Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» FURTUL - Continutul juridic


FURTUL - Continutul juridic




FURTUL - art. 208 -

1. Continutul juridic

Potrivit aiin. 1, infractiunea consta in iuarea unui bun mobi! din pose­sia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-I insusi pe nedrept, iar potrivit alin. 4, consta in iuarea, in conditiile aiin. 1 ai textului, a unui vehicul, in scoput de a-! folosi pe nedrept.




2. Conditii preexistente

Obiectul juridic special consta in relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Ocrotirea posesiei si a detentiei bunu­rilor mobile se realizeaza independent de ocrotirea dreptului de proprietate. Posesia legitima este aparata impotriva oricui, chiar si impotriva proprie­tarului, daca ia bunul, in conditiile alin. 1 al art. 208 Cp, deoarece, potrivit alin. 3, fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane. Posesia nelegitima este si ea apa­rata, un bun furat poate constitui, la randul sau, obiectul material al aitui furt. Posesia nelegitima nu este insa aparata fata de proprietarul bunului.

Obiectul material consta intr-un bun mobil, aflat in posesia sau detentia altuia, asupra caruia se exercita actiunea de luare. Obiectul material este format dintr-un bun mobil, animat sau neanimat, care poate fi deplasat, transportat dintr-un loc in altul, fara a-si modifica valoarea. Nu intereseaza daca bunurile mobile sunt principale sau accesorii, divizibile sau indivizibile, fungibile sau nefungibile, consumptibiie sau neconsumptibile. Poate consti­tui obiect material si o parte artificiala de pe corpul unei persoane. Partile dintr-un bun imobil, devenite mobile prin detasare, pot constitui obiectul material al infractiunii. Pot constitui obiect material al furtului banii si hartiile de valoare, arborii, recoltele, dupa ce au fost desprinse de sol, precum si fructele, dupa ce au fost desprinse de tuipini. Potrivit art. 208 alin. 2 Cp., se asimileaza bunului mobil si orice energie care are valoare economica. De asemenea, legea asimileaza bunului mobil si inscrisurile care prezinta valoare economica. Daca inscrisul este un act care serveste pentru dovedirea starii civile, legitimare sau identificare, furtul este calificat, potrivit art. 209 alin. 2 lit. b) Cp. Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul. intr-un asemenea caz, furtul poate fi savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept, potrivit alin. 1, fie in scopul folosirii pe nedrept, potrivit alin. 4. Furtul savarsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat ur vehicul susceptibil de folosire. Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept.

Bunul mobil trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia in momentul savarsirii faptei. Cerinta referitoare la aflarea bunului in posesia sau detentia altuia este indeplinita, daca, in momentul savarsirii faptei, bunul s-a aflat in stapanirea de fapt a altei persoane decat proprietarul. Comite infractiunea de furt si nu infractiunea de inselaciune, cel care ii cere unei persoane sa-i incredinteze un bun mobil pentru a-l vedea si care, obtinand astfel bunul, fuge cu ei.

Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul sau copro­prietarul bunului, cand fapta se savarseste in conditiile alin. 3.

Participapa penala este posibila numai sub forma instigarii si a compli­citatii anterioare. Coautoratul si complicitatea concomitenta determina califi­carea furtului potrivit art. 209 alin. 1 lit. a) Cp.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia. Luarea este o forma a sustragerii care consta in scoaterea fizica a bunului din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se afla acel bun si trecere sa in sfera de stapanire a faptuitorului.

Actiunea de luare, desi este o actiune unica, se realizeaza prin doua acte distincte constand in:

a)  deposedarea - scoaterea, bunului din sfera de stapanire a posesorului
sau detentorului, si respectiv

b)     imposedarea - trecerea acelui bun in sfera de stapanire a faptuitoruiui.
in cazul furtului savarsit asupra unui vehicul in scopul folosirii pe nedrept,
alin. 4 Cp,, infractiunea se realizeaza tot printr-o actiune de luare, numai ca,
savarsind aceasta actiune, faptuitorul nu urmareste insusirea vehiculului ca
entitate materiala, ci numai insusirea folosintei lui.

c)      Daca cel care a furat vehiculul in scopul folosirii pe nedrept isi insuseste, in momentul   abandonarii acestuia, unele piese componente, exista doua infractiuni de furt, savarsite in momente diferite - una prevazuta in alin. 4 si cealalta in alin. 1, infractiuni aflate in concurs real.



Luarea unui vehicul in scopul de a-l folosi pe nedrept constituie, de regula, un furt in forma continua. intr-un asemenea caz, acela care, dupa savarsirea faptei de catre autor, la un moment dat, calatoreste si el cu res­pectivul vehicul, stiind ca este furat, devine iainuitor, in sensul art. 221 Cp.

Luarea se poate realiza, in mod concret, prin ridicarea bunului, depla­sarea acestuia sau chiar prin lasarea sa in locul in care se gaseste, dar in asa fel incat bunul sa iasa din sfera de stapanire a posesorului sau deten­toruiui si sa intre in sfera de stapanire a faptuitorului. Fapta poate fi savarsita in orice mod si prin orice mijloace, cu exceptia violentei sau a amenintarii, deoarece intr-un asemenea caz, fapta constituie talharie, precum si cu exceptia acelor mijloace care, potrivit art. 209 Cp., califica furtul, cum ar fi, de exemplu, efractia, escaladarea etc. De asemenea, nu intereseaza nici locul sau timpul savarsirii faptei cu exceptia celor care determina calificarea sub aspectul prevederilor art. 209 Cp.

Daca pentru luarea bunului, faptuitorul a patruns in locuinta persoanei vatamate, raspunderea penala a acestuia se stabileste atat pentru infractiu­nea de furt, cat si pentru infractiunea de violare de domiciliu, in concurs real, deoarece, in acest caz, nu.opereaza nici o absorbtie.

Furtul nu intra insa inconcurs cu violarea de domiciliu, daca fapta s-a comis in conditiile art.209 lit. i) Cp., prin efractie, escaladare sau folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. Exista opinia potrivit careia chiar si in aceasta situatie sunt incidente regulile concursului de infractiuni.

Bunul este luat fara consimtamantul persoanei vatamate, persoanei in posesia sau detentia careia se afla bunul. In literatura de specialitate a fost exprimata opinia potrivit careia prevederea expresa in textul de lege, a lipsei consimtamantului este de prisos, aceasta cerinta rezultand implicit din modul cum este formulat scopul savarsirii faptei.

Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.

Latura subiectiva.

Infractiunea se savarseste cu intentie directa, deoa­rece bunul este luat in scopul insusirii pe nedrept, intentia indirecta este posibila atunci cand bunul furat ar contine in el un alt bun, a carui eventuala prezenta faptuitorul a putut-o prevedea, acceptand rezultatul actiunii sale, cum ar fi de exemplu, sustragerea unui portofel in care se aflau, pe langa bani, si acte de legitimare sau identificare.

Latura subiectiva include si ce­rinta unui scop special, constand in insusirea bunului, cand fapta se savar­seste in conditiile alin. 1, respectiv al folosirii pe nedrept a vehiculului, cand fapta se savarseste in conditiile alin. 4.

Tentativa se pedepseste, potrivit art. 222 Cp. Delimitarea tentativei de forma consumata, a prilejuit formularea a numeroase teorii, potrivit carora furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca bunu! pe care urma­reste sa si-l insuseasca pe nedrept, in momentul cand faptuitorul ridica bu­nul din locul unde se afla, deplasandu-l in alt ioc in momentul luarii bunului in stapanirea de fapt a faptuitorului, momentul imposedarii. Exista tentativa la furt de folosinta a unui vehicul, prevazuta de art. 20 raportat la 208 alin. 4 Cp., atunci cand inculpatul a procedat la impingerea acestuia, scotandu-l din locui de parcare, moment in care a fost surprins de catre organele de politie. Deplasarea prin impingere a autoturismului nu poate fi considerata ca infractiune consumata, de furt de folosinta, deoarece inculpatul nu a reusit sa porneasca motorul si sa se plimbe cu masina, cum a intentionat.

Consumarea infractiunii are ioc in momentul realizarii celui de-al doilea
act, adica in momentul imposedarii, cand fapta se realizeaza in conditiile
alin. 1, respectiv in momentul deplasarii vehiculului de catre autor29, cand
fapta se realizeaza in conditiile aiin. 4. in cazul sustragerii de bunuri dintr-un
loc asigurat cu paza, furtul se consuma in momentul cand faptuitorul a reusit
sa depaseasca paza.

Furtul poate fi o infractiune continua sau continuata,situatie in care, in afara momentului consumarii exista si un moment al epuizarii. De exemplu, in practica judiciara, s-a retinut forma continuata, atunci cand inculpatul a savarsit un numar de 20 de furturi, intr-o perioada
de 10 luni, toate prin efractie, in timpul noptii, din magazine din aceeasi localitate.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 12 ani.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Importanta dreptului privat roman
Omisiunea sesizarii organelor judiciare: continut legal, continut constitutiv
Libertatea de exprimare
Dreptul de nu fi supus sclaviei, servitutii si muncii fortate sau obligatorii
Regimul politic al statului. Conceptul democratiei.
Prima zi de infatisare
Legatul pur si simplu
Judecarea recursului
Darea de mita
Dreptul scris pana la instaurarea regimului turco-fanariot














loading...