Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Reglementarea juridica a infractiunii de trafic de stupefiante in legea penala romana


Reglementarea juridica a infractiunii de trafic de stupefiante in legea penala romana




Reglementarea juridica a infractiunii de trafic de stupefiante in legea penala romana

 

 

1.- Notiune si definitie. Produsele si substantele stupefiante sunt in general, profund daunatoare organismului uman. Totusi, datorita insusirii de a fi calmante puternice, unele dintre aceste produse sau substante sunt folosite, in anumite doze, in tratamentul unor afectiuni ce nu pot fi influentate de alta indicatie sau alte mijloace terapeutice. In ultimele decenii, toxicomania, care atrage consecinte dintre cele mai grave asupra persoanei, atat din punct de vedere fizic cat si psihic, determinand in cele din urma moartea, a luat proportii deosebite. Totodata a luat nastere, avand o amploare tot atat de mare traficul ilicit de stupefiante, care, constituind o sursa de venituri fabuloase, reprezentand in zilele noastre una dintre cele mai periculoase forme ale criminalitatii organizate.

Masurile luate pe plan international se gasesc in conventiile internationale referitoare la stupefiante. Dintre cele la care a aderat si Romania amintim: Conventia de la Geneva din 19 februarie 1925 referitoare la combaterea opiumului si protocolul anexa, Conventia de la Geneva privitoare la limitarea fabricarii si distribuirii substantelor stupefiante din 13 iulie 1931, Conventia Unica a stupefiantelor adoptata de Organizatia Natiunilor Unite din 1961 si intrata in vigoare in 1964, la care tara noastra a aderat prin Decretul nr. 362 din 31 decembrie 1973.




Dintre masurile luate pe plan intern mentionam pe cele cuprinse in Legea 73 din 29 decembrie 1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. Pe aceasta linie se inscrie si incriminarea sub denumirea "Traficul de stupefiante", in art. 312 al Codului penal, a unor fapte de incalcare a regimului special al stupefiantelor si toxicelor. Astfel, potrivit art. 312 alin.1 din Codul penal, constituie infractiune "producerea, detinerea sau orice operatiune privind circulatia produselor sau substantelor stupefiante ori toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin astfel de substante ori experimentarea produselor sau substantelor toxice, toate fara drept".

 

2.- Obiectul juridic special. Traficul de stupefiante are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la sanatatea publica, relatii ce implica respectarea regimului special al produselor si substantelor stupefiante ori toxice.

 

3.- Obiectul material. Infractiunea are ca obiect material produsele ori substantele stupefiante sau toxice.

 

4.- Subiectul. Traficul de stupefiante poate fi savarsit de orice persoana, cu exceptia cazului in care, forma agravanta din alin.3 se realizeaza prin prescrierea, fara a fi necesar a produselor sau substantelor stupefiante, cand subiectul infractiunii este calificat - medic.

Participatia penala este posibila atat sub forma coautoratului, cat si sub forma instigarii sau complicitatii.

 

5.- Latura obiectiva

a.- Element material. In prima sa forma (art. 312 alin.1 al Codului penal) traficul de stupefiante se realizeaza, sub aspectul elementului material, prin savarsirea uneia din urmatoarele actiuni: producerea, detinerea, punerea in circulatie a unei substante stupefiante sau toxice, cultivarea in scop de prelucrare, experimentarea produselor ori substantelor toxice, prescrierea de catre medic fara a fi necesar, de substante stupefiante ori toxice si organizarea sau ingaduirea consumului unor astfel de substante:

-prin producerea de produse sau substante stupefiante sau toxice se intelege fabricarea lor, extractia, prepararea ori transformarea unor astfel de substante;

-prin orice operatii privind circulatia produselor sau substantelor stupefiante sau toxice se intelege orice act de procurare ori transmitere a acestora, cum ar fi: vanzarea, cumpararea, transportul, distribuirea etc.;

-prin cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante sau produse se intelege efectuarea de acte de insamantare, rasadire si ingrijire a lor in vederea prelucrarii pentru obtinerea de stupefiante: de asemenea recoltarea in scop de prelucrare adica culegerea, strangerea, adunarea plantelor din care pot fi extrase produse sau substante stupefiante;

-prin experimentarea produselor sau substantelor stupefiante se intelege efectuarea, de regula in laborator, de operatii de dozare, de combinare sau de incercare a acestora;[1]

-prin prescrierea de catre medic in mod abuziv de produse sau substante stupefiante se intelege eliberarea unei retete si predarea ei persoanei in cauza;

-prin organizarea sau inlesnirea consumului de produse sau substante stupefiante in anumite locuri se intelege punerea la dispozitia consumatorilor de droguri a unor incaperi, stabilirea contactului cu consumatorii pentru a fi anuntati in acest sens, crearea unei ambiante corespunzatoare pentru a-i atrage in aceste locuri. Ingaduirea inseamna simpla permisiune din partea unei persoane ca intr-un anumit loc care este la dispozitia sa (camera, apartament, birou etc.) sa aiba loc consumarea de produse ori substante stupefiante. In cazul ingaduirii poate fi vorba de mai multi consumatori sau chiar de unul singur, caruia subiectul activ ii permite consumarea produselor sau substantelor stupefiante.

b.- Cerinte esentiale.[2] Existenta elementului material al infractiunii presupune ca cerinta esentiala ca activitatile sa fie comise "fara drept", adica de persoane care nu au dreptul sa le efectueze; nu este satisfacuta aceasta cerinta in cazul persoanelor juridice sau fizice autorizate sa intreprinda astfel de actiuni, cum ar fi: cultivarea de catre o persoana juridica publica sau privata a unor plante pentru a extrage stupefiante, cu autorizarea autoritatilor sau in cazul medicului care prescrie o reteta cu stupefiante unei persoane, deoarece are nevoie de un astfel de tratament medical, farmacistul care detine legal in farmacie stupefiante etc.

c.- Urmarea imediata. Consta in crearea unei stari de pericol pentru sanatatea publica, adica in existenta unei stari obiective de a se vatama sanatatea uneia sau mai multor persoane care achizitioneaza ilicit aceste produse spre a le consuma.

d.- Legatura de cauzalitate. Intre actiunea intreprinsa si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

 

6.- Latura subiectiva. Infractiunea de trafic de stupefiante se savarseste cu vinovatie sub forma intentiei. Aceasta poate fi directa sau indirecta, cu exceptia cazului in care infractiunea se realizeaza prin cultivarea unor plante care contin substante stupefiante sau toxice, cand, datorita scopului special urmarit de faptuitor - prelucrarea respectivelor plante - intentia nu poate fi decat directa.

Cunoasterea de catre faptuitor a naturii produselor si substantelor poate rezulta si prin alte imprejurari decat din cunoasterea instructiunilor. De aceea pentru a se retine eroarea de fapt, este necesar ca instanta de judecata sa-si formeze convingerea pe baza tuturor probelor administrate in cauza, ca faptuitorul nu a stiut ca produsele si substantele la care se referea actiunea sa sunt produse sau substante stupefiante. Daca faptuitorul nu a stiut ca produsele sau substantele sunt stupefiante, dar nu ar fi putut cunoaste aceasta natura a lor, fiind vorba numai de culpa acestuia, fapta nu constituie infractiunea de trafic de stupefiante.[3]





 

7.- Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A.- Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu sunt sanctionate de legea penala, dar tentativa se pedepseste.

Infractiunea se consuma in momentul cand executarea oricareia dintre actiunile incriminate este dupa pana la capat, producandu-se urmarea imediata, adica starea de pericol pentru sanatatea publica.

B.- Modalitati. Infractiunea se comite in mai multe modalitati normative descrise de lege (producere, detinere, cultivare, experimentare, circulatie, prescriere, ingaduire).

In anumite modalitati de savarsire (detinere, cultivare, experimentare, organizare sau ingaduire a consumului), traficul de stupefiante are caracterul unei infractiuni continue, existand in consecinta si un moment al epuizarii, anume al incetarii activitatii delictuoase.

Fiecare dintre modalitati normative descrise in norma de incriminare poate prezenta variate modalitati faptice, determinate de imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta.

C.- Sanctiuni. Pedeapsa este inchisoarea de la 3 ani la 15 ani, iar daca fapta a fost savarsita organizat pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 ani la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 


 

 

CONCLUZII

 

 

Epoca noastra este o epoca in care omul ca rezultat al gandirii si creatiei a patruns si-n cele mai necunoscute taine ale naturii. Organizatiile internationale fac eforturi uriase, iar sefii de state si de guverne contribuie la solutionarea conflictelor si contradictiilor ce apar astazi.

Flagelul drogurilor se poate pune alaturi de un altul care ameninta omenirea, razboiul nuclear, drogurile facand de la inceputul secolului mai multe victime decat toate conflagratiile la un loc.

Acest flagel ameninta societatea prin diverse forme specifice: influenta nociva asupra generatiei tinere, alterarea relatiilor sociale, distrugerea sanatatii si imbogatirea unora, ceea ce duce la aparitia de organizatii criminale puternice ce concureaza cu puterea guvernelor care provoaca "razboaie locale".

Deoarece traficul de droguri se imbina cu terorismul, traficul de arme si de substante radioactive si cu false aspiratii politice se gasesc greu solutii de rezolvare.

 

Legalizarea drogurilor

Pe 25 martie 1995 s-a aratat ca pe piata americana "se ofera" de zece ori mai multa cocaina decat in 1985.

Presedintele peruan Alberto Fujimori declara in 1990:

"Voi pune capat traficului de droguri in tara mea". In 1993 sociologii si economistii erau dezamagiti: "Este o adevarata deruta. Nici o data narcotraficantii nu au fost atat de puternici la noi. Alianta este de acum totala intre traficantii columbieni si cei peruani".

Industria drogurilor din intreaga lume are un profit anual urias intre 500 si 800 milioane dolari (adica bugetul Frantei si al Angliei laolalta). Un taran din Afganistan sau Burma castiga pentru un kg de opiu neprelucrat cam 200 marci pe cand pe strazile din Berlin sau New York un kg de heroina costa 750.000 de marci.[4]

"Piata neagra" din SUA desface droguri ce valoreaza peste 100 miliarde de dolari, in cea din Europa drogurile valorand 50-80 miliarde.

In SUA in 1991 s-a alocat suma de 28 miliarde dolari pentru lupta impotriva drogurilor.

In Pahistan heroina este mai ieftina decat berea, 1,5 milioane de pachistanezi fiind dependenti de aceasta.

In URSS odata cu destramarea sa au aparut noi piete uriase, ajungandu-se la 5 milioane de drogati, la noi "sindicate ale comerciantilor" si la noi cai pentru trafic.

Politicienii din Europa de Est si Asia sustin ca problema drogurilor ar dispare daca nu ar exista cererea atat de mare pe piata "tarilor bogate". Unii dintre scriitori, laureati ai premiului Nobel si politiceni cum sunt: Milton Fieldman, Andre Seidenbera - medic sef, Gabriel Garcia Marguez, Jocelin Elders, Hans Visser - preot la "Sfantul Paul" Rotterdam[5], sustin ideea legalizarii drogurilor pe ideea ca multe probleme legate de droguri ar disparea. Statul, ca "dealer" ar impiedica cautarea de noi "clienti", numarul consumatorilor stabilindu-se astfel.

In decembrie 1993 Kevin Elders, fiul Jocelynei Elders - inspector general in Ministerul Sanatatii al SUA a fost arestat pentru trafic de cocaina.




In 1976 in Franta a inceput o campanie modesta pentru reconstituirea totala a cannabisului. In iunie 1993 la Paris s-a creat Miscarea pentru Legalizarea controlata a drogurilor, fondatorul fiind avocatul Francis Caballeri, autorul articolului "Dreptul la drog",

Opiniile "pro" considera ca daca societatea accepta legalizarea cannabisului acesta va dispare dupa piata ilicita.

Comercializarea oficiala a opiului a dus in 1858 in China la sporirea dependentilor ajungand in 1890 la 75 milioane de opiomani.

In 1920 situatia s-a repetat in Egip unde desfacerea fara restrictii a heroinei a dus la un consum cu caracter epidemic.

In Columbia parerile "contra" vin din partea lui Andres Pastrana - fost candidat conservator la presedintie, Maza Narguez - fostul sef al politiei secrete, Gustavo de Greiff - ministrul columbian al justitiei si Raymond Kandall - seful Interpolului care apreciaza ca legalizarea drogurilor duce la crestarea brusca a consumului de droguri. Raportul OICS arata ca "exista grupari ce considera ca interzicerea utilizarii drogurilor in alte scopuri decat cele medicale constituie o violare a drepturilor omului".

Organizatia Natiunilor Unite prin Organismul International de Control al Stupefiantelor - OICS, prin Comisia de Stupefiante si prin Programul Natiunilor Unite pentru Controlul International al Drogurilor - PNUCID trebuie sa actioneze continuu cu guvernele statelor pentru indeplinirea obiectivelor stipulate in tratate.

La plenara celei de a 48-a sesiuni a Organizatiei Natiunilor Unite din 26-27 octombrie 1993 au participat sefii de guverne si ministrii din 130 de state abordandu-se "cooperarea internationala impotriva producerii, vanzarii, cererii, traficului si distribuirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope".

Un factor favorizant al consumului de droguri il reprezinta imperfectiunile acordurilor internationale, neajunsurile intre cooperarea dintre state si Organizatia Natiunilor Unite si obtinerea unor guverne de a adera la tratatele internationale multilaterale existente. De la 1 ianuarie 1993 a intrat in vigoare libera circulatie a marfurilor in Uniunea Europeana, desfiintandu-se vamile si frontierele interne. La 26 martie 1995 s-a aplicat Conventia de la Schenghen privind circulatia libera a persoanelor peste frontierele tarilor semnatare ale acordurilor: Belgia, Germania, Franta, Luxemburg, Olanda, Spania si Portugalia.

Comertul cu droguri in acest spatiu este evaluat la 349 miliarde franci.

In 1995 s-au organizat doua reuniuni antidrog la Londra si Tokyo.

La Londra s-au reunit 100 de membri ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei la 15-16 martie 1995 pentru a dezbate masurile de blocare "coridorului britanic", filiera strabatand Bulgaria, Romania, Ungaria si Cehia si livrand 75% din heroina de pe piata occidentala. In mai 1992 s-a publicat raportul "Reducerea cererii de droguri in Comunitatea Europeana constatandu-se ca exista cazuri de SIDA in crestere la populatia din penitenciare.

Intre 16 si 22 noiembrie 1992 a avut loc o campanie numita "Saptamana Europeana de Stopare a Drogurilor". Pe 8 noiembrie 1992 s-a adoptat o reglementare de fondare a Centrului European de Control al Drogurilor si Consumului de Droguri de catre Consiliul Ministerului Sanatatii.

Doamna Margaret J. Amstec, reprezentanta Secretariatului General si director general al Oficiului Natiunilor Unite de la Viena arata la Conferinta de Adoptare a Conventiei impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope din 1988, ca sanctiunile penale trebuie sa se armonizeze si sa se adopte in functie de forma de criminalitate, trebuie sa permita confiscarea produsului infractiunilor privind drogurile si traficantii de droguri trebuie loviti unde sun vulnerabili in portofel si in libertatea de miscare.

Tot la Conferinta Natiunilor Unite din 1988, reprezentantul Indiei arata ca "Drogurile in economie sunt ca termitele intr-un copac. Ele macina organismul viu din interior pana il distrug".

Cauzele ce tin de personalitate sunt: curiozitatea, carentele de educatie, lipsa de vointa si deficientele de natura psihologica.

Mass-media din Romania se preocupa in ultimul timp, din ce in ce mai mult, prin publicatii si filme de implicatiile complexe ale traficului si consumului de droguri. O masura fata de acest fenomen infractional este infiintarea in cadrul Ministerului de Interne a Brigazii de combatere a crimei organizate ca organism specializat in lupta contra traficului de droguri. Ca si in Italia, Franta si SUA trebuie sa se infiinteze si in Romania un organism interdepartamental puternic, format din politisti, finantisti si procurori cu control nelimitat.

Domnul Raxmond Kendall spunea la a 23-a conferinta regionala europeana a OIPC ca "Romania beneficiaza de faptul ca este membra Interpol, dar si Interpolul beneficiaza de pe urma faptului ca are ca membra o tara ca a dumneavoastra".[6]

Tot la noi trebuie infiintat un Institut National de Criminologie care sa cerceteze problemele mari ale criminalitatii.

Stupefiantele sunt si vor ramane in aceasta epoca flagelul care se extinde si capata noi dimensiuni. Comunitatea internationala si-a dat seama de pericolul grav al consumului si traficului ilicit de droguri si s-a hotarat sa-si identifice eforturile pentru inlaturarea lui pe langa celelalte probleme complexe cu care se confrunta omenirea.


 

 

BIBLIOGRAFIE

 

 

1.      Constitutia Romaniei din 1991.



2.      Codul penal al Romaniei.

3.      Codul de procedura penala al Romaniei.

4.      Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

5.      Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei.

6.      Hot.Guv.Romaniei nr. 75/1991 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor privind regimul produselor si substantelor stupefiante.

7.      Conventia internationala din 1912 asupra opiului cu amendamentele stabilite prin Protocolul semnat la Lake Success, New York la 11 dec. 1946.

8.      Conventia unica asupra stupefiantelor semnata la New York in 1961.

9.      Conventia internationala asupra stupefiantelor psihotrope semnata la Viena la 21 febr. 1971.

10.  Conventia din 1988 impotriva traficului si consumului ilicit de stupefiante si substante psihotrope semnata la Viena.

11.  Documentele Conferintei privind spalarea banilor in statele de tranzitie de la Straburg din 1994.

12.  Emilian Stancu - Criminalistica, vol. II, Ed. Actami, Bucuresti, 1995.

13.  M.Basarab - Criminalistica, Univ."Babes Bolyoi" Cluj Napoca, 1968.

14.  Vladimir Belis - Curs de medicina legala - Casa editoriala Odeon, Bucuresti, 1999.

15.  Vasile Berchesan si N.Dumitrascu - Probele si mijloacele de proba (mic indrumar de cercetare penala), Ed. M.I., Bucuresti, 1994.

16.  Vasile Berchesan - C-tin Pletea - Drogurile si traficantii de droguri, Ed. Paralela 45, Bucuresti, 1998.

17.  Colectia - Tratat de practica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1994.

18.  L.Carjan - Politia impotriva noilor droguri , Revista Criminalistica Academia de Politie "Al.I.Cuza" nr.4/1999, Ed. ICAR.

 

 

 

 



[1] V.Dobrinoiu, Gh.Nistoreanu, Al.Boroi, I.Pascu, I.Molnar, V.Lazar - Drept penal - partea speciala.

[2] Octavian Loghin - Drept penal roman - partea speciala.

[3] Octavian Loghin - Drept penal roman - partea speciala.

[4] Legalizarea drogurilor - Lumea Magazin nr. 11/1994, pag. 33.

 

[5] Legalizarea drogurilor - Lumea Magazin nr. 11/1994.

 

[6] Lumea Magazin nr. 8/1994.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Cauze care inlatura sau modifica executarea pedepselor sau a altor sanctiuni penale
Prostitutia: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
Doctrina ca izvor al dreptului
Marturisirea
Renuntarea la recurs
RAPORTUL JURIDIC CU ELEMENT DE EXTRANEITATE
Intrebari pentru examen - disciplina Dreptul libertatilor fundamentale
Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial
BUNURILE SOTILOR
Libertatea de asociere si intrunire pasnica