Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Efectele nedemnitatii succesorale


Efectele nedemnitatii succesorale



Efectele nedemnitatii succesorale

1. Efecte fata de mostenitorul nedemn. Ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale a unui mostenitor titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat, el devenind astfel totalmente strain de mostenire. Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul deschiderii mostenirii, momentul savarsirii uneia din faptele prevazute de art. 655 C. civ. neavand importanta. Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni comostenitorilor legali subsecventi, iar in cazul in care nedemnul era mostenitor rezervatar, si legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea acestui mostenitor. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de care a savarsit una din faptele prevazute de lege, astfel ca el nu va putea culege nici rezerva succesorala, in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar, cum am precizat. Daca mostenitorul nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului, prin inlaturarea sa de la mostenire aceasta se cuvine statului, devenind vacanta.

Efectele nedemnitatii sunt relative, in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat nedemn si nu de la mostenirea altor persoane. Astfel el va putea veni prin reprezentarea tatalui sau predecedat la mostenirea unui ascendent mai indepartat 1 .

In situatia in care nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de constatarea nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti, asa cum am precizat mai sus. Restituirea bunurilor se face in natura atunci cand este posibil, iar daca bunurile supuse restituirii au pierit sau au fost instrainate sau expropriate pentru cauza de utilitate publica el va trebui sa plateasca despagubiri, fiind considerat posesor de rea-credinta si pus de drept in intarziere de la data intrarii sale in posesia bunurilor din mostenire. Potrivit art. 657 C. civ. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mostenirii de la data deschiderii acesteia. Pentru sumele incasate de la debitorii lui de cuius va fi obligat sa plateasca dobanzi de la data incasarii, prevederile art. 1088 C. civ. nefiind aplicabile in acest caz. De asemenea, toate drepturile si obligatiile fata de nedemn care se considerasera stinse prin confuziunea celor doua patrimonii sau prin consolidare revin retroactiv in viata.

Nedemnul are insa dreptul sa pretinda de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire caci nedemnitatea nu poate fi constitui izvor de imbogatire fara temei a celorlalti mostenitori in dauna celui declarat nedemn.

2. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului. Articolul 658 C. civ. prevede in privinta copiilor nedemnului ca „viind la succesiune in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor”. Asadar, copii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (prin ipoteza a bunicului lor) numai in nume propriu nu si prin reprezentare, ceea ce inseamna ca nedemnitatea, asa cum am mai aratat, produce efecte si fata de cei care nu au savarsit nici una din faptele determinate de legiuitor ca ducand la nedemnitate. Venirea la mostenire prin reprezentare potrivit art. 664 C. civ. este conditionata, printre altele, de imprejurarea ca cel reprezentat sa fi putut el insusi sa culeaga mostenirea or, in cazul in care reprezentatul era nedemn el nu indeplinea aceasta conditie caci nu avea chemare utila la mostenirea celui fata de care s-a facut vinovat de comiterea uneia din faptele prevazute de art. 655 C. civ. In acest mod efectele pedepsei nedemnitatii se extind, iata, si cu privire la alte persoane decat acelea care se fac vinovate de comiterea acelor fapte incriminate de legiuitor. Astfel, de pilda, daca la moartea lui de cuius a ramas ca mostenitor unicul sau fiu dar acesta este nedemn, copilul sau va putea culege mostenirea caci vine la mostenire in nume propriu, facand parte din aceeasi clasa de mostenitori cu tatal sau, si anume aceea descendentilor.

El este chemat la mostenire fara reprezentare si inlatura de la mostenire alte rude mai indepartate in grad care fac parte din alte clase de mostenitori subsecvente.

In schimb, daca de cuius a avut doi copii din care unul nedemn si predecedat, copiii acestuia nu vor putea culege mostenirea dupa bunicul lor caci nu-l pot reprezenta, avand in vedere dispozitiile art. 658 C. civ., pe tatal lor iar mostenirea va fi culeasa de celalalt fiu al defunctului, care este ruda de gradul I si-l inlatura pe nepotul care este ruda de gradul II cu defunctul.

S-a pus problema daca aceasta solutie, consacrata de legiuitor prin art. 658 C. civ., in privinta copiilor nedemnului care, s-a vazut, este inechitabila, se aplica nu numai copiilor acestuia ci si celorlalti descendenti in grad mai indepartat de rudenie. S-a sustinut 2 ca de vreme ce legiuitorul foloseste expresia «copiii nedemnului» si nu aceea de «descendentii nedemnului» trebuia sa credem ca legiuitorul nu a facut-o intamplator asa incat aceasta regula nu are aplicare decat copiilor nedemnului nu si celorlalti descendenti mai indepartati. Solutia propusa este fortata caci nu are nici o logica ca descendentii in grad mai indepartat ai nedemnului sa aiba o situatia mai favorabila decat copiii acestuia 3 .

 Efectele nedemnitatii fata de terti. Intrucat este posibil ca in perioada de la deschiderea mostenirii si pana la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi incheiat acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora.

Cata vreme nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, in principiu se poate sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate si ele cu efect retroactiv, potrivit principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Solutiile trebuie totusi nuantate in functie de natura actului juridic si de buna sau reaua-credinta a tertilor cocontractanti.

Astfel, in privinta actelor de conservare si admnistrare s-a decis ca vor fi mentinute in vigoare caci prin ele se asigura buna gospodarire a bunurilor succesorale.

In privinta actelor de dispozitie care privesc bunuri mobile s-a acceptat solutia mentinerii lor in vigoare in masura in care tertul dobanditor a fost de buna-credinta si facandu-se aplicarea regulii instituite de art. 1909 C. civ. Actele de dispozitie privind bunurile imobile se mentin in ipoteza in care tertul dobanditor poate invoca uzucapiunea sau daca conditiile acesteia nu sunt indeplinite, daca tertul dobanditor de buna-credinta se poate prevala de regula error comunis facit ius. Daca tertul este de rea-credinta in sensul ca a avut cunostinta de nedemnitatea celui cu care a contractat principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis se aplica din plin 4 .


1

A se vedea I. Rosetti Balanescu, Al. Baicoianu, Drept civil roman. Regimuri matrimoniale. Succesiuni. Donatiuni. Testamente, vol. III, Ed. Socec, Bucuresti 1948, p. 228.

2

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 75.

3

In acelasi sens, a se vedea E. Safta-Romano, op. cit., p. 65.

4

A se vedea: I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 229; M. Eliescu, op. cit., p. 79-80; Fr. Deak, op. cit., p. 76-77; D. Chirica, op. cit., p. 30-31; D. Macovei, op. cit., p. 31-32; Camelia Toader, R. Popescu, Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii, in Dreptul nr. 9/1993, p. 37-39.



Drept



IMPUTAREA LIBERALITATILOR SI CUMULUL REZERVEI CU COTITATEA DISPONIBILA
Infractiunea
LEGITIMITATE ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN
PROCEDURA INSOLVENTEI REGLEMENTATA PRIN LEGEA NR. 64/1995
Activitatea ulterioara sedintei de judecata
Folosirea instrumentelor oficiale false: continut legal, subiect activ, continut constitutiv
Cazurile de nedemnitate
Scopul si principiile procedurii insolventei
Clasificarea legatelor in functie de obiectul lor
Raporturile dintre autoritatile administratiei publice centrale si cele locale











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate