Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Lovirea sau alte violente


Lovirea sau alte violente


Lovirea sau alte violente

48. Notiunea si caracterizarea infractiunii de lovire sau alte violente Lovirea sau alte violente este fapta persoanei care, prin savarsirea unor acte de lovire sau de alte violente impotriva altei persoane, ii cauzeaza acesteia fie numai o suferinta fizica, fie o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Constituind o atingere adusa corpului omenesc care provoaca suferinte, iar uneori chiar o vatamare a sanatatii, fapta este periculoasa si face necesara reactiunea penala impotriva faptuitorului.

Fapta de lovire sau alte violente a fost incriminata in art. 180 C. pen. in doua variante: o varianta tip, in alin. 1, si o varianta agravata, in alin. 2 al acestui articol, caracterizata prin producerea unei vatamari.

Savarsirea faptei este conditionata de preexistenta unei persoane in viata, asupra corpului careia sa se exercite lovirea ori violentele. Fireste, este vorba de o alta persoana decat faptuitorul, fiindca autolezarea, intocmai ca sinuciderea, nu este incriminata, neaducandu-se atingere relatiilor sociale cu privire la aceasta valoare sociala. Nu intereseaza starea sanatatii sau sensibilitatea victimei la loviri, daca aceasta dormea ori era in stare de veghe etc.



49. Continutul infractiunii de lovire sau alte violente. Elementul material consta in savarsirea oricarei activitati care a avut ca rezultat atingerea violenta a corpului omenesc. Nu intereseaza daca lovirea rezulta direct din comportarea faptuitorului (lovirea cu palma, cu pumnul, cu un corp tare, impiedicarea etc.) sau indirect (de ex. asezarea unei substante alunecoase in calea victimei care cade si se loveste, smulgerea unui scaun pe care aceasta voia sa se aseze). Exista, de asemenea, loviri atunci cand faptuitorul sileste victima sa faca ceva din care rezulta o lovire (de ex. sa sara de la o inaltime oarecare, sa sara un gard etc.). Nu intereseaza mijlocul folosit pentru realizarea atingerii aduse corpului victimei: aplicarea de lovituri, tragerea de urechi, de nas sau de par, rasucirea bratelor, aruncarea unei galeti cu apa, manjirea fetei sau a corpului etc.[1] In genere, poate fi deci orice atingere a corpului omenesc, producatoare de suferinte fizice victimei. In cazul variantei tipice a infractiunii de lovire sau alte violente, urmare imediata a actiunii de lovire sau de violenta consta in suferinta provocata victimei, iar uneori in producerea de echimoze pe corpul acesteia. Daca insa urmarea consta intr-o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita ingrijiri medicale, fapta constituie varianta agravanta prevazuta in alin. 2 al art. 180 C. pen.

Elementul subiectiv il constituie vinovatia sub forma intentiei. In varianta ei simpla, lovirea sau alte violente, nu este incriminata atunci cand este savarsita din culpa. Nu intereseaza mobilul sau scopul, astfel ca, chiar lovirea din gluma constituie infractiune.

50. Variantele infractiunii de lovire sau alte violente. Infractiunea de lovire sau alte violente este prevazuta in doua variante principale si anume o varianta simpla, in art. 180 alin. 1, constand in lovire sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, si o varianta agravata, in alin. 2 al art. 180, care se realizeaza atunci cand lovirile sau violentele au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Pentru varianta simpla, legea prevede pedeapsa cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Dispozitiile art. 180 C. pen. au fost modificate recent prin Legea nr. 197 din 13 noiembrie 2000 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal,[2] in sensul agravarii pedepselor pentru faptele de violenta savarsite contra membrilor de familie. Astfel, dupa alin. 1 al art. 180, care prevede varianta simpla a infractiunii de lovire sau alte violente, a fost introdus un alineat nou, care prevede ca faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. De asemenea, dupa alineatul 2, care prevede varianta agravata a infractiunii, a fost introdus un alineat nou, in care se prevede ca faptele prevazute in alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda. Prin aceste agravari de pedepse, legiuitorul urmareste combaterea mai eficienta a violentei in familie, vizand situatii in care atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv al infractiunii sunt membri ai aceleiasi familii. In articolul 1491, introdus in Codul penal prin aceeasi lege modificatoare, s-a prevazut ca prin "membru de familie" se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Agravarea priveste faptele de violenta savarsite de un membru al familiei impotriva altui sau altor membri ai familiei.

51. Forme si aspecte procesuale specifice. La aceasta infractiune, tentativa este posibila, insa nu este incriminata datorita pericolului social redus. Infractiunea se consuma in momentul in care s-a produs atingerea corpului victimei. Aplicarea mai multor lovituri victimei, cu aceeasi ocazie (bataie),constituie o singura infractiune.[3] Daca insa, chiar cu aceeasi ocazie, loviturile sunt aplicate mai multor persoane, vor exista, in concurs real, atatea infractiuni cate persoane au fost lovite.

Sub aspect procesual, legea prevede ca actiunea penala pentru infractiunea de lovire sau alte violente, in ambele variante, se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, adresata direct judecatoriei (art. 279 alin. 2 lit. a) C.pr.pen.). Prin aceeasi lege nr. 197/2000, s-a prevazut ca, in cazul faptelor savarsite asupra membrilor familiei, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. Aceasta dispozitie are ca scop apararea victimelor violentei in familie, prin punere in miscare din oficiu a actiunii penale. De asemenea, legea a prevazut si prevede in continuare ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala, cu precizarea ca aceste efecte se produc si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.



Vintila Dongoroz, in Codul penal (1936) adnotat, op. cit., p. 108.

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 15 noiembrie 2000.

In acest sens, v.T.j. Bacau, dec.pen.nr. 392/1972, in R.R.D. nr. 11/1972, p. 158.

T.j.Alba, dec.pen.nr. 40/1969 in R.R.D. nr. 5/1969, p. 181.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate