Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Masurile de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva


Masurile de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva




Masurile de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva

Se poate intampla ca in momentul in care fata de un invinuit sau inculpat s-a luat masura retinerii sau arestarii sa se afle in ocrotirea acestora:

un minor

o persoana pusa sub interdictie

o persoana careia i s-a instituit curatela




o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are urme de ajutor

Organul care a luat masura retinerii ori arestarii preventive are obligatia sa instiinteze autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire.

Deci masurile de ocrotire se iau cu privire la alte persoane decat invinuitului sau inculpatului.

Desi in lege nu se indica expres, este evident ca masura de ocrotire se ia pe perioada cat urmeaza masura de preventie care a determinat-o.

Masuri de siguranta

Potrivit art.112 c.p. Masurile de siguranta sunt:

a)     obligarea la tratament medical

b)     internarea medicala

c)     interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie

d)     interzicerea de a se afla in anumite localitati

e)     expulzarea strainilor

f)      confiscarea speciala

g)     interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata

Potrivit art.162 c.p.p, daca procesul in cursul urmaririi penale constata ca invinuitul sau inculpatul se afla in vreuna din situatia prevazuta in art.113sau 114 (obligarea la tratament medical sau internare medicala), sesizeaza instanta care, daca este cazul, dispune luarea in mod provizoriu a masurii de siguranta corespunzatoare si in cazul judecatii, tot instanta ia aceasta masura provizorie .

Aceasta masura o ia instanta dupa ce asculta pe invinuit ori inculpat si in prezenta aparatorului si procurorului.

Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si, totodata sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi, masura internarii provizorii dureaza pana la confirmarea acesteia de catre instanta de judecata.

Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale.

Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.

Masuri asiguratorii- Notiune importanta, functionalitate

Masurile asiguratorii se iau in cursul urmaririi penale de procuror sau instanta de judecata si consta in indisponibilizare prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale pagubei produsa prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei, amenzii.

Masurile asiguratorii, in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii prealabile a pagubei.

Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii amenzii se iau asupra bunurilor invinuitului si inculpatului (deci nu si acelor apartinand persoanei responsabila civilmente neexistand temei legal).

Ele se pot lua la cererea partii civile sau din oficiu.

Este obligatorie, in cazul cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa..

Nu pot fi sechestrate, bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art.145 din c. pen. si cele exceptate de lege.

Ordonanta de luare a masurilor asiguratorii se duce la indeplinirea de catre organul de urmarire penala care a luat masura.

Daca s-a luat de instanta, reducerea se duce la indeplinire de catre executorul judecatoresc.

Cele dispuse de procuror si instante pot fi aduse la inv. si de catre organele proprii de ex. ale unitatilor pagubite, in cazurile in care aceasta este una dintre cele la care se referaart.145 c.p.

In cazul in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, acesta poate asigura ca masura asiguratorie luata sa fie adusa la indeplinire de catre secretarul parchetului.

Masurile asiguratorii ce pot fi luate pe parcursul procesului penal sunt: sechestrul, poprirea si inscriptia ipotecara, cu precizarea ca ultimele doua sunt considerate forme specifice ale sechestrului.

Sechestrul, poprirea si inscriptia ipotecara notiune, procedura de instituire a sechestrului

Potrivit art.165 c.p.p organul care procedeaza la aplicarea

sechestrului este delegat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, putand recurge in caz de necesitate la experti.

Sunt indicate in mod obligatoriu:

obiectele din metale sau pietre pretioase

mijloacele de plata straine

titlurile de valoare interna

obiectele de arta si muzeu

colectiile de valoare

sumele de bani care fac obiectul sechestrului

In art.165sunt aratate unitatile, comerciale, unitatile bancare la care se predau obiectele sechestrate, se pastreaza pana la ridicarea sechestrului.





Organul care aplica sechestrul incheie un proces verbal in care descrie amanuntit bunurile sechestrate, cu indicarea valorilor. Se arata bunurile exceptate de urmarire, obiectii ale partilor au altor persoane interesate.

Un exemplar se lasa persoanei perchezitionate . Un exemplar se inainteaza in 24 de ore celui care a dispus.

Inscriptia ipotecara

Pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexand copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul si un exemplar al procesului verbal de sechestru.

Deci este o forma speciala a sechestrului aplicabila in cazul bunurilor mobile.

Inscriptia ipotecara reprezinta realizarea anumitor formalitati de autentificare si de publicitate ce se impune a fi indeplinite in cazul sechestrului penal asupra imobilelor. Tertii nu mai pot revendica imobilul.

Poprirea

Prevazuta de art.167 c.p.p. se infiinteaza asupra sumelor datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului, sau persoanei vatamate ori de catre un tert sau chiar de cel pagubit. Sumele sunt poprite in mainile debitorilor, in limitele necesare, ele fiind consemnate de catre debitori la dispozitia organului care a dispus poprirea sau a organului de executie, in 5 zile de la scadenta, recipisele se predau in 24 de ore de la comunicare.

Restituirea bunurilor si restabilirea situatiei anterioare

Daca procurorul sau instanta de judecata constata ca bunurile ridicate de la invinuit sau inculpat, sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra sunt proprietatea persoanei vatamate, sau au fost luate pe nedrept din posesia sau detentia sa, dispune restituirea acestor bunuri persoanei vatamate.

Potrivit art.168 orice persoana poate cere restituirea care dovedeste ca are un drept asupra bunurilor ridicate.

Conditii:

a)     Restituirea are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea adevarului si justa solutie a cauzei

b)     si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le pastreze pana la ramanerea definitiva a hotararii.

Este o modalitate de reparare in natura inaintea celorlalte modalitati de reparare a pagubei.

Restabilirea situatiei externe

Este tot o modalitate de reparare in natura a pagubei

Potrivit art.170 c.p.p., procurorul sau instanta de judecata poate lua masuri de restabilirea situatiei anterioare sau infractiunii cand schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comitera infractiunii, iar restabilirea este posibila. Exemplu: restituirea unor sume de bani persoanei vatamate prin anularea reg. , tulburare de posesie, art. 271 alin. 2, abandon de familie, etc.

Actele procesuale, actele procedurale si termenele procedurale

Actele procesuale si actele procedurale

Actele procesuale: manifestari de vointei ale organelor judiciare si ale partilor de care depinde desfasurarea procesului penal pana la punerea in executare a hotararii penale definitive.

Sunt acte procesuale urmatoarele manifestari de vointa:

inceperea urmaririi penale

punerea in miscare a actiunii penale

trimiterea in judecata

luarea masurilor preventive sau asiguratorii

dispozitia de citare a unor anumite persoane

introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata

impacarea partilor, etc

Actele procedurale: mijloace juridice prin care se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele procesuale. Sunt acte procedurale, spre exemplu:

inmanarea citatiei

executarea unui mandat de aducere sau de arestare

efectuarea unei perchezitii

ascultarea unor martori

cercetarea la fata locului

actele procedurale comune: citarea si mandatul de aducere

Citarea reprezinta institutia prin intermediul careia organele judiciare asigura prezenta partilor sau a altor persoane la activitatea procesuala. Actul procesual il reprezinta dispozitia de citare.

Actul procedural este citatia insotita de procedura de instiintare a persoanei citate. Citatia este individuala .

Citarea unei persoane se poate face in mai multe locuri dupa cum urmeaza:

adresa unde locuieste persoana citata

adresa locului de munca



sediul consiliului local in a carei raza teritoriala s-a savarsit infractiunea

sediul consiliului local in a carei raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala in cauza

administratia unitatii sanitare

administratia locului de retinere

unitatea militara

Persoana juridica se citeaza la sediul acesteia, la sediul consiliului local in raza caruia s-a savarsit infractiunea, la locuinta mandatarului ori la sediul practicianului in insolventa desemnat in calitate de mandatar.

Indeplinirea procesului de citare presupune redactarea dovezii de primire si a procesului verbal de predare sau afisare a citatiei.

Mandatul de aducere

Mandatul de aducere este actul procesual prin care se ordona aducerea unei persoane in fata organului judiciar, in situatia in care persoana citata nu s-a prezentat ti prezenta ei este necesara.

Actul de executare al mandatului, constituie un act procedural cu caracter de constrangere . Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura.

Mandatul de aducere este adus la indeplinire de catre organele de politie, jandarmerie, politia comunitara, respectiv comandamentul unitatii militare sau comandamentul garnizoanei(in ipoteza in care prin mandatul de aducere se vizeaza o persoana avand calitatea de militar).

Persoanele aduse cu mandat de aducere nu pot ramane la dispozitia organelor judecatoresti decat timpul strict necesar audierea lor.

Daca persoana prevazuta in mandat nu este gasita la adresa indicata, cel insarcinat cu executarea face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute si se inainteaza de instanta organelor de urmarire penala ori instantei de judecata.

Termenele procedurale, felul si rolul acestora

Termenele sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte si masuri procesuale sau procedurale .

Importanta termenelor: limiteaza in timp durata unor masuri procesuale, impiedica tergiversarea desfasurarii procesului penal, asigurandu-se operativitatea ceruta de justa solutionare a cauzelor penale.

Ele sunt de mai multe feluri:

Exemplu: - legale (10 zile termene de apel prevazute de art.363 alin.1 c.p.p.) si

judiciare (termenul fixat de catre organele judiciare la care sunt chemate partile ti expertul in cazul care dispune efectuarea unei expertize S termene pe zile , pe luni, pe ani etc.

D) Sanctiunile procedurale penale

Sanctiunile procedurale penale sunt memorii procedurale prin intermediul carora actele procesuale si procedurale indeplinite in mod ilegal devin lipsite de valabilitate.

In sens restrans, prin sanctiuni procedurale penale se intelege nulitatile.

Acestea sunt sanctiuni procedurale care intervin ori de cate ori un act procesual sau procedural, ori o activitate procesuala s-a realizat fara respectarea legii, avand drept urmare aparitia unei vatamari procesuale.

In functie de criteriul modului de aplicare si al efectelor produse, nulitatile se clasifica in: nulitati absolute si nulitati relative.

Trasaturile specifice ale nulitatilor absolute: nu pot fi inlaturate in nici un mod, pot fi invocate in orice stare a procesului penal, de orice parte, si se iau in considerare chiar din oficiu; sunt prevazute limitativ de dispozitiile art.197 al.2 c.p.p.

Cazurile de aplicare a sanctiunii nulitatii absolute (respectarea dispozitiilor relative la :

competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;

sesizarea instantei ;

compunerea instantei de judecata;

publicitatea sedintei de judecata;

participarea procurorului la sedinta de judecata, cand este obligatorie potrivit legii;

prezenta invinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii;

efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori.

Unele masuri procedurale:

cheltuieli judiciare, sunt acele cheltuieli facute, potrivit legii, pentru buna desfasurare a procesului penal (efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor si alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea activitatii judiciare).

Cheltuielile avansate de stat se numesc cheltuieli de procedura iar cele avansate de parti se numesc cheltuieli de judecata.

Amenda judiciara:

Reprezinta acea sanctiune procesuala aplicata in cazul savarsirii unei abateri judiciare prevazute de codul de procedura penala.

Cazurile de abateri savarsite in cursul procesului penal sanctionate cu amenda judiciara sunt reglementate de dispozitiile art.198 c.p.p.

Amenda se aplica de organele de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata prin incheiere. Persoana amendata poate cere scutire de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.

Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Ministerul Justitiei
Directii metodologice in cercetarea inselaciunii
Cercetarea abuziva: continut legal, subiecti, continut constitutiv
Reglementarea infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii persoanei in Codul Penal Francez
Suspendarea cursului prescriptiei extinctive
Purtarea abuziva: continut legal, subiecti, continut constitutiv
Motivarea recursului
Normele tehnice (tehnologice)
STATUTUL CONSTITUTIONAL AL PRESEDINTELUI ROMANIEI SI ATRIBUTIILE SALE
NORMELE DE DREPT CIVIL














loading...