Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Gruparea sistemelor de drept in familii


Gruparea sistemelor de drept in familii




Gruparea sistemelor de drept in familii

Clasificarea tipurilor de drept trebuie sa plece de la considerarea atat a laturilor continutului dreptului, cat si de la trasaturile specifice ale modului de exprimare a acestui continut. In tipologia dreptului mai pot fi luate in calcul si multe alte criterii, cum ar fi: dependenta de tipologia sistemelor de organizare sociala[1], apartenenta (conectarea) la un bazin de civilizatie juridica[2] etc.



In raport de criteriul propus de Poirier - dependenta de tipologia sistemelor de organizare sociala - se poate constitui, pe baza metodei tipologico-clasificatoare, un tablou al sistemelor de drept in plan suprapus istoric: dreptul sclavagist, dreptul feudal, dreptul burghez, dreptul socialist. Fiecare din aceste sisteme de drept - denumite uneori si tipuri istorice de drept - prezinta trasaturi specifice in continutul institutiilor fundamentale, in figura juridica specifica a constructiilor juridice, in ponderea izvoarelor etc. O atare tipologie nu anuleaza diferentele specifice ale diverselor sisteme particulare coexistente in acelasi spatiu istoric. Totodata, trebuie avut in vedere rolul puternic pe care il joaca traditia in configurarea institutiilor de baza ale dreptului, chiar in cadrul aceluiasi tip istoric de drept. Asa, spre pilda, dreptul roman - drept de tip sclavagist - s-a inscris definitiv in istoria dreptului, prin trasaturi impuse de sistemul organizarii economico-sociale specifice statului roman, institutiile sale de baza - familia, proprietatea, contractul - au cunoscut oscilatii in functie de etapele parcurse de statul roman - republica, imperiul, dominatul. Asa, spre exemplu, intre modurile de dobandire a proprietatii apare tarziu prescriptia longissimi temporis in dreptul bizantin (pe timpul lui Constantin si a lui Teodosiu) cu scopul de a se aplica chiar bunurilor tezaurului, imparatului si ale bisericilor. Alteori s-a invocat motivul de utilitate sociala sau de moralitate, pentru a se justifica transformarile unei institutii. Spre pilda, in epoca primitiva, din consideratii utilitare, s-a admis dobandirea proprietatii de catre posesor si, deci, deposedarea proprietarului, prin efectul simplu al trecerii timpului. Mai tarziu, pe baza unei justitii ideale, s-a reactionat impotriva acestei situatii, cerandu-se posesorului anumite conditii de moralitate (buna credinta) sau s-a procedat la lungirea timpului necesar pentru a prescrie. Aceasta era la inceput de un an sau de doi, la sfarsit (in dreptul lui Justinian) este de trei, zece, douazeci si chiar treizeci de ani. Acesta este un ilustrativ exemplu de selectie a institutiilor juridice in diverse perioade de dezvoltare a unei societati.

            Evolutia istorica a tipurilor de drept a marcat serioase progrese in planul abordarii calificate a diverselor domenii ale relatiilor sociale. Revolutiile burgheze au impus o seama  de trasaturi reglementarii juridice, cum ar fi : libertatea proprietatii, autonomia de vointa, legalitatea etc. Sporirea actuala a complexitatii vietii sociale a determinat o largire a ariei de cuprindere a reglementarii ; a aparut, astfel, necesitatea abordarii unor domenii necunoscute pana acum, spre exemplu : dreptul nuclear, dreptul mediului, cooperarea internationala in domeniul protectiei drepturilor omului etc.






[1] Jean Poirier, Introduction à l'appareil Juridique - Tipologie des Systèmes juridiques,in Ethologie Générale, Encyclopedie de la Pleiade, Paris, 1968, p. 1102

[2] R. David, Grands systèmes de droit contemporains, Dalloz, Paris, 1978; V.D. Zlatescu, op. cit.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Cauze care inlatura caracterul penal al faptei
Libertatea gandirii, constiintei si religiei
Folosirea instrumentelor oficiale false: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
EFECTELE PARTAJULUI DE ASCENDENT
CONFISCAREA SPECIALA
Puterea judecatoreasca si puterea legislativa
Forma de guvernamant a statului
Puterea judecatoreasca si puterea executiva
Renuntarea la recurs
Falsul privind identitatea: continut legal, elemente de structura