Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Modalitati de desfacere a casatoriei


Modalitati de desfacere a casatoriei




Modalitati de desfacere a casatoriei

1. Desfacerea casatoriei la initiative unuia dintre soti

Din interpretarea art. 38 alin. 1 si 3 Cod.fam., potrivit carora “Instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila”, respectiv, “Oricare dintre soti poate cere divortul atunci cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei”, deducem urmatoarele conditii cumulative ale acestui tip de divort:




- existenta unor motive temeinice;

- motivele temeinice invocate sa fi vatamat grav relatiile dintre soti;

- continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila;

Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz, de catre instanta de judecata. Acordul partilor pentru desfacerea casatoriei si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de sanatate sunt considerate de lege motive temeinice.

Din cele aratate rezulta ca, exceptand acordul sotilor pentru divort, pentru a se putea pronunta divort trebuie indeplinite urmatoarele conditii : a) existenta unor motive temeinice; b) acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti; c) continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila. Acordul sotilor pentru divort poate fi considerat tot un motiv temeinic. Fiind vorba de motive temeinice, inseamna ca divortul se va pronunta numai in cazuri justificate, nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare dintre soti ori cand traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil. Prin urmare, temeinicia motivelor de divort implica o anumita gravitate si  durata a neintelegerilor dintre soti. Motivele sunt temeinice daca au vatamat grav raporturile dintre soti. Consideram ca instanta este indreptatita si datoare sa depuna straduintele necesare pentru a cunoaste realitatea motivelor de divort, fara a se limita la ceea ce se invoca in actiune, care uneori sunt doar aparente si nereale. In acest scop, instanta poate sa dispuna efectuarea probelor pe care le-ar socoti necesare pentru lamurirea situatiei. Desigur, in cazul acordului sotilor nu se vor mai administra probe cu privire la temeinicia motivelor de divort.

Aceata reglementare este de natura sa apere casatoria, dar in limite rezonabile, cu inlaturarea exagerarilor de orice fel deoarece stabilitatea casatoriei nu depinde numai de lege, ci si de alti factori extrajuridici.

In practica judiciara au fost considerate, de exemplu, motive temeinice de divort :

- Refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt sau parasirea nejustificata a domiciliului conjugal, ceea ce inseamna separatia in fapt imputabila sotului parat.;

- Infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului;

- Atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in acte de violenta si de alte asemenea manifestari, ori care are drept consecinta neintelegeri grave intre soti, care fac imposibila continuarea casatoriei;

- Existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale;

- Existenta unei boli grave incurabile de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decat ulterior incheierii casatoriei, daca se stabileste ca manifestarile ulterioare ale bolii sunt din ce in ce mai dese si de natura sa justifice refuzul sotului reclamant de a mai coabita cu sotul parat, continuarea casatoriei devenind imposibila. Dimpotriva, boala curabila si care nu a fost ascunsa celulilalt sot nu poate constitui un motiv de divort. De asemenea, faptul ca unul din soti sufera de o boala grava ( epilepsie ) nu este de natura sa conduca, prin el insusi, la desfacerea casatoriei daca nu se face dovada ca, din cauza manifestarilor determinate de boala, convietuirea este imposibila, deoarece imbolnavirea impune respectarea obligatiei de sprijin moral si reciproc;

- Rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie;

- Separatia de fapt a sotilor nu poate legitima admiterea actiunii de divort, decat daca ea se datoreaza culpei sotului parat.

S-a decis ca in cazul in care intre soti nu au existat neintelegeri, instanta are obligatia de a stabili motivul real pentru care unul dintre soti a plecat cu serviciul intr-o alta localitate decat cea in care se afla domiciliul lor conjugal si in ce masura, din acest motiv, casatoria a devenit imposibila pentru sotul reclamant.

Imprejurarea ca sotul parat nu a contribuit la intretinerea gospodariei nu poate constitui, prin ea insasi, motiv temeinic de divort, deoarece aceasta poate fi rezolvata pe alte cai legale decat aceea a desfacerii casatoriei

2 Desfacerea casatoriei prin acordul sotilor

Divortul prin acordul sotilor introdus prin Legea nr. 59/1993 semnifica abandonarea tezei privind caracterul exceptional al disolutiei casatoriei, dar nu este o institutie cu totul noua a sistemului nostru de drept. Potrivit legislatiei actuale, divortul prin acordul sotilor se poate pronunta daca sunt indeplinite mai multe conditii, conform art. 38 alin. 2 Cod. Fam.:



pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei. Sotii pot incheia acordul lor si inainte de a trece cel putin un an de la incheierea casatoriei, acord pe care il pot folosi dupa trecerea acestui termen. In literatura juridica se considera ca ar fi fost mai bine daca sotii puteau realiza acordul lor daca a trecut cel putin un an de la data incheierii casatoriei, pana la data incheierii acordului, si nu pana la data cererii de divort cum prevede textul. Sanctiunea nerespectarii termenului de un an consta in respingerea actiunii de divort prin acordul sotilor.

sa nu existe copii minori rezultati din acea casatorie. Legiuitorul are in vedere copiii inca minori si in viata, rezultati din casatoria a carei desfacere se cere; copiii deveniti majori, precum si copiii unuia din soti – proveniti dintr-o casatorie anterioara sau din afara casatoriei, nu impiedica divortul cerut in conditiile art. 38 alin. 2 Cod. fam.[1]

Desi nu este prevazuta in mod expres printre conditiile divortului pe temeiul acordului sotilor, existenta consimtamantului valabil al sotilor in sensul desfacerii casatoriei, trebuie retinuta ca avand aceasta semnificatie, dupa cum considera unii autori[2], aducand ca argument, de exemplu, continutul art. 613 Cod. proc. civ. Astfel, la primirea cererii de divort, presedintele instantei verifica existenta consimtamantului sotilor si semnatura lor, dupa care fixeaza un termen de doua luni in sedinta publica la care va verifica din nou staruinta sotilor in desfacerea casatoriei. In ce priveste cererile accesorii divortului, instanta va putea dispune, cand nu s-a realizat acordul sotilor in aceasta privinta, administrarea probelor prevazute de lege.

Si in legislatia franceza, in art. 299 din Codul civil, este prevazuta posibilitatea sotilor de a divorta prin consimtamantul mutual cand:

ambii soti solicita divortul pe baza aceleiasi cereri. In acest caz conditia ce se cere a fi indeplinita este ca de la data incheierii casatoriei sa fi trecut cel putin 6 luni, iar termenul de gandire acordat este de 3 luni, dupa care sotii trebuie sa reinnoiasca cererea;

divortul este cerut de un sot si acceptat de celalalt. Cererea este insotita de un memoriu in care sotul descrie viata conjugala devenita intolerabila. La termen, divortul promovat de unul din soti este acceptat de celalalt.



I.P.Filipescu, op. cit., p. 223.

Emese Florian, “Dreptul familiei”, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




CONCEPTUL DE PEDEAPSA PRINCIPALA
STATUS CIVITATIS
Ghidul de audit intern privind activitatea juridica
Problematica legislatiei penale in contextul postaderarii la U.E.
ACTELE PRESEDINTELUI ROMANIEI
CONCEPTUL DE PEDEAPSA IN DOCTRINA SI LEGISLATIE
Furtul calificat
CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Efectele deschiderii procedurii insolventei
Executarea s1 stingerea obligatiilor














loading...