Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti si a Ministerului Public


Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti si a Ministerului Public



Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti si a Ministerului Public.

Sectiunea 1. Sediul materiei.

Sediul principal al materiei il constituie Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara[1], Legea nr.56/1993 a Curtii Supreme de Justitie[2], in partea care nu a fost abrogata de noua lege privind organizarea judecatoreasca, Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor[3], Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii[4] si Codul deontologic al magistratilor.

Sectiunea 2. Structura instantelor judecatoresti.

Potrivit prevederilor cuprinse in Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante: a. judecatorii; b. tribunale; c. tribunale specializate; d. curti de apel; e. Inalta Curte de Csatie si Justitie.

a. Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute in anexa la Legea privind organizarea judiciara. Localitatile care fac parte din circumsriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

b. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, sediul fiind, de regula, in municipiul resedinta de judet.

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalul Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.

c. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, avand sediul, de regula, in municipiul resedinta de judet.

Legea prevede urmatoarele instante specializate: tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale, tribunale administrativ-fiscale.

Tribunalele pentru minori si familie judeca in prima instanta urmatoarele categorii de cauze:

-                           in materie civila, cauze referitoare la drepturile, obligatiile si interesele legitime privind persoana minorilor, decaderea din drepturile parintesti, cererile privind nulitatea sau desfacerea casatoriei, cererile privind incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei, precum si cauzele privind raporturile de familie;

-                           in materie penala, infractiuni savarsite de minori sau asupra minorilor. Cand in aceeasi cauza sunt sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta revine tribunalului pentru minori si familie.

Tribunalele de munca si asigurari sociale solutioneaza in prima instanta conflictele de munca si asigurari sociale.

Tribunalele comerciale judeca in prima instanta procesele si cererile de natura comerciala, inclusiv cele in materie de reorganizare judiciara si faliment, in afara de cele date prin lege in competenta judecatoriilor.

Tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta cauzele in materie de contencios administrativ si fiscal, precum si cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, dispozitii din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale, in afara de cele date prin lege in competenta curtilor de apel[5].

d. Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora si tribunalele cuprinse in circumscriptiile fiecarei dintre acestea sunt prevazute in anexa la legea de organizare judiciara. In prezent, in tara functioneaza 15 curti de apel.

Curtea de Apel Bucuresti functioneaza ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumsriptia acestora se infiinteaza la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.

e. Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema, cu personalitate juridica si isi are sediul in capitala tarii. Rolul acesteia este de asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Potrivit legii de organizare judiciara, Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in patru sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal - completul de 9 judecatori si Sectiile Unite.

Instanta suprema se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.

In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si magistrati - asistenti, iar structura acesteia cuprinde Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

Activitatea de judecata a instantei supreme se desfasoara in cadrul sectiilor, completului de 9 judecatori si in cadrul Sectiilor Unite, potrivit competentelor stabilite de lege.

Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege. In principiu, instanta suprema nu judeca cauze in fond, dar are plenitudine de competenta in rezolvarea recursurilor. Singura sectie care are competenta in privinta judecarii in fond este cea penala, care, potrivit art.22 din Legea nr.304/2004, judeca in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Csatie si Justitie si recursurile, in conditiile prevazute de lege.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport de competenta fiecareia, mai solutioneaza si cererile de stramutare, conflictele de competenta, precum si orice alte cereri prevazute de lege.

Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 9 judecatori mai judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

Sectiile Unite ale instantei supreme au in competenta: judecarea recursurilor in interesul legii, solutionarea sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie[6] si sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Sectiile Unite pot lua decizii numai in prezenta a cel putin ¾ din membrii in functie.

Trebuie mentionat ca in pofida criticilor formulate atat in doctrina dar si in viata socio-politica relativ la necesitatea mentinerii instantelor si parchetelor militare, acestea continua sa functioneze si in urma noii legi de organizare judiciara. Aceste instante si parchete au urmatoarea structura: tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel Bucuresti. Procurorii militari sunt constituiti in parchete pe langa fiecare instanta militara.

Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au totodata si calitatea de militari activi.

Sectiunea 3. Administrarea instantelor judecatoresti.

Instantele judecatoresti isi desfasoara activitate de infaptuire a justitiei potrivit principiului independentei, judecatorii supunandu-se doar legii. Totusi, justitia reprezinta un serviciu public a carui buna functionare reclama o anumita organizare administrativa si anumite organe care sa raspunda de partea organizatorica a activitatii instantelor judecatoresti. Cel mai important organ al administrarii justitiei este Consiliul Superior al Magistraturii, dar atributii in administrarea justitiei au si Ministerul Justitiei, inspectorii judecatoresti, presedintii instantelor si alti functionari angajati ai serviciilor auxiliare.

1.      Consiliul Superior al Magistraturii.

1.1  Structura Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliului Superior al Magistraturii este un organism cu personalitate juridica, independent al carui rol este de a garanta independenta justitiei fata de celelalte autoritati publice, de a asigura functionarea eficienta a sistemului judiciar si respectarea legii in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.

Consiliul Superior al Magistraturii este un organism democratic, de larga reprezentativitate, compunerea acestuia reflectand vointa magistratilor.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, dupa cum urmeaza: 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale magistratilor; 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Csatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

Consiliul Superior al Magistraturii are doua sectii - una pentru judecatori si alta pentru procurori. Sectia pentru judecatori este alcatuita din: 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 3 judecatori de la curtile de apel, 2 judecatori de la tribunale, 2 judecatori de la judecatorii. Sectia pentru procurori este alcatuita din: un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Departamentul National Anticoruptie; un procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel; 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale si un procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii ce compun sectiile sunt alesi de adunarile generale ale judecatorilor sau dupa caz, ale procurorilor, prin vot secret, direct si personal, dupa o procedura prevazuta de lege.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din judecatorii si procurorii numiti de Presedintele Romaniei. Nu pot fi alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.

Validarea listelor cuprinzand magistratii alesi se face de catre Senat.

Reprezentantii societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii sunt alesi de Senat, la propunerea organizatiilor profesionale ale juristilor, consiliilor profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociatiilor si fundatiilor, care au ca obiect unic de activitate apararea drepturilor omului, confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national. Pot fi propusi numai specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica, care se bucura de o buna reputatie profesionala si morala, nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege, nu au calitatea de membri al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de demnitate publica.

Hotararile Senatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

1.2. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt, in general, legate de misiunea acestuia de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei, precum si acela de a apara reputatia profesionala a magistratilor.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii se impart in cele ce revin plenului acestuia si cele care sunt in competenta sectiilor Consiliului.

1.2.1. Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al magistraturii are competenta in probleme relative la cariera magistratilor, la recrutarea, evaluarea, formarea si examenele magistratilor, la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor, precum si atributii de reglementare sau de initiator al unor acte normative ce intereseaza organizarea judiciara.

1.2.1.1. Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii relative la cariera magistratilor sunt urmatoarele:

a.                           propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;

b.                          dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;

c.                           numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

d.                          elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari;

e.                          propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori, in conditiile legii;

f.                            indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

1.2.1.2. Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii relative la recrutarea, evaluarea, formarea si examenele magistratilor sunt urmatoarele:

a.                             la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, stabileste numarul anual de cursanti ai Institutului National al Magistraturii, aproba anual data si locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii, stabileste tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justitie, emite avize si adopta regulamente, in cazurile si in conditiile prevazute de lege;

b.                            numeste comisia de admitere si comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea in Institutul National al Magistraturii, in conditiile prevazute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere in Institutul National al Magistraturii;

c.                             organizeaza si valideaza examenul de capacitate al magistratilor. Aproba programul de formare profesionala continua a magistratilor, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, precum si tematica activitatilor de formare profesionala continua, organizate de curtile de apel si parchetelor de pe langa acestea;

d.                            dispune organizarea concursului de promovare a magistratilor;

e.                            numeste comisiile de evaluare anuala a activitatii profesionale a magistratilor, in conditiile legii;

f.                              numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai Institutului National al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii. Desemneaza judecatorii si procurorii care vor face parte din Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii;

g.                            aproba structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiitific al Institutului Ntional al Magistraturii;

h.                            numeste directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemneaza magistratii membri in Consiliul de conducere al scolii.

i.                              indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de judecata, avand in competenta solutionarea contestatiilor formulate de magistrati impotriva hotararilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor in materie disciplinara, controlul acestora fiind realizat de completul de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

1.2.1.3. Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii relative la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor sunt urmatoarele:

a.                           aproba infiintarea si desfiintarea sectiilor curtilor de apel, ale instantelor din circumscriptiile acestora si ale parchetelor de pe langa acestea, precum si infiintarea sediilor secundare ale instantelor judecatoresti si circumscriptiilor acestora, in conditiile legii;

b.                           avizeaza proiectul de hotarare a Guvernului privind lista localitatilor care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor;

c.                           stabileste categoriile de procese sau de cereri care se solutioneaza in municipiul Bucuresti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege;

d.                           la propunerea presedintilor curtilor de apel, stabileste numarul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate, precum si judecatoriile la care functioneaza un vicepresedinte;

e.                           la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, stabileste numarul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si al prim - procurorilor parchetelor de pe langa tribunale, precum si parchetele de pe langa judecatorii, unde prim - procurorii sunt ajutati de adjuncti;

f.                            convoaca adunarile generale ale magistratilor, in conditiile legii;

g.                           aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante si parchete;

h.                           elaboreaza proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice, si emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor.

1.2.1.4. Plenului Consiliului Superior al Magistraturii are anumite atributii de reglementare sau de initiator al unor acte normative ce intereseaza organizarea judiciara, cum ar fi:

a.                           adoptarea Codului deontologic al magistratilor, Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, precum si alte regulamente si hotarari prevazute de legea de organizare judiciara si de legea privind statutul magistratilor;

b.                           asigurarea publicarii Codului deoantologic al magistratilor si a regulamentelor adoptate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii;

c.                           avizarea proiectelor de regulamente si ordine care se aproba de ministrul justitiei;

d.                           poate sesiza ministrul justitiei cu privire la necesitatea initierii sau modificarii unor acte normative in domeniul justitiei;

e.                           publicarea anuala in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III a si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii a raportului privind starea justitiei.

1.2.2. Atributiile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Cele doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii - pentru judecatori si pentru procurori - au urmatoarele atributii:

a.       dispun detasarea si delegarea magistratilor, in conditiile legii;

b.      numesc in functii de conducere judecatorii si procurorii, in conditiile legii si ale regulamentului;

c.       examineaza recomandarile primite de la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind numirea in functie a judecatorilor in cadrul Curtii;

d.      analizeaza indeplinirea conditiilor legale de catre magistratii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de catre alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare in magistratura, de catre magistratii inscrisi la concursul de promovare in functii de executie si de catre cei care si-au depus candidatura pentru promovarea in functii de conducere;

e.       solutioneaza contestatiile impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuala a activitatii profesionale a magistratilor, constituite in conditiile legii;

f.        iau masuri pentru solutionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzatoare a magistratilor;

g.       sectia pentru judecatori este competenta sa incuviinteze perchezitia, retinerea sau arestarea preventiva a judecatorilor si a magistratilor - asistenti iar sectia pentru procurori incuviinteaza perchezitia, retinerea sau arestarea preventiva a procurorilor;

h.       sectia pentru judecatori numeste si promoveaza magistratii - asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

i.         propun Presedintelui Romaniei numirea in functie si revocarea din functie a presedintelui,vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

j.        avizeaza propunerea ministrului justitiei de numire si revocare din functie a procurorului generalal Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului sef al Departamentului National Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorilor sefi de sectie din aceste parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si terorism si a adjunctului acestuia;

k.      aproba transferul judecatorilor si procurorilor;

l.         dispune suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor;

m.     au rolul de instante de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, pentru faptele prevazute de legea privind statutul magistratului, precum si pentru exercitarea functiei cu rea - credinta sau grava neglijenta de catre acestia, daca fapta nu constituie infractiune. Sectia pentru judecatori are rolul de instanta disciplinara si pentru magistratii - asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

1.3. Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca organ cu activitate permanenta. Hotararile se iau in plen sau in cadrul sectiilor, potrivit atributiilor care revin acestora.

Conducerea Consiliului este asigurata de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii alesi in adunarile generale ale judecatorilor si ale procurorilor. Alegerea presedintelui si vicepresedintelui se face de catre plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in prezenta a cel putin 15 membri, cu votul majoritatii. In perioada mandatului, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecator sau procuror.

Consiliul Superior al Magistraturii se intruneste in plen si in sectii ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui, vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor.

Lucrarile plenului sunt prezidate de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii cu exceptia cazului in care la lucrari participa Presedintele Romaniei. In acest caz, Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile fara drept de vot.

Lucrarile plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfasoara in prezenta a cel putin 15 membri. Hotararile se iau cu votul majoritatii membrilor Consiliului. Reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Lucrarile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate de presedintele sau, dupa caz, de vicepresedintele Consiliului. In lipsa acestora membri prezenti aleg, cu votul majoritatii, un presedinte de sedinta. Lucrarile sectiilor sunt legal constituite in prezenta majoritatii membrilor acestora.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii.

Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot, in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in materie disciplinara.

Presedintele Romaniei prezideaza , fara drept de vot, lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.

Lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regula, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice.

Ordinea de zi a sedintelor si hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct si secret si se publica in Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii sau pe pagina de internet a acestuia.

1.4. Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar pe intreaga durata a mandatului de 6 ani, fara a exista posibilitatea reinvestirii..

Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, magistrat in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu. Tot in categoria incompatibilitatilor se poate incadra si prevederea potrivit careia din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soto sau rude ori afini pana la gradul IV inclusiv.

Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza in urmatoarele situatii: la expirarea mandatului, in caz de demisie, revocare din functie[7], nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data alegerii, in caz de pierdere a functiei ce a determinat desemnarea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii[8] si prin deces.

2. Ministerul Justitiei

Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care asigura elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de Guvernare in vederea bunei functionari a justitiei si vegheaza la stricta aplicare a legii, in conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.

Ce mai importante atributii ale Ministerului Justitiei in domeniul administrarii justitiei sunt urmatoarele:

a.       asigura buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public si vegheaza, potrivit competentelor sale, la respectarea drepturilor omului si a libertatilor sale fundamentale in activitatea instantelor judecatoresti si a parchetelor, precum si la accesului liber si facil la justitie;

b.      elaboreaza strategii, programe si proiecte de acte normative in domeniul justitiei si participa la corelarea legislatiei interne cu acquisul comunitar, cu normele de drept international, cu documentele ONU, ale OSCE si ale Consiliului Europei, normele dreptului comunitar si euroatlantic, precum si cu procedurile jurisdictionale acceptate;

c.       examineaza si face propuneri referitoare la adaptarea legislatiei pentru asigurarea compatibilitatii cu obligatiile asumate prin conventiile internationale la care Romania este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislatiei in procesul de integrare europeana si euroatlantica;

d.      elaboreaza si propune Guvernului, in colaborare cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritati sau institutii publice interesate, instrumentele juridice corespunzatoare pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor stabilite in sarcina statului roman prin conventii internationale, hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, ale unor tribunale penale internationale sau ale altor organisme internationale cu atributii jurisdictionale;

e.       elaboreaza studii privind cadrul intelegerilor internationale si participa, in conditiile legii, la negocieri in vederea incheierii de conventii internationale interesand domeniul justitiei; avizeaza, in limitele competentei sale, proiecte de conventii internationale, anterior aprobarii negocierii lor; indeplineste sau asigura aducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei si instantelor judecatoresti, potrivit conventiilor si uzantelor internationale;

f.        efectueaza studii, analize si documentari privind necesitatea initierii, completarii sau modificarii unor acte normative din domeniul justitiei; organizeaza si coordoneaza activitatea desistematizare, simplificare si perfectionare a legislatiei din domeniul sau de activitate;

g.       constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri si alte acte normative complexe ce intereseaza domeniul justitiei si asigura, dupa adoptare, editarea si publicarea editiilor oficiale ale acestora;

h.       organizeaza examene sau concursuri in vederea admiterii in magistratura, examene de capacitate ale magistratilor, precum si cele de promovare in functie si participa la examenele de numire si de capacitate ale notarilor publici, ale executorilor judecatoresti si ale personalului propriu;

i.         conduce, indruma si verifica activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate aplicate condamnatilor si a unor masuri educative aplicate minorilor si asigura conditiile pentru respectarea drepturilor si indatoririlor prevazute de lege pentru aceste categorii de persoane; indeplineste atributiile prevazute in Conventia europeana asupra transferarii persoanelor condamnate si in protocolul aditional la aceasta, ratificate de Romania;

j.        indeplineste atributiile care ii sunt stabilite prin legea notarilor publici si a activitatii notariale, legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, legea cetateniei romane, legea privind executoarii juecatoresti, legea privind statutul functionarilor publici, legea bancara, dispozitiile legale cu privire la asociatii si fundatii si cele relative la supravegherea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare sau in alte legi speciale;

k.      coordoneaza, indruma si controleaza din punct de vedere administrativ si metodologic activitatea de expertiza tehnica judiciara; organizeaza examenele pentru atribuirea calitatii de expert tehnic judiciar si testeaza specialistii, in conditiile legii; asigura perfectionarea pregatirii profesionale a expertilor tehnici judiciari si a specialistilor;

l.         editeaza buletine informative, culegeri de acte normative si de practica judiciara, precum si alte materiale din domeniul sau de activitate.

Conducerea Ministerului Justitiei este asigurata de ministrul justitiei. Atributiile acestuia au fost considerabil reduse prin noile legi privind organizarea judiciara, si statutul magistratului, majoritatea competentelor in materia carierei magistratilor fiind preluate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Rolul ministrului justitiei cade mai mult asupra necesitatii asigurarii conditiilor materiale pentru buna organizare si functionare a actul de justitie. Unele atributii ale ministrului justitiei cu privire la recrutarea persoanelor care participa la realizarea justitiei s-au mentinut.

Astfel, ministrul justitiei numeste asistentii judiciari, la propunerea Consiliului Economic si Social. Tot el aplica si sanctiunile disciplinare acestora.

3. Presedintii instantelor. Conducerea instantelor judecatoresti.

Instantele judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte.

Presedintii tribunalelor, tribunalelor specializate si ai curtilor de apel sunt ajutati, in activitatea de conducere, de catre 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. Sectiile instantelor sunt conduse de catre un presedinte.

Rolul presedintilor si vicepresedintilor instantelor este unul administrativ. Ei adopta masuri manageriale pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.

Legea interzice cu desavarsire orice imixtiune a conducerii administrative in activitatea de judecata. Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti, ori, dupa caz, prin judecatori inspectori trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerea lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la probleme generale de conducere a instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea disciplinara, in conditiile legii.

Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:

a.                              la curtile de apel: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;

b.                              la tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;

c.                              la tribunalele specializate si la judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pentru o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.

La instantele judecatoresti se organizeaza anual sau de cate ori este necesar adunari generale ale judecatorilor. Adunarile generale ale judecatorilor au urmatoarele atributii:

a.       dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;

b.      aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c.       dezbat probleme de drept;

d.      analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e.       formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f.        aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;

g.       initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prevazute de Legea nr.317/2004;

h.       indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este asigurata de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere, alcatuit din presedinte, vicepresedinte, si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii.

Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie adpta hotarari cu votul majoritatii membrilor sai si are urmatoarele atributii:

a.                             aproba Regulamentul privind organizarea si funtionarea admininstativa, precum si statele de fuctii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

b.                             recomanda Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor in functie carora le expira mandatul de 6 ani;

c.                             propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;

d.                             organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;

e.                             exercita actiunea disciplinara impotriva presedintelui, vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si impotriva presedintilor curtilor de apel;

f.                               propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

g.                             exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Adunarea generala a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie are atributii precum:

a.       aprobarea raportului anual de activitate;

b.      aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finatelor Publice;

c.       alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

4. Personalul auxiliar de specialitate.

Toate instantele judecatoresti si parchetele au in structura lor urmatoarele compatimente: registratura, grefa, arhiva, biroul de informare si relatii publice si biblioteca.

Aceste structuri nu participa in mod direct la infaptuirea actului de justitie, dar prin atributiile lor, stabilite prin Regulamentul de ordine interioara, au un rol important in infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti. Astfel, potrivit legii, grefierii participa la sedintele de judecata si la efectuarea actelor de urmarire penala in scopul consemnarii operatiilor realizate in cadrul procedurii judiciare.

Sectiunea 4. Ministerul Public.

Potrivit Constitutiei Romaniei, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi desfasoara activitatea prin procurori constituiti in parchete.

Natura juridica a Ministerului Public a fost obiectul unor permanente controverse. Opiniile exprimate in literatura de specialitate au oscilat intre a incadra Ministerul Public in categoria organismelor care exercita puterea judecatoreasca si a plasa aceasta autoritate in zona executivului. Prima opinie se intemeiaza pe asezarea topografica a institutiei in Constitutie, in capitolul denumit ,,Autoritatea judecatoreasca,,. Aceasta opinie nu poate fi acceptata, deoarece potrivit Constitutiei procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, ceea ce face incompatibila institutia cu atributele necesare pentru infaptuirea justitiei, adica independenta totala de orice putere a statului. In plus, plasarea Ministerului Public intre organismele care exercita puterea judecatoreasca ar fi contrara dispozitiilor constitutionale potrivit carora ,,puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitiesi de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege,,.

In realitate, rolul Ministerului Public este in stransa conexiune cu activitatea de infaptuire a justitiei in cauze penale si civile, dar procurorii nu au aptitudinea de a solutiona conflicte ivite in viata sociala, aceasta atributie revenind exclusiv instantelor judecatoresti.

4.1. Organizarea Ministerului Public.

Parchetul reprezinta structura organizatorica a Ministerului Public. Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet. De asemenea, pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza un parchet condus de un procuror general.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona birouri conduse de procurori sefi. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura lor si cate o sectie pentru minori si familie.

4.1.1. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri. Procurorul general al Parchetului de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. El reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelate autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.

In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. Acest organism este constituit procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul inspector sef si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.

Asa cum rezulta din cele de mai sus, legea reglementeaza existenta unui organism larg reprezentativ la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv adunarea generala a procurorilor. Aceasta se convoaca de procurorul general, anual sau ori de cate ori este necesar. Competentele acestui organism sunt stabilite prin asemanare cu cele pe cre le detin adunarile generale ale judecatorilor in cadrul instantelor judecatoresti.

4.1.2. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ( D.I.I.C.O.T. ).

In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza . Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ( D.I.I.C.O.T. ), ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si a terorismului.

In cadrul D.I.I.C.O.T. sunt incadrati procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi incadrati procurori care au o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator si care au fost declarati admisi in urma unui interviu organizat de comisia costituita in acest scop, prin ordin al Procurorului general al Prachetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

4.1.3. Departamentul National Anticoruptie ( D.N.A. ).

Parchetul National Anticorupti reprezinta o structura autonoma in cadrul Ministerului Public, fiind specializat in combaterea infractiunilor de coruptie. Departamentul are personalitate juridica.

Activitatea acestui organism este coordonata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Departamentul National Anticoruptie este condus de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi procurori adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asupra problemelor generale de conducere ale depatamentului decide colegiul de conducere, constituit din procurorul sef, adjunctii si 5 procurori alesi de adunarea generala.

Adunarea generala a procurorilor Departamentului National Anticoruptie se convoaca de procurorul general al acestui parchet, anula sau ori de cate ori este necesar si are competentele similare cu cele prevazute de lege pentru adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

4.1.4. Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii.

Parchele sunt constituite pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie. Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au personalitate juridica.

Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali in timp ce parchetele de pe langa tribunale si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.

In cadrul fiecarui parchet functioneaza cate un colegiu de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor si care are in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute de lege pentru colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti. In mod asemanator, in cadrul parchetelor functioneaza adunarile generale ale procurorilor, cu competente similare cu cele ale adunarilor generale ale judecatorilor.

4.2. Functionarea si atributiile Ministerului Public.

4.2.1. Principiile functionarii Ministerului Public.

Procurorii iti desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierahic.

Controlul ierarhic, specific activitatii procurorilor, consta in faptul ca dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

Cu toate ca subordonarea ierarhica este o caracteristica a activitatii procurorilor, legea prevede ca in ce priveste solutiile dispuse, procurorul este autonom. In acest sens, se prevede ca procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, tinand seama de probele administrate in cauza.

Pe langa controlul ierarhic exercitat in cadrul Ministerului Public, legea reglementeaza si controlul ministrului justitiei. Potrivit art.69 din Legea nr.304/2004, ministrul justitiei, cand considera necesar, din initiativa proprie sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati.

Controlul exercitat de ministrul justitiei consta in verificarea modului in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. In cadrul atributiilor sale, ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau dupa caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii.

4.2.2. Atributiile Ministerului Public.

Atributiile procurorilor se manifesta in principal in materie penala, rolul acestora in procesul civil fiind diminuat.

Potrivit dispozitiilor legale, procurorii au urmatoarele atributii

a.                            efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

b.                           conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala[9];

c.                            sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

d.                           exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege[10];

e.                            participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata[11];

f.                             exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti;

g.                            apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;

h.                            actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;

i.                              studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;

j.                             exercita orice alte atributii prevazute de lege.



[1] Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827/13.09.2005.

[2] Legea nr.56/1993 a Curtii Supreme de Justitie, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.56/08.02.1999, fiind modificata prin O.U.G.nr.224/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.606/25.11.2000 si prin O.U.G. nr.113/30.08.2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.558/07.09.2001. Legea nr.56/1993 a fost in parte abrogata prin noua lege de organizare judiciara nr.304/2004.

[3] Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826/13.09.2005.

[4] Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827/13.09.2005.

[5] Potrivit art. 3 pct.1 C.proc.civ., curtile de apel judeca in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele autoritatilor si institutiilor centrale.

[6] Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Judecata va contunua dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei.

[7] Revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de presedintele sau vicepresedintele Consiliului, in situatia in care persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sau in cazul neindeplinirii atributiilor in cadrul Consiliului Superior al Magistrturii. Competenta luarii masurii revocarii revine Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Deasemeni, sanctiunea disciplinara aplicata unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii atrage de drept pierderea calitatii de membru al Consiliului.

[8] Magistratii alesi membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii isi pierd aceasta calitate in cazul transferului sau al detasarii in functii din afara instantelor sau, dupa caz, a parchetelor.

[9] Potrivit legii, organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.

[10] Potrivit art.45 alin.1 din Codul de procedura civila, Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, prevede ca atunci cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.

[11] Potrivit art.64 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului. In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.

Potrivit art.45 alin.3 din Codul de procedura civila, procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Sunt cazuri expres prevazute de lege cand participarea procurorului la procesul civil este obligatoriei, absenta sa atragand nulitatea hotararii judecatoresti pronuntate in aceste conditii ( cererea privind punerea sub interdictie a unei persoane, judecarea cererilor de expropriere, judecarea apelului sau recursului declarat in materia desenelor si modelelor industriale, etc. ).



Drept



ARMONIZAREA FISCALA SI COOPERAREA FISCALA - PILONI AI POLITICII FISCALE COMUNITARE
DREPT CONTENCIOS CONSTITUTIONAL - TEST GRILA
Intrebari pentru examen - disciplina Dreptul libertatilor fundamentale
Functiile si Fazele Procesului Penal
Neglijenta in serviciu: continut legal si continut constitutiv
Legea generala a vamilor din 15 iunie 1874
JURISPRUDENTA COMUNITARA PRIVIND CONCURENTA SI SERVICIILE PUBLICE
Dreptul bunurilor (drepturile reale) - test grila
ARESTAREA PREVENTIVA: ASPECTE PROBLEMATICE ALE PRACTICII
Prezumtiile





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate