Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
OBIECTUL PARTAJULUI


OBIECTUL PARTAJULUI


OBIECTUL PARTAJULUI

10. PRECIZARI PREALABILE

Obiectul partajului il constituie masa indiviza alcatuita, in principiu, din toate elementele patrimoniului la data deschiderii mostenirii. Avand in vedere componenta patrimoniului sucesoral (activ si pasiv) imparteala trebuie sa aiba practic in vedere toate elementele active si pasive ale acestuia. In realitate, exista bunuri care sunt supuse impartelii, desi nu au existat in masa succesorala la data deschiderii succesiunii, dupa cum pot exista bunuri care nu formeaza obiect al impartelii, desi existau in patrimoniul lui de cuius la decesul sau.

Potrivit art. 1060 C. civ., drepturile si obligatiunile defunctului fata de terti se impart de drept intre mostenitorii in momentul deschiderii succesiunii si nu vor forma deci obiectul impartelii. In schimb drepturile si obligatiile intre comostenitori vor forma obiectul partajului.

11. BUNURILE CARE FAC OBIECTUL IMPARTELII

11.1. In principiu, pot face obiectul impartelii, toate bunurile existente in patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, indiferent de natura lor. Astfel ca, actiunea de partaj va fi admisibila cand in masa de partajat se gasesc drepturi reale cu privire la bunurile aflate in patrimoniul defunctului (de ex. dreptul de proprietate; dreptul de superficie etc.) si drepturi de creanta (de ex. obligatia de plata a pretului pentru un bun vandut de defunct, restituirea unui imprumut acordat de de cuius etc.) 48)

Cand in cererea de partaj sunt cuprinse si bunuri care nu fac parte din masa succesorala a carui impartire s-a cerut, instanta va trebui sa delimiteze bunurile a caror partajare s-a cerut, de celelalte bunuri. 49)

Existenta a doua succesiuni, impune obligativitatea instantei de a examina separat atat bunurile pe care le cuprinde, cat si cotele - parti ce se cuvin mostenitorilor in una si cealalta mostenire.

Stabilirea cu exactitate a bunurilor ce formeaza fiecare succesiune, la data deschiderii ei este necesara, pe deo parte, pentru a se verifica daca partile au acceptat in termen cele doua succesiuni, iar pe de alta parte pentru a se putea statua in mod exact asupra tuturor drepturilor ce se cuvin partilor care au acceptat succesiunea. 50) Partajul se face in ordinea deschiderii succesiunilor, separat sau in cadrul aceluiasi proces.

11.2. Din categoria bunurilor supuse partajului si care nu existau in masa succesorala la data deschiderii mostenirii fac parte :

48. D. Chinica, op. cit., pag. 300.

49. T.S., sect. civ., dec. nr. 576 / 1958, in " Legalitatea populara ", nr. 4 / 1958 pag. 99.

50. C.S.J., sect. civ., dec. nr. 753 din 26 apr. 1990, in " Dreptul " nr. 1-2 /1991.

a) Fructele naturale, civile, industriale produse de un bun succesoral dupa data deschiderii succesiunii.

Comostenitorul care a folosit un bun succesoral (indiviz) este obligat sa aduca la masa de impartit fructele naturale si civile produse de acesta dupa deschiderea mostenirii. Aceasta obligatie a coindivizarului exista chiar daca folosintele lucrului a fost tolerata de comostenitori. 51)

Instanta suprema, in practica sa , a facut distinctie intre fructele naturale, civile si industriale. Ea a statuat ca fructele civile si naturale se dobandesc in momentul culegerii si devin ale proprietarului in virtutea dreptului de accesiune. Acest principiu justifica dreptul fiecarui comostenitor de a culege fructele bunului succesoral proportional cu cota sa parte din mostenire. 52)

Referindu-se la fructele civile, reprezentand sume de bani, instanta suprema a decis ca aceste fructe se cuvin tuturor copartasilor si, asemenea oricarui drept de creanta, se acorda numai pe ultimii trei ani. 53)

Prin fructele civile se au in vedere nu numai chinurile incasate de comostenitor, dar inclusiv " echipamentul banesc al folosintei pe care el a exercitat-o asupra unei parti din imobilul succesoral, pentru ca numai in acest mod se asigura egalitatea intre comostenitori ". 54)

Fructele industriale produse de un bun tert cultivat de coindivizari sunt incluse in masa de impartit, cu care le-a cules singur fiind obligat sa le imparta cu ceilalti comostenitori, actiunea acestora din urma fiind imprescriptibila daca fructele exista in materialitatea lor, iar daca nu exista, echivalentul lor reprezinta un drept de creanta ce poate fi valorificat in termen de trei ani.

51. T.S., sect. civ., dec. nr. 1706 / 1976, in R.R.D., nr. 3 / 1997, pag. 59.

52. T.S., sect. civ., dec. nr. 737 / 1979, in C.D. 1979, pag. 18.

53. T.S., sect. civ., dec. nr. 2791 / 1984, in " Culegere de decizii pe anul 1984", pag. 50 ;

T.S., sect. civ., dec. nr. 57 / 1982, in " Culegere de decizii pe anul 1983

pag. 80.

T.S., sect. civ., dec. nr. 2831 / 1988 in R.R.D., nr. 9 -12 / 1989, pag.135.

54. T.S., sect. civ., dec. nr. 111 / 1978 in " Culegere de decizii pe anul 1978 ", pag. 123.

Obligatia coeredului de a aduce fructele la masa de impartit isi are temeiul in principiile in materia gestiunii de afaceri si mandat. 55)

b) In masa succesorala vor fi incluse si bunurile readuse in mostenire ca efect al raportului donatiilor. Art. 751 Cod civil arata ca orice mostenitor care face parte din clasa descendentilor, precum si lotul supravietuitorilor, au obligatia sa raporteze tot ceea ce a primit cu titlu de donatie de la defunct, exceptand situatia in care donatia s-a facut cu scutin de raport. 56)

c) Obiect al impartelii vor face si bunurile readuse la masa succesorala ca efect al reductiunii liberalitatiilor excesive. Actiunea pentru desfiintarea actului de liberalitate, intocmit cu nesocotirea art. 841 Cod civil, este inaluptata impotriva legatarilor. Actiunea nu poate fi pornita decat pentru partea de rezerva ce se cuvine mostenitorului, pentru complinirea ei, asa incat odata admisa, de actiune va beneficia doar cel care a cerut-o. 57)

d) In sfarsit obiect al partajului vor mai face si bunurile dobandite ca urmare a subrogatiei reale cu titlu universal (pretul bunurilor mostenirii care au fost instrainate).

12. BUNURILE CARE NU FAC OBIECTUL IMPARTELII

Desi existau in patrimoniul defunctului, nu fac obiectul partajului urmatoarele bunuri :

55. T.S., sect. civ., dec. nr. 1706 / 1976, in " Culegere de decizii pe anul 1976", pag. 67.

56. T.S., sect. civ., dec. nr. 1085 / 1972, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1969 - 1975 ", pag. 204; T.S., sect. civ., dec. nr. 1649 / 1972, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1969 - 1975 ", pag. 205.

57. T.S., sect. civ., dec. nr. 743 / 1985, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1980 - 1985 ", pag. 123.

a) Bunurile individual determinate sau creantele lasate de defunct cu titlu de legat particular. Aceste bunuri nu se gasesc in indiviziune deoarece legatarul particular dobandeste proprietatea asupra bunului din chiar momentul deschiderii succesiunii. Pentru predarea legatului care are ca obiect un bun individual determinat, legatorul are la indemana actiunea in revendicare. 58)

b) Nu vor fi supuse partajului bunurile care prin natura sau destinatia lor nu sunt susceptibile de a fi impartite, cum ar fi : amintirile de familie, portrete, decoratii. Asemenea bunuri nu pot fi impartite datorita valorii morale pe care o detin. Daca se mentin totusi neantelegerile intre mostenitori, aceste bunuri vor fi atribuite de catre instanta acelui membru al familiei care este cel mai indicat sa le detina.

Nu vor fi supuse impartelii nici drepturile reale de folosinta asupra locurilor de veci si lucrari funerare.

Dreptul de concesiune a lucrurilor de inmormantare este un drept real imobiliar de folosinta care se exercita in indiviziune fortata de catre concesionarii coindivizari. Acest drept poate fi transmis prin mostenire legala sau testamentara, in acest din urma caz transmiterea nefiind conditionata de existenta unui anumit grad de rudenie intre defunctul concesoinar si legatar. 59)

Locul de inmormantare transmis pe calea mostenirii legale nu poate fi divizat intre mostenitori si deci nu poate face obiectul partajului. In consecinta, indiferent de pozitia care o iau mostenitorii in legatura cu mostenirea propriu - zisa, acestia dobandesc dreptul de concesiune privind locul de inmormantare, dovedindu-si vocatia succesorala legala sau testamentara pa baza certificatului de mostenitor.

Datorita naturii si caracteristicilor lui, dreptul de concesiune poate fi aparat atat prin actiunile posesorii, cat si prin cele petitorii. 60)

58. T.S., sect. civ., dec. nr. 875 / 1969, in " Culegere de decizii pe anul 1969 ", pag. 155.

59. T.S., sect. civ., dec. nr. 408 / 1973 in " Culegere de decizii pe anul 1973 ", pag. 210.

60. T.S., sect. civ., dec. nr. 246 / 1979, in R.R.D. nr. 7 / 1979, pag. 57.

In ceea ce priveste constructiile funerare care au fost executate in timpul casatoriei, pe locul de inmormantare asupra caruia unul dintre soti au drept de concesiune, instanta suprema a decis ca aceste lucrari nu vor intra in masa de partajat, " decat prin echivalentul lor valoric si nu in natura, urmand a i se recunoaste sotului care nu are drept de concesiune un drept de creanta ". 61)

c) Adaugirile si imbunatatirile efectuate bunurilor de unul sau unii dintre coindivizari. Acestea pot face obiecte de desocotire intre comostenitori, in masura in care bunurile in cauza nu cad in lotul eredului care le-a facut. 62)

d) Bunurile care sunt obiectul dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua. Exista coproprietate fortata si perpetua :

-       coproprietatea asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie. (morminte, tablouri de familie) ;

-       asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje ori apartamente, precum si a terenului aferent aflat in folosinta ori concesiune.

In acest caz, coproprietatea fortata exista numai daca fiecare etaj sau apartament apartine in exclusivitate altui proprietar.

Potrivit legii 50 / 1991 exista coproprietate fortata nu numai asupra partilor de constructii si instalatii comune apartamentelor din cladire, ci si asupra dreptului de concesiune privind terenul. Dreptul de conocesiune asupra terenului se transmite in caz de succesiune sau instrainare a bunului principal.

-       asupra lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosinta a doua imobile vecine. De exemplu, nu vor putea fi partajate o curte comuna, poteca sau drum care duc la doua proprietati alaturate.

61. T.S., sect. civ., dec. nr. 1500 / 1976, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1975 - 1980 ", pag. 137.

62. T.S., sect. civ., dec. nr. 1593 / 1979, in " Culegere de decizii pe anul 1979", pag. 124.

Daca aceste bunuri sunt situate pe unul din fonduri si servesc pentru utilitatea celuilalt fond ne aflam in fata unei servituti, nu in fata unei coproprietati. 63)

-       asupra despartiturilor comune (ziduri, santuri, garduri).

-       servituti servitutiilor daca sunt individuale prin natura lor, ele vor putea fi impartite in ceea ce priveste modul lor de folosinta.64) Indivizibile sunt in principiu uzul si abitatia.

