Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
RELATIA INTRE STAT SI DREPT


RELATIA INTRE STAT SI DREPT




UNIVERSITATEA BUCURESTI - FACULTATEA DE FILOSOFIE, SPECIALIZAREA STUDII EUROPENE

Teoria generala a dreptului

RELATIA INTRE STAT SI DREPT




ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE SI GRADUL DE STUDIERE A ACESTEIA

Traim o perioada in care dreptul are,mai mult ca oricand o importanta covarsitoare pentru dezvoltarea societatii noastre,pentru poporul nostru,pentru fiecare cetatean in parte.In fiecare zi,in presa,la radio,televiziune,in dezbaterile publice se discuta probleme care vizeaza intr-un fel sau altul viata juridica a societatii,dreptul.Conceptul care prezideaza aceste dezbateri este statul de drept.

Orice comunitate umana,inca de la primele colectivitati a simtit nevoia unei organizari,a unei discipline,fara de care convietuirea ar fi imposibila.S-au format inevitabil anumite reguli,norme,obiceiuri a caror respectare era necesara colectivitatii respective si care la inceput era asigurata de seful familiei,apoi in ginta,in trib de seful de ginta,trib,direct sau impreuna cu sfatul batranilor pentru ca apoi sa se creeze un organism special chemat sa aplice si sa asigure respectarea acestor norme.Acest organism intruchipa puterea publica si era constituit ca ceva distinct de colectivizarea respectiva care s-a chemat cetate-civitae polis,apoi republica sau imperiu,cu timpul a capatat denumirea de stat.

In viziunea lui N. Titulescu,atat de actuala astazi,destinul omului si al omenirii este indisolubil legat de destinul dreptului: ,,Numai in ziua in care dreptul va straluci ca un rasarit de soare in sufletele tuturor oamenilor,ca o directiva stralucitoare,ca un imperativ categoric,care se impune ca autosupunere,care se confunda cu libertatea organizata,numai atunci omenirea va fi salvata pentru ca in pacea pe care o creeaza ordinea juridica,omul isi va putea indeplini destinul sau potrivit comandamentului ideealului creator .

Statul este dat de drept si invers,in sensul ca,statul prin organele sale,asigura aplicarea dreptului in stransa concordanta cu relatiile economico-sociale.Statul va fi intotdeauna pregatit sa-si asigure existenta sa juridica prin creearea si emiterea de norme juridice necesare respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului si a integritatii sale teritoriale.

Este indeosebi cunoscut si recunoscut faptul ca omul nu poate trai decat in societate si ca orice societate ori colectivitate umana,in general,are nevoie de organizare,ordine si disciplina,in care scop apar anumite reguli de conduita,norme menite a organiza convietuirea,a armoniza si orienta intr-un anumit mod si sens interesele lor.

Orice societate umana presupune un minim de randuieli sau norme care aduc o relativa uniformizare , sincronizare si echilibrare in raporturile interindividuale , si inlaturand astfel in masura posibilitatilor ciocnirile de interese , deci si conflictele care primejduiesc convietuirea . Din aceasta oranduire cu putere obligatorie este alcatuita ordinea de drept a fiecarei societati.

SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

Prezenta lucrare are drept scop examinarea complexa a problemei relatiei dintre drept si stat.In realizarea acestui scop au fost stabilite urmatoarele obiective:

-definirea termenului de stat , aparitia si caracteristicile sale

-definirea termenului de drept ,aparitia si caracteristicile sale

-relatia stat-drept

-examinarea unui caz practic care sa identifice importanta fiecarui fenomen social in jurisprudenta.

DEFINIREA TERMENULUI DE STAT,APARITIA SI CARACTERISTICILE SALE

Pentru a putea ajunge la o legatura corecta in ceea ce priveste cele doua concepte,consider ca e necesar a clarifica semnificatia notiunilor de drept,stat,stat de drept,etc

Ca fenomen social complex,statul este studiat din diverse perspective,de catre politologie,sociologie,filosofie,stiintele juridice,etc.Problematica statului intregeste,interfereaza cu problematica juridica,cele doua fenomene sociale-statul si dreptul-sunt indisolubil legate,se intrepatrund,fiind consubstantiale.Aceasta situatie l-a facut pe M.Djuvara sa afirme ca ,,Realitatea desigur cea mai puternica si cea mai interesanta in drept,cea mai pasionanta de studiat,este statul

In literatura de specialitate,statul este considerat drept acea forma de organizare sau institutie prin care se exercita puterea politica in limitele unui anumit teritoriu de catre un grup organizat de persoane care isi impun vointa si interesele asupra membrilor societatii.Statul este un fenomen social complex,este principala institutie politica a societatii.

Acceptiunile termenului stat sunt foarte diversificate.Prin notiunea de stat desemnam puterea centrala raportata la colectivitatile locale(regiuni,departamente,orase),desemnam pe guvernanti spre a-i diferentia de guvernati,evocam puterile publice an ansamblul lor.Ca organizare politica a puterii,statul apare ca un sistem articulat de institutii sau organe investite cu autoritate,prin care se realizeaza o ordine sociala. In sens larg,statul este ,,organizarea politica a societatii,deci a unei populatii in limitele unui teritoriu istoric recunoscut de comunitatea internationala,in care puterea si libertatea se infrunta si coexista pentru asigurarea prosperitatii si Binelui Comun,pentru innobilarea fiintei umane,prin valorile pereneale culturii si civilizatiei.''

Aparitia statului a cunoscut o diversitate de cai si ritmuri de evolutii in functie de conditiile istorice concrete in care s-au produs si de stadiul de dezvoltare al societatii respective.Fiecare stat in parte se caracterizeaa prin trei elemente esentiale:un teritoriu,o natiune si o autoritate politica exclusiva sau suverana.





In conceptia lui John Locke, statul creat pe cale contractuala, este menit sa protejeze libertatea si proprietatea, considerate valori supreme - in scopul sporirii securitatii si bunastarii vietii oamenilor ,, Si cel mai bun mijloc in acest scop este crearea de legi printr-o autoritate pe care societatea a ales-o si a stabilit-o''.

Leon Duguit,precizeaza ca ,,Statul este pur si simplu produsul unei diferentieri naturale,uneori prea simple,alteori prea complexe intre oameni,unii apartinand aceluiasi grup social,de unde rezulta ceea ce se numeste puterea politica''.

DEFINIREA TERMENULUI DE DREPT,APARITIA SI CARACTERISTICILE SALE

Aparitia si formarea dreptului este un proces complex caruia nu i se poate stabili o data exacta de nastere,iar normele din aceasta perioada a inceputurilor societatii omenesti sunt inca destul de difuze,impletite cu multitudinea de obiceiuri,datini,practici religioase,etc.

Constituirea dreptului ca o entitate conturata se poate spune ca are loc o data cu constituirea puterii publice ca putere de stat in tarile Orientului Antic ca si in antichitatea greco-romana.

Filosoful german Helmut Coing afirma ca dreptul apare pe acea treapta istorica in care omul nu mai este subordonat normelor stabilite de familie , clan sau trib , cand personalitatea individului iese la suprafata , cand legatura de sange isi pierde autoritatea suprema fiind dublata si in sfarsit aproape inlocuita cu o legatura teritoriala si chiar politica . In acest moment apar normele juridice care incep sa se distinga de celelalte norme ( de natura obsteasca , religioasa sau morala ) mai ales prin natura deosebita a obligativitatii respectarii lor prin recurgere la forta coercitiva , ce se injghebeaza si ea ca ceva distinct , fata de autoritatea morala a sefului familiei .

Asupra conditiilor momentului aparitiei dreptului,profesorul francez Maurice Duverger arata ca dreptul apare cand oamenii dintr-un grup social incearca sa regleze raporturile dintre ei printr-un echilibru intre avantaje si dezavantaje pe care le trage fiecare din aceste raporturi,echilibrul dintre produsele de schimb,intre daune si reparatii,intre raul pricinuit colectivitatii si sanctiunea aplicata autorului.Dreptul se defineste prin natura sanctiunilor aplicate in caz de violare a normelor.

Realitatea istorica arata ca dreptul este un fenomen social inerent societatii omenesti.Romanii au exprimat foarte clar si lapidar aceasta realitate prin expresia ,,ubi societas,ubi jus''(unde este societate exista si dreptul).

Pentru Francis Bacon , " Legile trebuie sa vizeze fericirea cetatenilor . Se poate aprecia o lege ca buna cand exista corectitudine in ceea ce ordona ea , justitie in ceea ce prescrie ea , usurinta in aplicarea ei , armonie intre ea si organizarea politica , cand ea face virtuosi pe cei ce i se supun " .Despre drept - continua el - scriu juristii pentru a arata ce este dreptul si filosofi care au visat state imaginare pentru a arata ce trebuie sa fie dreptul ; insa cei care fac si dezvolta dreptul sunt oameni politici , pentru ca intelepciunea legiuitorului este de alt tip decat cea a juristului .

In conceptia lui Thomas Hobbes ,dreptul natural este dreptul pe care-l are omul de la natura fiind " libertatea pe care fiecare o are de a se folo si de facultatile sale naturale conform cu ratiunea in vederea propriei sale conservari . "

Nevoia de altii , de viata in comunitate cu ei este cea mai profunda baza a dreptului , asadar mama dreptului este societatea, iar bunica lui este natura umana . Dreptul izvorat din natura umana , sociala , este perfectionat apoi de ratio recta care ne permite sa recunoastem daca o actiune sau o misiune din comportamentul nostru convine sau contravine vietii in societate.(Hugo Grotius)

Promisiunea reciproca , fondata in dreptul natural , sta la originea fortei obligatorii , a puterii coercitive a dreptului . Prin promisiune fiecare creeaza obligatii pentru el insusi si drepturi pentru ceilalti .

,,Ceea ce este necesar ( absolut necesar pentru ca o lege sa fie obligatorie ) este consimtamantul societatii ." Caci omul intra in societate pentru a trai liber : o lege nu este atat facuta pentru a limita , cat pentru a face un agent inteligent si liber sa actioneze conform propriilor sale interese . Convins ca ratiunea legii este binele tuturor , Locke afirma ca " o lege trebuie sa dispara indata ce societatea este mai fericita fara aceasta lege , decat cu ea .

Pentru Montesque, crearea legilor juridice de catre oameni insasi este pusa in indisolubila legatura cu aparitia vietii asociate , cu conflictele si ciocnirile generate de aceasta . Ideea fundamentala a operei sale este corelatia intima intre ordinea juridica a unui popor si totalitatea imprejurarilor fizice , geografice , climatice economice , financiare , politice , religioase , traditionale si educative inauntrul carora acea ordine juridica s-a format . Acest " spirit al legii " este dat de faptul ca legea apare ca rezultanta a tuturor factorilor de mai sus .

Simbioza stat-drept apare cu deosebita pregnanta in ceea ce priveste statul de drept,concept deosebit de actual.

Statul de drept este rezultatul dezvoltarii istorice a coexistentei celor doua fenomene sociale-statul si dreptul,indisolubil si organic legate unul de celalalt,ambele avand de indeplinit functii esentiale in organizarea si guvernarea societatii.

Statul de drept reflecta coexistenta celor doua entitati sociale distincte,dar nedisociabile care sunt statul si dreptul,a raporturilor lor reciproce,manifestate ca relatii dintre putere si normativitate-prima cu tendentialitate spre dominare si supunere,cealalta cu cea de franare si ordonare.Relevand aceasta interdependenta L.Duguit spunea ,,Dreptul fara forta este neputincios,dar forta fara drept este o barbarie




In masura in care in epoca moderna si,mai ales,contemporana,s-a ajuns la o armonizare a acestor raporturi,la stapanirea,organizarea si controlul puterii prin drept,se poate spune ca s-a creat o noua entitate,ca o sinteza superioara a celor doua elemente componente,denumita statul de drept.Statul de drept poate fi inteles ca un concept politico-juridic ce defineste o forma a regimului democratic de guvernamant prin perspectiva raporturilor dintre stat si drept,dintre putere si lege,prin asigurarea domniei legii si drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in exercitarea puterii.Statul de drept constituie o replica sociala fata de abuzul de putere si o solutie pentru impiedicarea acestuia.El cere o ordine de drept in care locul suprem il ocupa constitutia,existand obligatia tuturor,a organelor de stat,a organismelor sociale si a cetatenilor sa se supuna legii.

Statul de drept solicita separatia puterilor in stat,limitarea puterilor prin drept,independenta judecatorilor,posibilitatea fiecarui cetatean de a se adresa justitiei,in cazul in care li se incalca drepturile legitime de catre un organ de stat sau de catre un organism social sau alt cetatean.

Cu toate acestea,statul de drept,in realitatea sa practica,determinata si influentata de ansamblul factorilor socio-politici din fiecare tara,de conditiile nationale si internationale nu poate fi ,,panaceu universal''.

In concluzie,putem spune ca statul de drept,ca realitate istorica si concept prezinta exigente de necontestat si certe avantaje,ca valoare contemporana,fiind in acelasi timp perfectionabil in raport cu experienta istorica si tendintele progresului social ,de aceea si in constitutia tarii noastre se prevede ca:,,Romania este un stat de drept,democratic si social,in care demnitatea omului,drepturile si libertatile cetatenilor,libera dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate''.

RELATIA STAT-DREPT

Prezentarea sintetica a unor aspecte ale problematicii statului,care va fi dezvoltata si la alte discipline de invatamant,cat si tratarea fenomenului juridic de pe pozitiile globale ale teoriei generale ale dreptului permit caracterizarea,in linii principale a relatiei stat-drept.

Statul edicteaza normele juridice,vointa statala inscriindu-se ca un factor semnificativ in constelatia factorilor care determina sau influenteaza intr-un fel sau altul elaborarea normelor juridice.In situatia in care statul nu elaboreaza direct normele juridice,el are,de regula,competenta de a atribui normelor sociale care aspira la consacrarea prin drept(obiceiuri,norme sociale eleborate de diverse organizatii sociale ,etc),juridicitatea,de a le valida ,asigurand prin forta sa coercitiva aplicarea lor.

Fara garantia fortei publice,a constrangerii statale,dreptul si-ar pierde specificitatea si eficacitatea sa in raport cu alte modalitati de reglementare sociala.

Actiunea normelor juridice in timp si spatiu,cat si asupra persoanelor,este reglata de vointa statala care se pronunta asupra intrarii in vigoare a acestora,a mentinerii lor in campul dreptului pozitiv,a modalitatilor de abrogare a relatiilor complexe care se instituie fata de populatia si teritoriul unui stat.

Statul asigura organele,mecanismele,procedurile cu ajutorul carora se intruchipeaza reactia societatii fata de cei care incalca normele juridice.In acelasi timp,dreptul-ca ansamblu de norme juridice,este un instrument indispensabil pentru puterea statala cand aceasta doreste sa ia decizii obligatorii pentru cetatenii unui stat.Prin norme juridice se stabilesc competentele organelor statului,directiile principale de activitate,relatiile intre organele centrale si locale,intre diferitele entitati statale,etc.Prin drept,puterea statala capata oficialitate si legitimitate,capacitatea de a-si exercita prerogativele de conducere sociala,de armonizare a intereselor diverse din societate,de solutionare a conflictelor sociale,de promovare a sigurantei civice,a justitiei sociale si a progresului social.

Kant si-a expus in lucrarile sale conceptia cu privire la stat si drept.In aceste lucrari ,el ne arata ca actiunile noastre sunt subordonate unor imperative,imperativului ipotetic si imperativului categoric.Acesta din urma este un imperativ neconditionat de nimic,el izvorand din adancul constiintei.Asadar,pornind de la acest imperativ categoric,Kant spune ca el explica justitia in drept,iar dreptul se realizeaza prin stat.El formuleaza chiar imperativul categoric ca ,,o norma universala,care spune:poarta-te astfel incat maxima actiunii tale sa poata fi acceptata ca o lege universala sau ,,trateaza pe oricine ca scop in sine''.De altfel,pe aceasta cale,ajunge el sa arate ca normele de drept,pe baza imperativului categoric,ajung sa limiteze reciproc libertatea fiecaruia pentru a asigura libertatea tuturor.Aceasta limitare reciproca,este dreptil,pe care il defineste astfle:,,Dreptul este totalitatea conditiilor in care vointa libera a fiecaruia poate coexista cu vointa libera a tuturor,in conformitate cu o lege universala a libertatii''.Deci,justa este acea actiune,prin a carei maxima se conciliaya libertatea fiecaruia cu libertatea tuturor,libertatea tuturor sta la baza conceptiei notiunii de stat.Statul exista tocmai si numai datorita acestei coexistente a libertatii individuale cu libertatea tuturor.Dreptul nu exista fara stat,ci exista in stat si prin stat,statul servind la ingradirea libertitii individuale pentru asigurarea vietii.

Hegel este reprezentantul idealismului obiectiv.El porneste de la conceptia ca tot ceea ce este rational este real,tot ceea ce este real este rational.Realitatea,este,dupa Hegel,dezvoltarea universalaa ideilor absolute,iar ideea absoluta si spiritul universal s-au dezvoltat de la familie,la societatea civila si au ajuns la forma superioara,statul.Dupa parerea lui,statul este ,,o forma a spiritului obiectiv,iar vointa statului este lege Statul este detinatorul tuturor valorilor spirituale,iar dreptul este ,,drumul fortei divine intre oameni''.Dreptul se aseamana in acelasi timp cu forta.Pornind de la aceste teorii,Hegel,preamareste statul,forta statului si a dreptului,bazat pe forta si de aici,conceptiile hegeliene,despre stat ca o forta suprema careia trebuie sa i se supuna toti si care trebuie sa fie acceptat asa cum este,inclusive evenimentele(razboi sau pace),toate fiind rationale.

H.Kelsen afirma ca statul si dreptul sunt de fapt acelasi lucru pentru ca dreptul necesita forta,iar aceasta forta este data de stat.De aceea,spune,el ,,Nu exista stat fara drept si drept fara stat'.Orice drept este un drept statal,si orice stat este un stat de drept''.

EXAMINAREA UNUI CAZ PRACTIC CARE SA IDENTIFICE IMPORTANTA FIECARUI FENOMEN SOCIAL IN JURISPRUDENTA

Intotdeauna e bine a se preveni fapta,nu a se lua masuri de sanctionare dupa ce fapta s-a comis.Voi aborda in continuare problema cazului Caritas,caz pe care consider ca majoritatea dintre noi il cunoaste.In acest caz a intervenit atat statul,cat si dreptul.

Caritas era o firma privata ce presupunea depunerea unor sume de bani si dupa un termen de nouazeci de zile,restituirea unei sume de opt ori mai mare.Aceasta firma a beneficiat nu numai de acordul statului.Patronului societatii,un anume Stoica, i s-a pus la dispozitie din partea consiliului local al orasului Satu-Mare si spatiul necesar desfasurarii acestei activitati.Dupa o anumita perioada de timp,firma s-a mutat la Cluj,motivul fiind,dupa unele surse,faptul ca a existat refuzul din partea lui Stoica de a mai favoriza oamenii sus-pusi,de a mai primi bani inaintea de expirarea termenului de nouazeci de zile.Aceasta activitate a beneficiat de o reclama in mass media si atunci cand a functionat in Satu-Mare.Dupa mutarea societatii la Cluj,reclamele favorabile care s-au facut acestui sistem piramidal pentru ajutorare a luat o amploare nemaiintalnita,unele ziare incitand prin articolele pe care le emiteau in paginile lor.Aceste reclame au facut ca mii de persoane sa formeze niste cozi interminabile la usile societatii,si totodata sa umple buzunarele firmei.



Dupa un timp,din motive necunoscute,dar lesne de-nteles,aceleasi ziare au inceput sa duca o campanie de defaimare la adresa societatii Caritas si oamenii au incetat sa mai depuna bani.In acel moment,piramida s-a prabusit.In urma miilor de reclamatii statul,prin organele abilitate,a intervenit si au inceput cercetarile,patronul Stoica fiind arestat si ulterior condamnat.In urma cercetarilor,s-a stabilit ca firma a beneficiat de ajutorul organelor statului,respectiv consilii locale,politie,procuratura,etc,ai caror sefi au depus bani si au castigat sume importante de pe urma Caritasului.Cu toate ca statul a intervenit pana la urma,doar patronul Stoica a fost gasit vinovat,iar din banii ramasi depunatorii nu au mai avut ce sa-si recupereze.

Asadar,reactia organelor abilitate a fost tardiva,iar procuratura sau organele de cercetare ale politiei nu s-au sesizat din oficiu la aceasta escrocherie,cu toate ca sfarsitul era previzibil.Sunt de parere ca statul prin organele abilitate,trebuia sa cerceteze mai bine situatia.Acesta si-a asumat un risc prea mare aproband infiintarea firmei,punand in pericol riscurile financiare ale cetatenilor.Dreptul,prin organele sale,a restabilit situatia,patronul societatii fiind arestat.In acest caz,se pare ca statul (prin organele sale) a fost cel care a gresit,dreptul(prin organele abilitate) fiind cel care reglementeaza intr-un fel sau altul situatia.Exista si astfel de cazuri,dar consider ca sunt destul de putine.

Este deosebit de important ca cele doua fenomene sociale,statul si dreptul,sa conlucreze, pentru a se ajunge la rezolvarea tuturor problemelor.

BIBLIOGRAFIE

1.Nicolae Popa ,,Teoria Generala a dreptului",Bucuresti,1992;

Ion Dogaru ,,Elemente de teorie generala a dreptului", Editura Oltenia, Craiova, 1994;

3.Antonie Iorgovan ,,Drept Constitutional si Institutii Politice" , Editura Galeriile J.L. Calderon , Bucuresti, 1994

4.Ioan Ceterchi; Ion Craiovan ,,Introducere in Teoria Generala a Dreptului" ,Editura All , Bucuresti, 1993;

5. Stefan Georgescu ,,Filozofia Dreptului'', Editura All , Bucuresti , 1998

N.Titulescu,Discursuri,Bucuresti,Editura Stiintifica,1967;



N.Titulescu,Discursuri,Bucuresti,Editura Stiintifica,1967,pag.583

M.Djuvara,vol.1,op.cit.,pag.105

A.Iorgovan,Drept constitutional si institutii politice,Editura Galeriile J.L.Calderon,Bucuresti,1994,pag.184

Leon Duguit,Traite du droit constitutionnel,vol.1,Paris,pag.7-8

Stefan Georgescu , op. cit. , pag.93

Ion Craiovan , Teoria generala a dreptului , Ed . Militara , 1998 pag. 28

Stefan Geogescu , op. cit. , pag.108

Ibidem , pag.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Drepturile si libertatile fundamentale. Fundamente, notiuni, evolutie
Nerespectarea hotararilor judecatoresti: continut legal si examinarea variantei tip
Stiinta dreptului
Luarea de mita: continut legal, structura variantei tip si particularitatile variantei agravate
Preocupari actuale privind combaterea coruptiei
INCRIMINARI IN VECHIUL DREPT ROMANESC
PROTECTIA SOCIALA
Posesia și efectele sale
RELATIA INTRE STAT SI DREPT
Teoria generala a dreptului civil



loading...