Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Simulatia


Simulatia




SIMULATIA

NOTIUNEA: este de fapt o exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti; este o operatie juridica complexa care consta in incheierea si existenta concomitenta, intre aceleasi parti contractante, a doua contracte: unul aparent sau public, prin care se creeaza o situatie juridica aparenta, contrara realitatii; altul secret, care da nastere situatiei juridice reale dintre parti, anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public.




contractul aparent sau public are rolul de a disimula intentia reala a partilor, cu scopul de a ascunde fata de terti, prin crearea unei false aparente, adevaratele raporturi juridice dintre parti

contractul secret sau contrainscrisul exprima vointa reala a partilor si stabileste adevarata situatie juridica nascuta intre ele

este reglementata de art.1175 C.civ. : actul secret care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali (nu are efect in contra altor persoane)

CONDITIILE SIMULATIEI; ca sa existe, presupune prezenta unor conditii:

Contrainscrisul sa fie un act secret: existenta si cuprinsul sau sa nu fie cunoscute tertilor

Contrainscrisul trebuie sa fie un act contemporan cu actul aparent : sa fie incheiate simultan, in acelasi moment; sau este suficient ca cele doua acte sa fie contemporane, adica sa coexiste in timp; actul secret trebuie incheiat anterior actului public sau aparent (actul secret sa fie in vigoare cand se incheie actul public si sa ramana in vigoare si in continuare)

NU E SIMULATIE CAND PRIMUL ACT INCHEIAT E CEL APARENT, IAR AL DOILEA E SECRET in acest caz suntem in prezenta modificarii unui contract printr-un alt contract.

Intentia comuna a partilor de a simula: consta in vointa lor ca acea operatie juridica sa produca toate efectele juridice specifice simulatiei

FORMELE SIMULATIEI trei procedee:

Prin DISIMULARE, FICTIVITATE: partile disimuleaza complet realitatea, stabilind in actul secret ca actul aparent nu va produce nici un efect juridic, ca nu are nici o valoare si ca nu a intervenit in realitate intre parti, adica este fictiv, inexistent.

Prin DEGHIZARE: partile incheie un contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice dintre ele, contract pe care, pentru a-l tine in secret, in totul ori in parte, il imbraca in forma unui alt contract. De regula, prin actul public se ascunde natura actului secret, sau se limiteaza doar la ascunderea prin omisiune a unor clauze sau efecte ale actului real (secret).

Prin INTERPUNERE DE PERSOANE: persoanele care incheie actul aparent prevad intr-o intelegere secreta, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de parte contractanta si stabilesc cine este adevaratul contractant.

EFECTELE SIMULATIEI

Desi prin simulatie partile urmaresc sa creeze o aparenta de drept fondata pe neconcordanta dintre vointa declarata si vointa reala, daca scopul urmarit este licit, simulatia nu este sanctionata in sine cu nulitatea, ci cu inopozabilitatea fata de terte persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie.

Art.1175 c.civ. prevede ca actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali, dar nu va avea efect in contra altor persoane.

in raporturile dintre partile contractante si succesori: cand simulatia este valabila, intre partile contractante produce efecte actul secret (in actul secret este exprimata vointa reala a partilor). Actul secret produce efecte si fata de succesorii universali si cu titlu universal al partilor.

in raporturile fata de terti: actul secret nu poate avea nici un efect in contra tertelor persoane, complet straine de contract. Tertilor le poate fi opusa numai situatia juridica nascuta din actul aparent sau public, chiar daca el nu corespunde realitatii. Acest efect poarta denumirea de inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice reale consacrata prin contractul secret.Tertii pot invova inopozabilitatea actului secret numai daca au fost de buna-credinta, iar aceasta sa fi existat la momentul realizarii similatiei. Pot avea calitate de tert in materie succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari, succesorii universali si cu titlu universal, daca fac dovada ca partile au urmarit prin simulatie fraufarea intereselor lor.

in raporturile dintre terti: atunci cand intre terti exista conflict, unii au interesul sa invoce actul aparent, altii pe cel secret. Vor avea castig de cauza tertii de buna-credinta care invoca actul aparent in favoarea lor deoarece nu puteau cunoaste existenta celui secret.

ACTIUNEA IN SIMULATIE: actiunea specifica prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real. CARACTERE:

Are ca scop inlaturarea aparentei create prin actul public si a face sa produca efecte numai actul

secret

Poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce in favoarea sa actul secret, daca este valabil, sau sa ceara constatarea nulitatii acelui act: o parte contractanta, succesorii in drepturi ai partilor sau tertii propriu-zisi.

Este o actiune in constatare, care poate fi exercitata oricand pe cale principala ori de exceptie

Este o actiune imprescriptibila, actul simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.

PROBA SIMULATIEI: contractul aparent este prezumat ca exprima adevarul, adica vointa reala a partilor, pana cand se dovedeste contrariul.

se face diferit, dupa cum actul secret este invocat de:

Partile contractante: proba simulatiei se face potrivit normelor de drept comun privitoare la dovada actelor juridice (prin contrainscris)

Succesorii in drepturi ai partilor, numai daca nu le-au fost fraudate interesele, la fel.

Tertii propriu-zisi (inclusiv cei de la pct.2 daca le-au fost fraudate interesele) pot dovedi simulatia prin orice mijloc de proba

In situatii de exceptii se admit si probele cu martori si prezumtii. Se apreciaza ca vointa partilor de a realiza o simulatie poate fi dedusa din situatii de fapt (ex simularea unui contract de intretinere prin vanzare-cumparare: pastrarea de vanzator a uzufructului viager, consemnarea fictiva a unui pret disproportionat, mutarea paratului in gospodaria vanduta si intretinerea ei)

LIMITELE UTILIZARII SIMULATIEI:

Cat timp scopul urmarit de parti este licit, sanctiunea simulatiei este inopozabilitatea fata de terti a actului secret.

Daca simulatia este folosita pentru eludarea unei dispozitii legale imperative sau prohibitive, cand contravine bunelor moravuri ori fraudeaza legea, va fi sanctionata cu nulitatea intregii operatii.

Ordonanta privind taxele de timbru pt. activitatea notariala nr.12/1998, prevede in art.8:

1. este nula vanzarea prin care partile se inteleg printr-un act secret sa se plateasca un pret mai mare decat cel care se declara in actul autentic. In acest caz, si actul secret si cel autentic vor fi nule.

2. se aplica aceleasi dispozitii si in cazul contractului de inchiriere care are ca obiect un bun imobil, prin care partile au convenit prin actul secret sa plateasca o chirie mai mare decat cea declarata in actul autentic care se inregistreaza la organul fiscal teritorial.

3. taxa de timbru platita dupa caz, la valoarea pretului sau a chiriei declarate nu se restituie.

Ordinul privind aprobarea normelor metodologice pt. aplicarea L 146/1997 privind taxele judiciare de

timbru, emis de Ministerul Justitiei, la art.16(1) precizeaza:

daca se constata simulatia actului de vanzare-cumparare imobiliara, care anterior a fost intabulat

(transcris) in forma lui aparenta, se va radia tanscrierea (intabularea) anterioara si se va efectua una noua pe numele cumparatorilor reali.

pentru transcrierea (intabularea) unei astfel de hotarari se percepe taxa judiciara de timbru calculata la valoare.

Daca scopul simulatiei este de a evita aplicarea taxelor fscale, va fi sanctionata fiscal prin plata taxelor si a unor amenzi, iar penal cu sanctiunea pt. infractiunea de fals in declaratii.





EFECTELE SPECIFICE CONTRACTELOR SINALAGMATICE:

Trasatura specifica a contractelor sinalagmatice consta in caracterul RECIPROC si INTERDEPENDENT al obligatiilor asumate de partile contractante.


Obligatiile celor doua parti nu pot * fiecare parte are, in acelasi timp, fata de cealalta

fi concepute una fara cealalta parte, dubla calitate de debitor si creditor

* obligatia ce revine uneia din parti isi are cauza

juridica in obligatia corelativa a celeilalte parti

RECIPROCITATEA OBLIGATIILOR PARTILOR PP EXISTENTA RELATIEI DE INTERDEPENDENTA SI A RELATIEI DE ORDONARE TEMPORALA IN EXECUTAREA OBLIGATIILOR

Relatiile de ordonare temporala sunt relatii care permit gruparea obligatiilor care alcatuiesc obiectul contractului intr-o anumita ordine de executare, importanta pentru asigurarea scopului in realizarea caruia au fost asumate obligatiile. Astfel, intre obligatiile corelative pot fi relatii de simultaneitate sau de succesivitate, exitand o anumita ordine de executare a grupurilor de obligatii corelative.

In consecinta, neexecutarea prestatiei promise, din orice motive (culpa debitorului sau cazuri de forta majora ) produce urmatoarele efecte juridice sau consecinte speciale:

Obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa fie executate simultan :

exceptie fac acele contracte care prin natura lor sau datorita vointei partilor se executa altfel: orice parte are dreptul sa refuze executarea obligatiei proprii atata timp cat cealalta parte, care pretinde executarea, nu executa obligatiile ce-I revin din acelasi contract exceptia de neexecutarea a contractului.

Daca una din parti nu-si executa culpabil obligatiile, cealalta parte are dreptul sa ceara in justitie rezolutiunea contractului-desfiintarea cu efect retroactiv a contractului.

Daca un eveniment independent de vointa sa impiedica pe o parte sa execute obligatiile, contractul inceteaza-rezilierea, cealalta parte fiind liberata de obligatiile sale in acest caz se pune problema suportarii riscurilor contractuale.

EXCEPTIA DE NEEXECUTARE A CONTRACTULUI: un mijloc de aparare sau presiune aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic, in cazul in care I se pretinde executarea obligatiei ce-I incumba, fara ca partea ce pretinde aceasta executare sa-si execute propriile obligatii si consta in suspendarea executarii propriei obligatii de catre partea care invoca exceptia, pana cealalta parte isi executa obligatia.

Are ca temei juridic reciprocitatea obligatiilor din contractele sinalagmatice, imprejurarea ca fiecare din aceste obligatii constituie cauza juridica a obligatiei corelative, faptul ca se impune respectarea relatiei de ordonare temporala (care la randul ei poate impune simultaneitatea sau succesivitatea in executarea obligatiilor reciproce ale partilor) si executarea obligatiei reciproce. Legea nu prevede expres aceasta exceptie, dar c.civil cuprinde unele aplicatii in materie.

TRASATURI:

Este un mijloc de aparare specific, aflat la indemana partii careia I se pretinde executarea obligatiei si servind pentru protejarea drepturilor si intereselor sale in contract.

Produce efectul suspendarii executarii propriilor obligatii, evitand riscul ce rezulta din insolvabilitatea celeilalte parti si totodata se exercita o presiune asupra celeilalte parti spre a o determina la executare.

Suspendarea executarii obligatiilor se produce fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca si dureaza atata timp cat cealalta parte nu si-a executat obligatia si inceteaza cand obligata a fost executata de debitorul ei.

conditiile necesare pentru invocarea exceptiei (cumulativ):

a)       Obligatiile reciproce ale partilor sa decurga din aceeasi relatie juridica, adica din acelasi contract

b)       Sa existe o neexecutare a obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta din partea celuilalt contractant

c)       Neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de neexecutare, fapta care l-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia

d)      Raportul contractual sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti partile sa nu fi convenit ca una din ele isi va executa obligatia imediat, iar cealalta va beneficia de un termen de executare

daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, exceptia de neexecutare se invoca, de partea contractanta indreptatita

nu este necesara sa fie ceruta instantei de judecata si nici nu se cere punerea in intarziere a debitorului

este necesar doar sa fie opusa partii care cere executarea, deci opereaza direct intre parti

poate fi invocata si in fata instantei de judecata, ca mijloc de aparare a paratului fie va respinge actiunea in executare introdusa de reclamant, fie dispune obligarea reclamantului insusi la executarea obligatiei proprii.

Efectele exceptiei de neexecutare:

suspenda executarea prestatiei celui care o invoca contractul ramane provizoriu neexecutat se suspenda forta obligatorie a contractului partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale, nu va fi obligata sa plateasca daune-interese pentru intarzierea executarii prestatiilor.

exceptia de neexecutare poate fi opusa tuturor persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe acel contract (ex: poate fi invocata fata de un creditor al celeilalte parti care solicita obligarea la executare pe calea actiunii oblice)

nu poate fi opusa acelor terti care invoca un drept propriu si absolut distinct nascut din contractul respectiv

REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI: desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic cu executare simultana, la cererea uneia din parti, in cazul in care ea si-a executat propria obligatie, iar cealalta parte refuza culpabil sa si-o indeplineasca pe a sa.

RAPORT intre REZOLUTIUNE si NULITATE:

ASEMANARI:

Ambele desfiinteaza actul juridic pentru trecut si viitor

Au aceleasi efecte de ineficacitate, atat intre partile actului juridic, cat si fata de terti



DEOSEBIRI:

Rezolutiunea este o cauza de ineficacitate numai a contractelor sinalagmatice; nulitatea se aplica tuturor actelor juridice civile.

Cauza rezolutiunii consta intotdeauna in neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti; nulitatea se datoreaza nerespectarii conditiilor de validitate a unui act juridic.

Cauzele rezolutiunii sunt ulterioare incheierii valabile a contractului; cauzele nulitatii sunt intotdeauna originare, fiind anterioare sau concomitente incheierii actului juridic.

La rezolutiune, raspunderea partii culpabile este una contractuala; la nulitate, suntem in prezenta raspunderii civile delictuale.

Temeiul juridic al rezolutiunii: este reciprocitatea si interdependenta obligatiilor, imprejurarea ca fiecare obligatie este cauza juridica a celeilalte. Neindeplinirea culpabila a uneia din aceste obligatii lipseste de suport juridic obligatia reciproca, astfel incat desfiintarea, rezolvirea intregului contract se impune. Rezolutiunea nu opereaza de drept; partea indreptatita trebuie sa se adreseze instantei cu o actiune in rezolutiune. Aceasta actiune poate fi intentata doar de partea care a executat sau care declara ca este gata sa execute contractul.

Conditiile necesare pentru exercitarea actiunii rezolutorii

a)       Una din parti sa nu fi executat obligatiile sale, indiferent de forma neexecutarii:totala sau partiala;

b)       Neexecutarea sa se datoreze culpei paratului, sa-I fie imputabila; altfel se pune problema riscului

c)       Conditia punerii in intarziere a debitorului: astfel se poate dovedi refuzul de executare a obligatiilor sau cand urmeaza a se pune problema obligarii la plata de daune moratorii

daca sunt indeplinite conditiile, la cererea reclamantului, instanta de judecata poate sa pronunte rezolutiunea contractului (art.1020-1021 C.civ.)

rezolutiunea este facultativa atat pentru partea indreptatita sa o ceara, cat si pentru instanta de judecata

judecatorul poate aprecia daca rezolutiunea este sau nu necesara, avand in vedere faptul ca: neexecutarea este totala sau partiala, neexecutarea se refera la o obligatie principala sau accesorie, care sunt cauzele intarzierii paratului in executarea contractului, imprejurarile care se afla la originea neexecutarii si in ce masura sunt imputabile paratului. Judecatorul poate acorda motivat paratului un termen de gratie pentru executarea obligatiei

Felurile rezolutiunii:

REGULA: rezolutiunea judiciara (pronuntata de instanta)

EXCEPTIA: rezolutiunea conventionala

REZOLUTIUNEA JUDICIARA

Opinii privind fundamentul rezolutiunii judiciare:

Rezolutiunea este efectul unei conditii sau clauze rezolutorii tacite (se presupune ca partile au fost de acord la incheierea contractului, ca in cazul in care una din ele nu-si va executa obligatiile, contractul va fi rezolutionat) – incorect, deoarece rezolutiunea trebuie ceruta prin actiune in justitie si pronuntata de instanta este judiciara.

Rezolutiunea este o sanctiune civila cu caracter reparator, garantie a respectarii contractului prin executarea lui intocmai si cu buna-credinta – incorect, deoarece rezolutiunea poate fi pronuntata si in absenta oricarui prejudiciu.

Rezolutiunea este o ilustrare a ideii de cauza (adica, obligatia unei parti este cauza juridica a obligatiei celeilalte parti)

Rezolutiunea este fundamentata pe ideea bivalenta de cauza cu principiul fortei obligatorii a contractului si cu ideea de vinovatie sau culpa rezolutiunea isi are temeiul juridic in fiecare din teoriile enuntate.

Rezolutiunea judiciara se aplica numai contractelor sinalagmatice si comutative; nu se aplica unora dintre contractele sinalagmatice aleatorii.

Restrangerea domeniului de aplicare are loc fie in situatiile expres pravazute de lege, fie ca urmare a imprejurarii ca principiile care guverneaza anumite contracte sunt incompatibile cu rezolutiunea (ex: contractul de renta viagera, contractul de joc sau prinsoare si contractul de asigurare)

Rezolutiunea conventionala contractele pot avea clauze exprese prin care partile stipuleaza rezolutiunea in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una din ele

clauzele comisorii exprese (se urmareste limitarea sau chiar excluderea rolului instantei in pronuntarea rezolutiunii) in ipoteza pactului comisoriu, rezolutiunea se datoreaza exclusiv neexecutarii obligatiilor contractuale de catre debitor si se pune in valoare la initiativa creditorului

Legiuitorul nu a reglementat regimul clauzelor comisorii. Ele sunt valabile, dar sunt interpretate restrictiv si sever de practica judiciara. Vointa comuna a partilor de a stipula o astfel de clauza trebuie declarata fara echivoc in cuprinsul contractului. Clauzele comisorii produc efecte diferite, dupa stipulatiile pe care le cuprind:

Pactul comisoriu de gradul I: “in caz de neexecutare a contractului de catre una din parti, contractul se desfiinteaza”- clauza repeta prevederile art.1020 c.civil, deci se cer aplicate toate regulile prevazute la rezolutiunea judiciara.

Pactul comisoriu de gradul II: “daca o parte nu-si executa obligatia, cealalta parte este in drept sa considere contractul desfiintat”- rezolutiunea se produce in baza declaratiei unilaterale de rezolutiune a partii indreptatite.

Pactul comisoriu de gradul III: “in caz de neexecutare de catre una din parti a obligatiei sale, contractul se considera rezolvit de plin drept”- rezolutiunea opereaza de drept, dar este necesara punerea in intarziere, in forma legala, a partii care nu si-a executat obligatia.

Pactul comisoriu de gradul IV: “in caz de neexecutare, contractul se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara nici o alta formalitate prealabila”- desfiintarea contractului se produce neconditionat, de indata ce a expirat termenul de executare fara ca obligatia sa fi fost dusa la indeplinire.

Efectele rezolutiunii contractului:

INTRE PARTILE CONTRACTANTE:

a)       Daca partile nu au executat contractul, rezolutiunea va desfiinta acel contract, retroactiv nu va mai putea fi executat considerandu-se ca nu a fost incheiat.

b)       Daca contractul a fost executat de una din parti sau partial si de cealalta parte, rezolutiunea va avea ca efect desfiintarea contractului si restituirea prestatiilor executate. Daca prestatiile executate sunt ireversibile (cazul contractelor cu executare succesiva: contractul de inchiriere, de asigurare, de locatie de gestiune), retroactivitatea este imposibila rezolutiunea va opera numai pentru viitor si se cheama reziliere

FATA DE TERTI:



De regula, rezolutiunea contractului desfiinteaza toate drepturile consimtite in favoarea tertilor de catre dobanditorul prestatiei sau prestatiilor care au format obiectul contractului rezolvit.

Exceptii

in materia mobiliara, tertii dobanditori vor putea paraliza efectele rezolutiunii contractului incheiat cu primul debitor pe motiv “ca posesia de buna credinta a unui mobil valoreaza titlu de proprietate”.

in materia imobiliara, rezolutiunea nu poate fi opusa subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros, care si-a intabulat dreptul in cartea funciara.

nu se desfiinteaza nici actele de administrare incheiate de o parte a contractului, rezolvit cu terte persoane de buna-credinta.

rezolutiunea nu produce efecte fata de tertul care a dobandit un imobil in cadrul procedurii executarii silite, urmare adjudecarii definitive.

REZILIEREA CONTRACTULUI: desfiintarea contractelor sinalagmatice cu executare succesiva pentru motivul ca una din parti nu-si executa obligatiile; desfiinteaza contractul cu efecte numai pentru viitor, prestatiile executate in trecut fiind de regula ireversibile, raman bine si definitiv executate. Altfel spus, rezolutiunea contractelor cu executare succesiva se numeste reziliere

I se aplica toate regulile rezolutiunii privitoare la caracterul judiciar, conditiile de admisibilitate si pactele comisorii

Poate fi:

conventionala, ,daca este rezultatul vointei partilor

unilaterala, daca de ex: in timpul locatiunii lucrul inchiriat sau arendat se strica in intregime prin caz fortuit ,contractul se desface de drept; daca se distruge numai in parte, locatarul poate sa ceara, dupa caz, fie o reducere de pret, fie desfiintarea contractului

daca intr-un contract INTUITU PERSONAE, moare partea avuta in vedere la incheierea lui, este posibil in mod exceptional rezilierea contractului (contractele de antrepriza, de societate, mandatul) rezilierea mandatului: contractele incheiate de mandatar in cadrul imputernicirii primite raman valabile si dupa reziliere, deoarece aceasta neavand caracter retroactiv, drepturile tertilor nu pot fi lezate.

RISCURILE CONTRACTULUI: este efectul specific contractelor sinalagmatice, care consta in probabilitatea uneia sau unora din partile contractului de a suporta consecintele imposibilitatii fortuite de executare.

In cazul, in care o parte, desi nu poate primi contraprestatia celeilalte parti (fiind imposibil de executat) este totusi tinuta sa execute obligatia sa, inseamna ca partea respectiva suporta riscul RES PERIT CREDITORI

In cazul, in care dimpotriva, urmarea faptului ca executarea obligatiei uneia din parti a devenit imposibila, cealalta parte este si ea liberata de obligatiile sale, partea a carei obligatie este imposibil de executat va trebui sa suporte riscurile RES PERIT DEBITORI

REGULA DE PRINCIPIU: RES PERIT DEBITORI riscul neexecutarii contractului este suportat de partea a carei obligatie, datorita fortei majore, nu mai poate fi executata. Potrivit acestei reguli, debitorul obligatiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte parti sa-si execute obligatia corelativa, dar nici cealalta parte nu va putea pretinde despagubiri pentru neexecutare de la debitorul obligatiei imposibil de executat. C.civ. prevede cateva cazuri de aplicatie practica a regulii :

Materia locatiunii: art.1423 C.civ. prevede ca daca, in timpul locatiunii, lucrul inchiriat piere in totalitate, prin caz fortuit, contractul se considera desfacut de plin drept locatorul nu are dreptul de a pretinde chiria de la locatar locatorul, ca debitor al obligatiei imposibil de executat, suporta riscul contractului.

Materia contractului de antrepriza: art.1481 C.civ. prevede ca daca, lucrul confectionat de antreprenor piere fortuit inainte de a fi predat, antreprenorul este debitorul obligatiei imposibil de executat si suporta riscul contractului.

Materia contractului de societate: art.1515 C.civ. dispune ca atunci cand unul dintre asociati a promis sa puna in comun proprietatea unui lucru, daca lucrul respectiv a pierit inainte de a fi adus ca aport in societate, aceasta inceteaza in privinta tuturor asociatilor. Proprietarul lucrului pierit, fiind debitorul obligatiei imposibil de executat, va suporta riscul neexecutarii contractului de societate.

DACA obligatia a devenit doar PARTIAL imposibil de executat, sunt posibile doua solutii:

Reducerea/diminuarea corespunzatoare si proportionala a contraprestatiei celeilalte parti; debitorul va suporta riscul contractului numai in masura in care propria obligatie a devenit imposibil de executat.

Incetarea in intregime a contractului, atunci cand ceea ce ar putea fi executat din obligatia debitorului, nu este de natura a asigura nici macar partial scopul contractului; riscul contractului va fi suportat in intregime de debitorul obligatiei imposibil de executat.

EXCEPTIA DE LA REGULA RES PERIT DEBITORI: in contractele sinalagmatice translative de proprietate. Doua probleme:

riscul pieirii fortuite a lucrului, de regula e suportat de partea care are calitatea de proprietar in momentul cand a pierit

riscul imposibilitatii de executare a contractului, in care caz se aplica regula RES PERIT DEBITORI

Situatii:

ipoteza contractelor consensuale pure si simple prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun cert:

dreptul de proprietate se transmite de la instrainator la dobanditor in momentul incheierii contractului

conform principiului RES PERIT DOMINO, riscul pieirii fortuite a lucrului va fi suportat de acela care este proprietarul bunului in momentul disparitiei (aici, proprietarul este dobanditorul, chiar daca bunul nu I-a fost predat). Prin urmare, va trebui sa achite pretul sau sa execute prestatia la care s-a obligat in schimbul transmiterii proprietatii va suporta si riscul neexecutarii fortuite a contractului

EXCEPTIE de la regula RES PERIT DOMINO: art.1074 si 1156 C.civ., riscul pieirii fortuite a lucrului va fi suportat de instrainator atunci cand, inainte de acest eveniment a fost pus in intarziere de dobanditor, pentru motivul ca nu si-a executat in termen obligatia de predare.

Ipoteza contractelor in care transmiterea proprietatii are loc ulterior momentului incheierii contractului: cazul contractelor prin care se instraineaza lucruri de gen si bunuri imobile in sistem de carte funciara; contractele de instrainare a bunurilor certe, atunci cand partile se inteleg ca transmiterea dreptului de proprietate va avea loc intr-un moment ulterior incheierii contractului

riscul pieirii fortuite a lucrului, intre momentul incheierii contractului si acela al transmiterii proprietatii, il suporta instrainatorul.

riscul neexecutarii contractului va fi suportat de instrainator (fiind debitorul obligatiei imposibil de executat) care neputand transmite dreptul de proprietate, nu poate cere plata bunului.

In cazul pieirii fortuite a bunurilor de gen, obligatia instrainatorului de a-si executa in natura prestatia nu dispare, nu este liberat de datorie; el este obligat sa procure alte bunuri de gen, in aceeasi cantitate si aceeasi calitate, pentru a le putea preda celeilalte parti. Altfel, creditorul are dreptul sa ceara plata de daune-interese.

Ipoteza contractelor in care transferul proprietatii este afectata de o conditie:

SUSPENSIVA: riscul pieirii fortuite a bunului il suporta instrainatorul, el fiind proprietar

EXCEPTIE: daca bunul piere partial, fara vina debitorului, dobanditorul este obligat sa primeasca bunul in starea in care se gaseste, fara a putea cere reducerea proportionala a pretului riscul pieirii partiale a lucrului revine creditorului-dobanditor.

REZOLUTORIE: riscul pieirii fortuite a bunului  si riscurile contractuale inainte de realizarea conditiei revine dobanditorului, care este proprietar .




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




RAPORTUL SUCCESORAL
PROTECTIA JURIDICA DREPTURILE OMULUI – TEST GRILA
Compunerea activului succesoral
Testamentele ordinare. Consideratii generale
Normele tehnice (tehnologice)
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
TENTATIVA IN CAZURI SPECIALE
Obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii
Conditiile generale ale raspunderii comitentului (de drept comun)
NOTIUNI GENERALE PRIVIND PERSOANA FIZICA














loading...