Instanta suprema a decis ca " starea de indiviziune fortata asupra partilor comune poate sa inceteze daca exista acordul tuturor coproprietarilor, deci nu impotriva vointei lor ; refuzul unui coproprietar de a consimti neputand fi considerat o exercitare abuziva a dreptului sau ". 65) Aceasta forma de incetare a coindiviziunii fortate nu este posibila decat atunci cand bunul comun, prin natura sa poate fi impartit (de ex., pod). Pot aparea si situatii cand mentinerea unei astfel de coproprietati nu mai este necesara. 66)

In acest sens, instanta suprema a hotarat ca prin exceptie, starea de indiviziune fortata poate incita prin aceleasi modalitati ca si coproprietatea comuna pe cote - parti. De exemplu, podul unei cladiri nu poate fi partajat deoarece se afla in folosinta comuna. Cu toate acestea instanta suprema a decis ca " prin natura sa podul poate fi impartit prin practicarea unei intrari separate, instanta poate sa dispuna o atare impartire ". 67) La cererea coproprietarilor, instanta va aprecia daca o asemenea partajare se justifica, avand in vedere natura si destinatia bunului ce face obiectul coproprietatii fortate si perpetue.

63. Ion P. Filipescu, " Drept civil. Drept de proprietate si alte drepturi reale ", pag. 155.

64. C. Hamangiu, I. Rosetti - Balanescu, Al. Baicoianu, vol. III, op. cit., pag.790.

65. T.S., sect. civ., dec. nr. 1095 / 1982, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1980 - 1985 ", op. cit., pag. 68.

66. Eugeniu Safta - Romanov, " Dreptul de mostenire ", vol. II, pag. 213.

67. T.S., sect. civ., dec. nr. 1039 / 1975, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1969 - 1975 ", pag. 94.

13. PROBLEMA CONSTRUCTIEI RIDICATE DE CUIUS PE TERENUL ALTUIA

 

O problema totala de catre doctrina si practica judiciara este aceea referitoare la includerea in masa partajabila a constructiei ridicate de de cuius pe terenul altuia.

S-a admis in general opinia in sensul ca dreptul constructorului pe terenul altuia este un drept de creanta pe care acesta il poate valorifica impotriva proprietarului terenului, numai daca acesta, invocand dreptul de accesiune imobiliara, nu va mai respecta dreptul de folosinta.

Constructorul nu este pagubit, daca nu-si valorifica creanta, deoarece scopul lui urmarit prin edificarea constructiei, - dreptul de folosinta - a fost atins.

Cat timp proprietarul terenului nu isi valorifica dreptul de accesiune imobiliara si ii lasa pe constructori sa foloseasca nestingheriti imobilul, nu poate fi obligat a despagubi pe acestia. In caz contrar, ar insemna ca, peste vointa sa, proprietarul terenului i s-a creat o situatie impovaratoare. 68)

In concluzie, daca de cuius edificase o astfel de constructie, in masa partajabila va intra dreptul de a folosi constructia si dreptul de a pretinde despagubiri proprietarului terenului, in cazul in care si-ar exercita dreptul de accesiune imobiliara. 69)

Intr-o alta opinie se sustine ca dreptul constructorului pe terenul altuia constituie o proprietate rezolubila atipica. 70)

68. T.S., sect. civ., dec. nr. 199 / 1984, in R.R.D., 12 / 1984, pag. 70; T.S., sect. civ., dec. nr. 1378 / 1986, R.R.D. 5 / 1987, pag. 62.

69. F. Deak si colaboratorii, " Mostenirea testamentara. Transmisiunea si imparteala mostenirii ", pag. 152 - 153.

70. C. Barsan (II) " Regimul juridic al constructiilor edificate pe terenul proprietatea altei persoane ", in R.R.D. nr. 5 / 1985, pag.33; V. Stoica (II) " Momentul in care se naste dreptul de accesiune imobiliara artificiala ", in R.R.D. nr. 9 / 1987, pag. 33; C. Statescu " In legatura cu practica judiciara privind partajul unor constructii cladite fara autorizatie legala " in R.R.D. nr. 12 / 1982, pag. 81.

Astfel ca, cel ce ridica o constructie pe terenul altuia exercita asupra acestei constructii anino sibi habendi , posesie ce corespunde unui drept de proprietate ce este afectat de un eveniment viitor si nesigur in precizarea atitudinii proprietarului terenului cu privire la constructia astfel ridicata, eveniment ce poate primi semnificatia unei conditii rezolutorii. Manifestarea de vointa a proprietarului in sensul de a prelua constructia ridicata de de cuius pe terenul lui, este o conditie pozitiva cu valoare suspensiva pentru proprietar si rezolutorie pentru constructor. Aceasta inseamna ca dreptul constructorului nu este un drept de creanta, ci un drept de proprietate rezolubila ca modalitate juridica a dreptului de proprietate.

Fata de proprietatea rezolubila obisnuita, nascuta in temeiul unui act juridic translativ de proprietate afectat de o conditie rezolutorie, situatia pe care o avere in vedere este atipica deoarece nu suntem in prezenta unui act juridic, ei a unui fapt juridic pe baza caruia a luat nastere aceasta proprietate.

Opinia majoritara face distinctie intre situatia cand defunctul a construit pe terenul altuia cu acordul acestuia, de situatia cand a construit fara acordul proprietarului terenului. 71)

In prima situatie, constructorul va deveni proprietarul constructiei si va avea dreptul de folosinta asupra terenului, rezultatul un drept de superficil. In cazul acesta constructia va intra in masa succesorala.

In cea de a doua situatie proprietarul constructiei terenului va deveni si proprietarul constructiei in virtutea dreptului de accesiune imobiliara. In acest caz comostenitorii vor imparti valoarea de circulatie a constructiei si nu dreptul de proprietate asupra ei, deoarece constructorul are un drept de creanta care isi au originea in obligatia proprietarului de a-l despagubi.

Singura modalitate prin care constructorul posesor poate deveni proprietar este uzucapiunea.

71. L. Stanciulescu " Mostenirea testamentara. Transmiterea si imparteala mostenirii ", pag. 267 - 268 ; Eugen Safta - Romanov, " Dreptul de mostenire ", vol II, pag. 211.

14. EVALUAREA BUNURILOR ( vezi ANEXA I )

In legatura cu evaluarea bunurilor indivize, practica judiciara a aratat ca o importanta deosebita au stabilirea valorii lor. Pentru calculul acestei valori de circulatie a bunurilor supuse partajului nu este suficienta simpla apreciere a expertului tehnic, ci este necesara admiterea unor probe concludente. 72)

Daca exista un acord intre parti cu privire la valoarea bunurilor si daca paratul nu doreste si contesta valoarea stabilita la un moment dat prin expertiza, hotararea va tine seama de valoarea astfel stabilita. 73) Partile sunt libere sa aleaga orice modalitate de evaluare, dar instanta va trebui sa atraga atentia partilor asupra consecintelor pe care le-ar produce un alt mod de evaluare decat criteriile specifice valorii de circulatie.

In practica judiciara se subliniaza in mod constant ca, daca nu exista un acord intre parti cu privire la valoarea bunurilor partajabile, judecatorii sunt datori sa arate partilor consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor si sa administreze, la cerere, toate probele stabilirii acestei valori.

Practica judiciara a retinut ca pentru asigurarea echitatii partajului si egalitatii in drepturi a copartasilor trebuie avuta in vedere starea fizica in care se aflau bunurile la momentul deschiderii succesiunii, dar valoarea care va fi luata in calcul este cea de la data partajului. 74)

72. T.S., sect. civ., dec. nr. 13 / 1975, in " Culegere de decizii pe anul 1975 ", pag. 68.

73. C.S.J., completul de judecata, dec. nr. 14 / 1994, in " Dreptul ", nr. 12 / 1994, pag.112 74.T.S., sect. civ., dec. nr. 1930 / 1993 in " Dreptul ", nr. 7 / 1994, pag. 93 ; vezi A. Cristian Fl. Basas " Consideratii referitoare la preturile actuale ale locuintelor ", in " Dreptul " nr. 1 / 1993, pag. 47 si urm.; N.Iancu Florescu, "Evaluarea cladirilor de locuit construite cu sprijinul statului si a locuintelor construite din fonduri proprii ", " Dreptul ", nr. 6 / 1991, pag. 38.

Luarea in considerare a valorii bunurilor din momentul partajului face ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala, ca si sporul de valoare dobandit de bunuri - in masura in care nu sunt rezultatul interventiei unuia din copartasi - sa se impute asupra drepturilor tuturor, ori dupa caz, sa profite toti, asigurandu-se deplina egalitate a acestora. In cazul in care uzura sau sporul de valoare sunt determinate de activitatea unuia dintre copartasi, diminuarea valorica a bunurilor sau sporul de valoare influenteaza numai drepturile acelui copartas. 75)

In prezent, evaluarea bunurilor se face in raport cu valoarea de circulatie, indiferent ca este vorba de locuinte, terenuri sau bunuri mobile.

In prezenta constructiilor edificate in regie proprie sau cu sprijinul statului, Curtea Suprema de Justitie a statuat ca pentru stabilirea valorii de circulatie a lor " se impune a se determina pretul ce se practica la vanzarea - cumpararea unui imobil asemanator si care este dat, in primul rand de jocul cererii si ofertei, acesta fiind influentat, printre altele, de caracteristicile tehnice ale imobilului si zona in care se afla situat " .76)

La stabilirea de circulatie a unei constructii edificate in regie proprie vor fi avute in vedere unele elemente cum ar fi: materialele din care este construita cladirea, finisajele, preturile practicate in acea localitate pentru imobile similare etc.

In cazul locuintelor cumparate sau construite, dar neachitate integral, in masa partajabila va fi inclusa suma care reprezinta valoarea de circulatie a imobilului, iar nu un simplu drept de creanta reprezentand valoarea avansului si a ratelor de imprumut achitate. 77)

La partajarea terenurilor, pentru a se stabili valoarea lor reala de circulatie, este necesar sa se tina seama de criteriile ce conduc la aflarea valorii

75. T.S., sect. civ., dec. nr. 1474 / 1987, in R.R.D. nr. 4 / 1988, pag. 67.

76. C.S.J., sect. civ., dec. nr. 2465 / 1992, in " Problema de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie ", pag. 155.

77. S. Deleanu " Despre modul de partajare a unei locuinte construite sau cumparate cu sprijinul statului ", in " Dreptul " nr. 10-11/ 1991, pag. 58.

economice a acestora, exemplificativa fiind calitatea si proprietatile solului, reliefului, amplasamentului si destinatia terenurilor, gradul de fertilitate sau starea de degradare. 78)

Instanta Suprema a mai decis ca evaluarea retinuta pe temeiul unor baremuri stabilite de organele administratie locale nu poate reflecta valoarea economica reala a terenurilor si are drept consecinta crearea unei inechitati intre coindivizari, in special celor carora li s-au stabilit terenuri in natura si acei care si-au primit echivalentul cotei lor in bani. 79)

Daca obiectul partajului il formeaza bijuterii, atunci se va avea in vedere valoare pe piata libera di momentul evaluarii.




Drept



RESTRICTII LA LIBERA PRESTARE A SERVICIILOR
Normele conflictuale privind conditiile de fond ale contractelor si ale altor acte juridice
Favorizarea infractorului: continut legal si constitutiv
Raportul juridic penal
RAPORTUL JURIDIC CU ELEMENT DE EXTRANEITATE
Prostitutia: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
Marturia mincinoasa: continut legal, elemente de structura
Functiile si Fazele Procesului Penal
Procedura de judecata in prima instanta
Omisiunea sesizarii organelor judiciare: continut legal, continut constitutiv









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate