiunilor petitorii , a actiunii de partajsuccesoral , indeplinind conditiile cerute de lege pentru inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciarặ . Adeverinta de proprietate , singurặ nu poate face dovada dreptului de proprietate avand in vedere continutul sumar al acesteia care se reduce la mentionarea persoanei indreptặtite sặ primeascặ terenul si la suprafata totalặ a acestuia fặrặ nici o mentiunede naturặ sặ individualizeze suprafetele obtinute in raport de amplasament , vecini , destinatie .

Legea este cea care asimileazặ cu titlul de proprietate atat adeverinta de proprietate cat si procesul -verbal de punere in posesie . Potrivit art.2alin.2 din Legea nr. 1/2000 : "Drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 ,pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate ,procesul-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate , rặman valabile fặrặ nici o altặ confirmare ".

Instanta Supremặ in cuprinsul punctului Ial deciziei numặrul I din 30 iunie 1997 unde se stabileste ca titlul de proprietate este un act administrativ, in baza cặruia se creeazặ raporturi juridice civile vizand dreptul de proprietate .

Titlul de proprietate , este actul prin care se finalizeazặ procedura de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere , are o naturặ complexặ conferitặ pe de o parte de caracterul administrativ al autoritặtii emitente si de procedura specialặ , administrativặ , de emitere a actului , iar pe de altặ parte de caracterul drepturilor care decurg din lege derivand din dreptul de proprietate cu toate atributele sale [8].

Titlul de proprietate este un act juridic constitutiv de drepturi reale -dreptul de proprietateasupra terenurilor - si are caracter executoriu , conferind titularului dreptul la exercitarea prerogativelor prevặzute de lage pentru proprietar . Este un act juridic cu valoare de inscris autentic ,fiind emis cu respectarea solemnitặtii cerutặ de lege , de anume functionari publici si intrunind toate caracterele juridice ale unui act autentic , conform art.1171 C.Civil.

Titlul de proprietate se elibereazặ numai in cazurile in care dreptul de proprietate asupra terenului a fost stabilit prin hotặrarea comisiei judetene si nu prin ordin al prefectului , acesta din urmặ constituind el insusi actul de proprietate . Potrivit art . 27 alin1 din Legea nr.18/1991 , republicatặ , titlul de proprietate nu se va elibera decat ulterior realizặrii punerii in posesie si nicidecum inaintea acestei operatiuni .Legiuitorul inlặtura astfel reglementarea initialặ cuprinsặ in art26 alin 1 din Legea nr.18/1991, potrivit cặreia trebuia sặ se elibereze mai intai titlurile de proprietate si apoi sặ se efectueze punerea in posesie . In practicặ operatiunea s-a dovedit ca fiind imposibil de realizat intrucat pe versoul titlului apar mentiuni privind categoriile de folosintặ ale terenurilor , numặrul topografic , numặrul de tarla , parcela ,vecinii , ceea ce inseamnặ cặ ,la data eliberặrii titlului trebuiau fặcute toate delimitặrile necesare pentru mặsurặtori .Prin noul text de lege sunt inlặturate aceste neajunsuri , operatiunile fiind asezate in ordinea lor logicặ si posibil de realizat .Litigiile avand ca obiect desfiintarea titlului de proprietate sunt de competenta instantei de drept comun potrivit dispozitiilor speciale cuprinse in capitolul IV din Legea nr.18/1991 , republicatặ.

1.6. Dovada dreptului de propriete

La stabilirea , prin reconstituire ,a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere in conformitate cu prevederile prezentei legi , comisiile cumunale , orặsenesti , municipale si consiile judetene , constituite potrivit legii , vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevặzute la art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 , republicatặ , precun si pertinenta , verosimilitatea, autenticitatea si concludenta actelor , tinandu-se seama si de dispozitiile art.11 alin1 si 2 din aceeasi lege . Alineatul 1 al art.6 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.I pct. 6 din O.U.G. nr. 102/2001 . Anterior modificặrii , alin. 1 avea urmặtorul cuprins :"La stabilirea , prin reconstituire , a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole , in conformitate cu prevederile prezentei legi , comisiile comunale , orặsenesti si municipale , constituite potrivit legii , vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevặzute la art.9 alin 5 din Legea fondului funciar nr.18/1991 , republicatặ , precum si pertinenta , verosimilitatea , autenticitatea si concludenta acestor acte , tinandu-se seama si de dispozitiile art. 11 alin. 1 si 2 din aceeasi lege ".

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr.237/1999 , (Monitorul Oficial nr.103 din 8 martie 2000), a fost respinsặ obiectia de neconstitutionalitate a art. 6 din Legea nr. 1/2000 , statuindu-se urmặtoarele : "urmặtoarea criticặ de neconstitutionalitate are in vedere art. 6 din lege , cu privire la care autorii sesizặrii considerặ cặ , depặsinde-se domeniul reglementặrilor ingặduite legii , s-ar stabilii,<<preordinat si indiferent de criticile de drept si de fapt , o ordine de preferintặ legalặ a valabilitặtii si a fortei probante a titlurilor de proprietate>>; stabilirea unei asemenea ordini de preferintặ privind titlurile de proprietate ar fi de competenta exclusivặa justitiei . Cu privire la argumentele aduse in sprijinul acestei critici ,Curtea Constitutionalặ face urmặtoarele precizặri :

- niciunul dintre cele trei alineate ale textului de lege criticat (art. 6 ) nu cuprinde o reglementare prin care s-ar stabili o ordine de preferintặ legalặ a valabilitặtii si a fortei probante a titlurilor de proprietate ;

- in cel de al treilea alineat este vorba despre preferinta pe care legea intelege sặ o dea fostului proprietar al terenului fatặ de persoana cặreia i s-a atribuit terenul acestuia , dacặ restituirea in naturặ nu este cu putintặ pentru amandoi;

- aceastặ apreciere nu contine nimic neconstitutional sau potrivnic principiilor echitặtii si egalitặtii , astfel incat intrặ , netặgặduit , in competenta legiuitorului de a se pronunta asupra oportunitặtii uneia dintre rezolvặrile posibile ,in baza art. 58 alin.1 din Constitutie ;

- niciunul dintre argumentele aduse in sustinerea neconstitutionalitặtii art. 6 din lege nu are legặturặ cu normele si cu principiile constitutionale ;

-sesizarea de neconstitutinalitate nici nu se referặ la eventuala incặlcare a unor texte sau principii ale legii fundamentale ."

Titlurile de proprietate obtinute anterior intrặrii in vigoare a Legii nr. 18/1991 si existenta vechiilor amplasanente fac dovada absolutặ a proprietặtii , obligand comisiile de fond funciar sặ procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate . Consemnặrile efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole , cererile de intrare in fostele cooperative agricole de productie , documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor , neinsotite de titlurile de proprietate , au valoare declarativặ cu privire la proprietate .

Curtea Constitutionalặprin decizia nr.50/2003 (Monitorul Oficial nr.289 din 25 aprilie 2003 )a fost respinsặ exceptia de neconstitutionalitate a art. 6 alin.11, cum a fost modificat prin Legea 400/2002 precizandu-se urmặtoarele : ,,Principala criticặ de neconstitutionalitate se referặ la faptul cặ aceste dispozitii , stabilind cặ la reconstituirea dreptului de proprietate este admisặ numai proba cu inscrisuri , creazặ o diferentặ de tratament pentru acelasi obiect al proprietặtii , respectiv terenurile . In opinia autorului exceptiei se creeazặ o inegalitate intre doi fosti proprietari de terenuri cu vegetatie forestierặ , unul avand probe scrise , iar celặlalt , din motive de fortặ majorặ sau caz fortuit , neputand aduce acte doveditoare . Curtea constatặ cặ asupra constitutionalitặtii acestui text s-a pronuntat prin decizia nr. 173/2002 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 102/2001 , privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 (Monitorul Oficial nr.492 din 9 iulie 2002 ), statuand cặ aceste dispozitii sunt constitutionale . Cu acel prilej curtea a stabilit cặ reglementarea sistemului probator , inclusiv ierarhizarea probelor si raporturilor dintre ele , este atributul exclusiv al legiuitorului . Cele douặ ipoteze ale reconstituirii dreptului de proprietate nu vizeazặ situatii identice , deoarece existặ numeroase si importante diferente intre regimul juridic al terenurilor agricole si al celor forestiere (de exemplu modul in care au intrat in patrimoniul statului sau , dupặ caz ,in proprietatea fostelor cooperative agricole de productie , persoanele cặrora le-au putut apartine anterior si , ca urmare , cu privire la beneficiarii reconstituirii , particularitặtile economice si sociale ale terenurilor etc. ).Astfel ,terenurile agricole au intrat ,cu sau fặrặ titlu , in proprietatea statului sau a cooperativelor de productie , iar ulterior in decursul timpului , unele dintre acestea au fặcut obiectul unor schimburi impuse de acte de comasare , au fost transmise in administrarea unor unitặti de stat sau in folosinta unor organizatii obstesti ori a unor unitặti cooperatiste ; o parte dintre aceste terenuri si-au schimbat de-a lungul timpului categoria de folosintặ , de exemplu , prin includerea in perimetrul construibil al localitặtilor si atribuirea lor pentru constructii civile sau industriale ;altele au fặcut obiectul unor importante investitii etc. Aceastặ stare de fapt , existặ la momentul adoptặrii Legii fondului funciar nr. 18/1991 , a impus ca pentru reconstituirea dreptului de proprietate sặ se prevadặ printre mijloacele de probặ si proba cu martori , tocmai in scopul identificặrii suprafetelor de teren si a fostilor proprietari .

Curtea Constitutionalặ a stabilit , printr-o jurisprudentặ constantặ ,cặ legiuitorul este indreptặtit sặ adopte solutii diferite pentru situatii ce se deosebesc intre ele , in mặsura in care prevederile legale se aplicặ , fặrặ nici o discriminare , tuturor celor aflati in aceeasi situatie . Astfel prin decizia nr. 104/1995 (Monitorul Oficial nr.40 din 26 februarie 1996 ),s-a statuat cặ "principiul egalitặtii in drepturi a cetặtenilor implicặ un tratament egal pentru situatii identice sau similare si nicidecum acelasi tratament pentru situatii diferite . Uniformitatea este , de aceea , contrarặ egalitặtii in drepturi , care implicặ dreptul la diferentiere pentru situatii care , prin natura lor nu sunt identice".

Potrivit art.6 alin.(11) in cazul in care existặ acte primare de proprietate , anterioare intrặrii in vigoare a Legii nr. 18/1991 iar amplasamentele solicitate sunt libere , atunci comisiile locale de fond funciar sunt obligate sặ valideze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate . Legea cere in acest caz intrunirea in mod cumulativ a douặ conditii : existenta unui act primar de proprietate si existenta liberặ a amplasamentelor solicitate .Dacặ aceste conditii sunt intrunite ,legea institue o prezumtie absolutặ de proprietate ,care nu poate fi rặsturnatặ de cặtre comisiile de fond funciar decat in cazuri speciale (de exemplu: prin dovedirea de cặtre comisiile de fond funciar a faptului cặ persoana titularặ a dreptului de proprietate ,conform actului primar ,ulterior,panặ in momentul deposedặrii , a instrặinat o parte din teren, cặtre alte persoane , cu respectarea conditiilor prevặzute de lege ).

De aceea considerặm cặ dacặ sunt intrunite ambele conditii , comisia de fond funciar nu pot refuza reconstituirea dreptului de proprietate , pe considerentul cặ intre suprafata care apare intre actul primar si registrul agricol existặ diferentặ (in sensul cặ suprafata din registrul agricol este mai micặ decat suprafatặ din actul primar de proprietate ).Considerặm cặ cerinta ca amplasamentele sặ fie libere trebuie sặ fie intrunitặ la data formulặrii cererii de reconstituire (conditia amplasamentului de a fi liber este intrunitặ si in ipoteza in care s-a reconstituit dreptul de proprietatein favoarea unei persoane , insặ s-a constatat nelegalitatea acestei reconstituiri). Dacặ amplasamentele solicitate nu mai sunt libere , considerặm cặ in situatia existentei unei diferente intre suprafatặ din actele primare si suprafata inscrisặ in registrul agricol se impun urmặtoarele distinctii :

-dacặ actele primare de proprietate si registrul agricol sunt din acelasi an , atunci se vor da preferintặ actelor primare ;

-dacặ actele primare sunt anterioare inscrierii in registrul agricol , considerặm cặ se va acorda preferintặ inscrierii in registrul agricol , avand in vedere cặ aceste inscrisuri se realizau pe baza declaratiilor fostilor proprietari.

In acest caz , dacặ nu se dovedeste continuitatea detinerii suprafetelor de terenuri din actele primare prin acte ulterioare , fie translative, sau declarative de proprietate , apreciem cặ inscrierea in registrul agricol dặ nastere unei prezumtii potrivit cặreia , la data inscrierii in registrul agricol , persoana solicitantặ mai era proprietarul doar al suprafetei inscrise .

In primul rand , astfel cum rezultặ din art.6 alin.1 din Legea nr.1/2000, se solicitặ reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricolặ , cat si in cazurile terenurilor cu destinatie forestierặ .

In al doilea rand , avand in vedere cặ legea nu distinge -ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus- regula mentionatặ va fi aplicabilặ indiferent de vechimea actelor primare de proprietate . Desigur este necesar ca intre persoana care apare titularặ a dreptului de proprietate si persoana ce a fost deposedatặ sặ existe identitate . Dacặ nu existặ o astfel de identitate ,considerặm cặ persoana solicitantặ trebuie sặ dovedeascặ faptul cặ persoana care a fost deposedatặ dobandise terenul ,despre care se face referire in actele primare de proprietate .

In al treilea rand ,dacặ se contestặ de cặtre comisiile de fond funciar faptul cặ , ulterior actelor de dobặndire a proprietặtii dobanditorii ar fi instrặinat proprietatea terenurilor dobandite cặtre terte persoane , ele trebuie sặ facặ dovada acestor acte translative de proprietate , potrivit regulii in excipiendo reus fit actor . Desigur , o astfel de dovadặ trebuie sặ se conformeze dispozitiei art.6 alin.14 , in sensul cặ proba invocatặ trebuie sặ aibặ aceeasi fortặ juridicặ .

Dacặ nu se face o astfel de dovadặ de cặtre comisiile de fond funciar , iar amplasamentul terenului este liber , atunci refuzul acestor comisii de a valida cererile persoanelor de restituire a terenurilor pe fostul amplasament , atunci cand aceste persoane prezintặ acte primare de proprietate , este nelegal si poate fi cenzurat de cặtre instantặ pe calea plangerii prevặzutặ de art.53 din Legea nr.18/1991 [art.6 alin(2) din Legea nr.1/2000].

In al patrulea rand , este necesar ca actele primare invocate sặ fi fost indeplinite potrivit conditiilor impuse de legea din momentul intocmirii lor .In cazul in care actele primare , trebuiau sặ respecte o anumitặ formặ ad validitatem , considerặm cặ aceastặ formặ trebuia indeplinitặ , chiar dacặ ulterior legea nu o mai prevede .Dacặ o astfel de formặ nu a mai fost respectatặ , atunci actele juridice invocate nu aveau caracter translativ si in baza principiului conversiunii juridice pot fi considerate ca fiind antrecontracte

Intr-o astfel de situatie ,reconstituirea dreptului de proprietate se va face pe numele promitentului - vanzặtor. In acest sens , apreciem cặ prin sintagma de ,, titluri de proprietate" legiuitorul a avut in vedere acte juridice -instrumentum probationem- care atestau incheierea valabilặ a unor acte juridice - negotium iuris , acte care au fost incheiate cu respectarea conditiilor de fond si a conditiilor de formặ , cerute ad validitatem .

In al cincilea rand , avand in vedere cặ legea nu distinge , prin sintagma ,,titluri de proprietate " considerặm cặ se au in vedere atat actele translative de proprietate , cat si actele declarative de proprietate ,de exemplu un partaj conventioional sau judiciar .

In al saselea rand , puterea doveditoare a actelor primare nu este conditionatặ de imprejurarea dacặ amplasamentele solicitate sunt libere sau nu.

Potrivit art. 6 alin(12) din Legea nr. 1/2000 , dacặ nu existặ titluri de proprietate , documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor , au valoare declarativặ cu privire la proprietate . Prin sintagma ,,au valoare declarativặ" considerặm cặ legea are in vedere faptul cặ asemenea inscrisuri fac dovada proprietặtii terenului solicitat panặ la proba contrarặ .

Dovada proprietặtii terenurilor solicitate va putea fi fặcutặ , potrivit art.6 alin (13) din Legea nr. 1/2000 , in lipsa inscrisurilor doveditoare cu martori, dacặ sunt indeplinite conditiile :

- reconstituirea dreptului de proprietate sặ se facặ pe fostul amplasament ;

- martorii sunt proprietarii (sau fosti proprietari) vecini ai terenurilor solicitate . Calitatea de martor in acest caz poate apartine si mostenitorilor proprietarilor vecini , indiferent cặ acestia sunt mostenitori legali sau testamentari , intrucat legea nu distinge .

Conditiile restrictive privind proba testimonialặ trebuie aplicate doar cu privire la norma prevặzutặ de lege , respectiv in ipoteza in care prin proba testimonialặ se tinde la dovada proprietặtii terenului revendicat , neexistand inscrisuri doveditoare . Dacặ existặ inscrisuri doveditoare cu privire la terenul revendicat , insặ in aceste acte nu sunt determinate in mod precis vecinặtặtile terenului , atunci este admisibilặ proba testimonialặ pentru a se dovedi vecinặtặtile din inscrisul doveditor , iar intr-o astfel de situatie nu mai sunt aplicabile conditiile de admisibilitate restrictive prevặzute de art. 6 alin (13) din Legea nr. 1/2000 , ci conditiile de admisibilitate prevặzute de dreptul comun.

Conditiile de admisibilitate restrictive se aplicặ atat in cazul in care se solicitặ restituirea unui teren agricol , cat si in cazul in care se solicitặ restituirea unui teren forestier , intrucat legea nu distinge.

Conditiile restrictive se aplicặ in cazul cererilor de reconstituire formulate in baza Legii nr. 247/2005 . Cererile de reconstituire formulate in baza Legilor nr. 18/1991 si nr. 1/2000 , se aplicặ conditiile de admisibilitate prevặzute de dispozitiile legalein vigoare la data formulặrii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate . Avand in vedere principiul aplicặrii legii civile in timp, considerặm cặ dacặ a fost respinsặ o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate , formulatặ in baza legilor funciare anterioare , pe considerentul cặ nu s-a fặcut dovada dreptului de proprietate , instanta care a fost investitặ cu o plangere impotriva hotặririi comisiei de fond funciar de invalidare , plangere care era in curs de solutionare la data intrặrii in vigoare a Legii nr. 247/2005 , va avea in vedere conditiile de admisibilitate , care erau in vigoare la data formulặrii cererii de reconstituire .

Dovada proprietặtii terenului revendicat se va face cu conditia ca martorii audiati sặ fie proprietarii vecini sau mostenitori aiproprietarilor vecini , pe toate laturile terenului . Dacặ nu sunt audiati martori pe toate laturile terenului nu este indeplinitặ conditia prevặzutặ de lege si nu se poate face dovada dreptului de proprietate asupra terenului . Este necesar sặ se facặ dovada de cặtre petent cặ martorii solicitati in dovedirea pretentiilor sale sunt proprietari vecini sau mostenitori ai proprietarilor vecini. Dovada faptului cặ martorii sunt proprietari vecini se va face cu actele de proprietate (fie acte primare de proprietate , fie acte de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul legilor fondului funciar )[9] .



[1] E.Chelaru , Curs de drept civil .Drepturile reale principale , nr. 96 ,p.76.

