MASURA DE SIGURANTA A INTERZICERII DE A SE AFLA IN ANUMITE LOCALITATI

MASURA DE SIGURANTA A INTERZICERII DE A SE AFLA IN ANUMITE LOCALITATI

1. Reglementare.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este reglementata de Codul penal prin prevederile art.116 C.pen.

Regimul juridic al masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este definit si prevazut de art.436 si 437 C.pr.pen. referitoare la punerea in executare a acestei masuri si revocarea ei.

2. Conditii necesare pentru luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati.

Luarea masurii de siguranta reglementata prin dispozitiile din art.116 nu poate interveni decat daca sunt intrunite urmatoarele conditii :

Savarsirea unei infractiuni;

Infractorul sa fi fost condamnat anterior ori sa i se aplice o pedeapsa mai mare de 5 ani sau sa fie condamnat pentru anumite infractiuni;

Sa existe o stare de pericol social.

Savarsirea unei infractiuni.

Spre deosebire de celelalte masuri de siguranta, care pot fi luate si in situatia in care fapta prevazuta de legea penala nu constituie infractiune,luarea masurii de siguranta este conditionata de caracterul infractional al faptei savarsite si se poate lua numai impotriva infractorului .

Atata vreme cat infractiunile comise de inculpat sunt de importanta redusa, iar instanta a apreciat ca reeducarea acestuia poate fi realizata prin executarea pedepsei prin munca, fara privare de libertate, luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati, nu se justifica.

Interdictia nu este operanta cata vreme condamnatul nu a executat pedeapsa, ci se afla in perioada intreruperii executarii acesteia.

Pe cale de consecinta, masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati nu poate fi luata in cazul in care fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181 C.pen.) si nici in cazul cand fapta savarsita, desi prevazuta de legea penala, nu are caracter penal, datorita existentei vreuneia dintre cauzele prevazute de art.44-51 C.pen.

Infractorul sa fi fost condamnat anterior ori sa i se aplice o pedeapsa mai mare de 5 ani sau sa fie condamnat pentru anumite infractiuni.

Astfel, este necesar ca infractorul sa fie sanctionat cu pedeapsa inchisorii de cel putin un an si anterior sa mai fi fost condamnat (art.116 alin.1.) sau daca pentru infractiunea savarsita instanta pronunta o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani (art.116 alin 2 C.pen.).

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati nu se poate lua in cazul in care infractorului minor i se aplica o masura educativa.

Sunt dispozitii art.111 alin 2 C.pen., care nu fac nici o diferentiere intre major si minor.

In practica judiciara s-a statuat ca incidenta prevazuta de art.116 alin.2 C.pen. nu este conditionata de stabilirea unei pedepse de peste 5 ani pentru fiecare din infractiunile concurente, daca inculpatul a savarsit mai multe infractiuni; in consecinta textul sub mentionat este aplicabil si atunci cand pentru una sau mai multe infractiuni se stabilesc pedepse sub 5 ani, iar la aceasta se adauga un spor ca urmare a existentei unor imprejurari care agraveaza raspunderea penala, ajungandu-se astfel la o pedeapsa rezultanta de peste 5 ani.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati nu poate fi luata nici in cazul existentei unor cauze care inlatura raspunderea penala.

Nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se lua, fata de inculpat, masura de siguranta a interziceri de a se afla in anumite localitati, daca pentru condamnarea, suferita anterior de inculpat, a intervenit amnistia ocazie cu care a incetat si procesul, amnistia inainte de condamnare impiedica tocmai aplicarea pedepsei.

Condamnarea anterioara nu mai este necesara daca infractorul este condamnat pentru infractiunile limitativ enumerate in art. 116 alin.4. C.pen., in masura interzicerii de a se afla in anumite localitati nu se va putea omite sa examineze imprejurarile in care s-a comis fapta si daca exista sau nu posibilitatea repetarii comportamentului infractional.

3. Starea de pericol social.

Prin aplicarea acestei masuri de siguranta nu se urmareste remedierea inaptitudinii faptuitorului sau incapacitatii lui de a efectua acea activitate, ci scopul ei este de a elimina starea de pericol, adica posibilitatea ca o asemenea stare a faptuitorului sa nu mai constituie in viitor cauza savarsirii altor fapte prevazute de legea penala[2].

Starea de pericol social care justifica luarea acestei masuri de siguranta isi are sorgintea in conjunctia a doi factori : conditia personala a infractorului si existenta unor localitati social nepotrivite pentru aceasta conditie.

Aceasta stare de pericol social nu este insa prezumata, ea trebuind sa rezulte din fapte si imprejurari certe, care sa permita o judecata de valoare asupra comportamentului viitor al infractorului.

Astfel, s-a apreciat ca este gresita masura dispusa de instanta care l-a condamnat pe inculpat la un an inchisoare pentru tentativa de furt calificat, de a-i interzice timp de 3 ani sa se afle in localitatea in care s-a comis furtul, cata vreme inculpatul nu a mai fost condamnat, se incadrase in munca, la o unitate din localitatea respectiva, unde se si calificase in munca si era apreciat de colectiv .

Nu se justifica luarea acestei masuri, desi inculpata a fost condamnata pentru infractiunea de furt savarsit in stare de recidiva, fata de imprejurarea ca avand o varsta inaintata locuieste la fiica sa care o intretine .

Pe buna dreptate s-a decis de catre fostul Tribunal Suprem ca, in mod nejustificat i s-a interzis inculpatului sa se afle in municipiul Bucuresti pe timp de 5 ani, deoarece nu s-a stabilit starea de pericol social care s-o impuna, intrucat infractiunile de fals material in inscrisuri oficiale si abuz in serviciu contra intereselor publice, pentru care a fost condamnat, nu erau legate de prezenta sa intr-o anumita localitate, iar condamnatul are serviciul si domiciliul in Bucuresti .

Intr-o alta speta, corect s-a considerat ca desi condamnatul a fost condamnat anterior pentru mai multe infractiuni, una de furt si alte fapte comise prin violenta - prevenirea comiterii unor asemenea fapte in viitor s-ar realiza mai bine nu prin interzicerea inculpatului de a se afla in comuna unde domiciliaza impreuna cu mama sa, ci cu ajutorul mijloacelor de influentare cu caracter educativ exercitate de catre colectivitatea si organele de stat din comuna de domiciliu a infractorului. Aceasta, deoarece fiind cunoscut sub toate aspectele, va putea fi reintegrat mai rapid in munca si viata sociala decat in alta localitate unde nu-l cunoaste nimeni .

Prezenta hotilor de buzunare, a speculantilor sau a contrabandistilor in anumite localitati aglomerate constituie un pericol grav in sensul ca aceste localitati favorizeaza savarsirea din nou a unei astfel de infractiuni ceea ce duce la luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati.

4. Continutul masurii.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este o masura restrictiva de drepturi, prin ea aducandu-se o restrangere in conditiile art 49 din Constitutia Romaniei, a dreptului la libera circulatie, prevazut de art.25. din Constitutie.

Interzicerea poate privi una sau mai multe localitati determinate de instanta prin hotararea de condamnare. Instanta este datoare nu numai sa determine localitatile interzise, dar sa si motiveze de ce prezenta condamnatului in acestea constituie o stare de pericol social.

Astfel, s-a decis ca este nelegala masura luata de prima instanta (care a condamnat pe inculpat pentru savarsirea unui furt in paguba unei persoane care locuia in Timisoara, in acelasi camin studentesc), de a interzice inculpatului, in baza art.116 alin.1 si 4 din C.pen. sa se afle timp de 3 ani in toate localitatile judetului Timis. S-a considerat ca luarea acestei masuri de siguranta este conditionata de existenta unui pericol grav pentru societate in cazul in care inculpatul s-ar afla in localitate unde a savarsit infractiunea. Or, in speta, un astfel de pericol, in raport cu celelalte localitati ale judetului Timis, in afara de Timisoara, unde s-a savarsit infractiunea nu este dovedit.

Tot astfel s-a apreciat ca interdictia impusa condamnatului, prin art.116 C.pen., de a se afla pe raza municipiului Bucuresti, priveste numai aceasta localitate si nu unitatile administrativ teritoriale - suburbane: cum ar fi orasul Buftea, aflat in sectorul agricol Ilfov.

Cand persoana fata de care s-a luat masura de siguranta locuia, anterior, in vreuna din localitatile interzise, ea este obligata sa paraseasca acea localitate de indata ce hotararea prin care s-a luat masura a ramas definitiva.

Tot astfel s-a apreciat ca interdictia impusa condamnatului, prin art.116 C.pen., de a se afla pe raza municipiului Bucuresti, priveste numai aceasta localitate si nu unitatile administrativ teritoriale - suburbane : cum ar fi orasul Buftea, aflat in sectorul agricol Ilfov.

Cand persoana fata de care s-a luat masura de siguranta locuia, anterior, in vreuna din localitatile interzise, ea este obligata sa paraseasca acea localitate de indata ce hotararea prin care s-a luat masura a ramas definitiva.

Cu toate acestea instantele au manifestat retineri in luarea masurii interzicerii de a se afla in localitati in care inculpatii isi aveau domiciliul. Astfel, s-a considerat nejustificata masura interzicerii inculpatului de a se afla un anumit timp in capitala cata vreme are domiciliul in Bucuresti si este incadrat in munca, in calitate de conducator auto la o intreprindere din aceeasi localitate, sau are domiciliul in Bucuresti, unde locuieste cu sotia si cei trei copii minori.

In motivarea unei asemenea solutii s-a argumentat, ca interzicerea de a se afla in anumite localitati nu se justifica atunci cand, dupa executarea pedepsei, prevenirea savarsirii altor infractiuni va fi mai eficient realizata prin mijloace de influentare cu caracter educativ, pe care le poate exercita in mod adecvat colectivitatea, mediul social din localitatea in care inculpatul isi are domiciliul si este cunoscut, unde reintegrarea sa in munca si in viata sociala s-ar putea infaptui mai usor.

. Luarea si executarea masurii.

Daca sunt intrunite conditiile enumerate de art.116 C.pen., masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi luata de instanta prin hotararea de condamnare.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi luata atat de instanta de fond, cat si de instantele de control judiciar, luarea sau neluarea masurii de siguranta putand constitui motiv de apel sau de recurs, dupa caz.

Punerea in executare a masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati se face de instanta de executare prevazuta de art.118 C.pr.pen. prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organului in drept sa aduca la indeplinire aceasta masura si sa supravegheze la respectarea ei.

Controversata este problema organelor in drept care sa duca la indeplinire aceasta masura unii autori considerand ca aceasta comunicare trebuie adresata primariei din localitatea sau localitatile ce au fost anume determinate prin hotararea instantei ca fiind interzise cat si organelor de politie.

Alt autor considera ca doar organele de politie sunt cele in drept sa aduca la indeplinire aceasta masura.

Incalcarea interzicerii de a se afla in anumite localitati determinate prin hotarare judecatoreasca atrage raspunderea penala, potrivit art. 271 C.pen.

8.6. Amanarea, intreruperea, prelungirea sau revocarea masurii.

Prin exceptia de la principiul potrivit caruia executarea masurilor de siguranta se desfasoara neintrerupt, conform art.463 alin. 3. C.pr.pen., executarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi amanata sau intrerupta, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica amanarea sau intreruperea, rezolvarea cererii este de competenta organului administrativ care are indatorirea sa asigure executarea masurii interzicerii de a se afla in anumite localitati.

Interzicerea de a se afla in anumite localitati se poate lua pe o durata de pana la 5 ani, iar daca pericolul subzista masura poate fi prelungita fara a depasi durata stabilita initial (art.116 alin.3 C.pen.).

Este singura masura de siguranta care se ia pe o durata determinata, fiind nelegala solutia unei instante care a interzis inculpatului de a se afla in localitatile de pe raza Sectorului Agricol Ilfov pe o durata nedeterminata.

La data implinirii termenului pentru care a fost pronuntata si daca intre timp nu a fost prelungita in conditiile art. 116 C.pen., masura interzicerii de a se afla in anumite localitati, inceteaza de drept.