[2] In acest sens,in practica judiciarặ (C.A. Suceava ,dec.civ.nr.524/2001 si nr.1245/2001 ,in Curtea de Apel Suceava ,Buletinul jurisprudentei .Culegere de practicặ judiciarặ. 2001 si semestrul I/2002 , nr70 , p.40)s-a decis cặ ,,este lovitặ de nulitate reconstiturea dreptului de proprietate fặcutặ unei personae de cặtre comisia localặ de fond funciar dintr-o altặ localitate decat cea in care se aflặ terenul "

[3] In sens asemặnặtor ,M.Nicolae ,Consideratii teoretice asupra Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere ,solicitate conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 , p.21 , nota 24

[4] C.S.J.,s.civ.,dec.civ. nr.2222/1996 , in C.Crisu Practicặ si literaturặ juridicặ 1996-2002 in domeniul dreptului civil ,procesual civil , familiei , commercial , muncii , contencios administrative si vamal , nr. 2 , p.52 In acest sens ,in practica judiciara (C.A. Suceava , s. civ. Dec. nr.40/2005 ,in www.portal.just.ro)s-a decis cặ ,,potrivit art.9 din acest act normative ,cererea se depune la primặria localitặtii pe raza cặreia este situate terenul cerut , in termen de 150 zile de la data intrặrii in vigoare a legii , sub sanctiunea decặderii .In spetặ , petenta nu a formulat o asemenea cerere la primặrie , ci s-a adresat direct instantei la data de 14 iunie 2004 , situatie in care actiunea sa este inadmisibilặ , fiind lipsitặ de relevantặ imprejurarea cặ detine terenul pretins si ca acesta nu a fost cerut de alte personae". De asemenea ,in practica judiciarặ s-a retinut cặ ,,persoanele indreptặtite la reconstituirea dreptului de proprietate , in temeiul legilor fondului funciar , care nu au urmat procedura administrativ -jurisdictionalặ reglementatặ de lege , nu pot pretinde direct instantelor judecặtoresti emiterea unei hotặrari de reconstituire a dreptului de proprietate .Numai dupặ parcurgerea procedurii prealabile prevặzutặ de lege persoana nemultumitặ se poate adresa cu plangere la instantặ ."

[5] M.Nicolae , Reconstituirea actualặ a dreptului de proprietate asupra unor categorii de terenuri in temeiul Legii nr. 18/1991 , modificatặ si republicatặ , in Dreptul nr.5/1998 , p.19-20

[6] Oficiile judetene de cadastru , geodezie si cartografie au preluat activitatea oficiilor de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol care au fost desfiintate prin O.U.G. nr. 70/2001 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitặtii imobiliare nr.7/1996 , publicatặ in M.Of. nr. 266/23.05.2001.In temeiul O.U.G. nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si publicitặtii imobiliare nr.7/1996 , la nivelul fiecặrui judetsi in municipiul Bucuresti se infiinteazặ oficii de cadastru si publicitate imobiliarặ prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru , geodezie si cartografie.

[7] Anton Trặilescu , Corneliu Turianu , Discutii in legặturặ cu forta juridicặ a adeverintelor de proprietate ,in revista dreptul nr.8/1993 , p.39-43; Gheorghe dobrican , Valoarea juridicặ a adeverintelor de proprietate eliberate de comisiile pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 in revista dreptul nr.7/1994 , p.34

[8] C.S.J.s.cont.adm.,dec.nr.13 din 14 ianuarie 1997 ,in Marin Voicu ,Mihaela Popoacặ , Dreptul de proprietate si alte drepturi reale , Tratat de jurisprudentặ 1991-2002 , p. 173 -175.

[9] A. Ionascu ,op. cit.,p.113



Legislatie



Legea 18 din 19 februarie 1991 fondului funciar
Dificultati practice in aplicarea noutatilor legislative privind garantarea proprietatii
LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA CONSUMATORILOR
DISPOZITII PROCEDURALE PRIVIND ACTIVITATEA COMISIILOR DE FOND FUNCIAR
COMISIILE DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 SI LEGII NR.1/2000 PROCEDURA STABILIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATӐ ASUPRA TERENURILOR
Legislatie rutiera 2009 pentru obtinerea permisului de conducere cat. 'B'
Ghid de utilizare a site-urilor de legislatie europeana
COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI IN LITIGIILE FUNCIARE





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate