 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
DREPTUL EXECUTIONAL PENAL
Executarea pedepselor se realizeaza potrivit dispozitiilor Codului penal,
ale Codului de procedura penala si ale Legii nr. 275/2006.
Pedepsele se executa doar in baza hotararilor judecatoresti de condamnare
ramase definitive, pedeapsa se executa in conditii care sa asigure respectarea
demnitatii umane.
In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare
pe temei de etnie, rasa, religie, limba, nationalitate, apartenenta politica, origine
sociala, varsta, etc.
Este interzisa supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei
pedepse la tratamente inumane, degradante, la tortura sau la alte rele tratamente.
Executarea pedepselor se desfasoara sub supravegherea, controlul si
autoritatea judecatorului delegat.
Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori
delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare
penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.
Acesta supravegheaza si controleaza modul de executare al acestor
pedepse si exercita atributiile stabilite prin legea speciala privind executarea
pedepselor
Judecatorul delegat controleaza executarea masurilor preventive privative
de libertate.
Pe durata delegarii, judecatorul delegat nu poate desfasura alte activitati
decat cele stabilite prin Legea nr. 275/2006.
Judecatorul delegat la Compartimentul executari penale (din cadrul
fiecarei instante de executare) care este desemnat anual de presedintele acestei
instante, controleaza si supravegheaza legalitatea executarii pedepselor
neprivative de libertate exercitand, totodata, si celelalte atributii stabilite prin
Codul de procedura penala prin Legea nr. 275/2006 si prin Regulamentul de
ordine interioara a instantelor judecatoresti.
EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII
- in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a amenzii sau a
unei rate (cand plata amenzii a fost esalonata) se face potrivit dispozitiilor
privind executarea silita a creantelor bugetare;
- executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare la data
achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu
privire la orice imprejurare care impiedica executarea;
EXECUTAREA MASURILOR DE SUPRAVEGHERE SI A
OBLIGATIILOR DISPUSE DE INSTANTA POTRIVIT CODULUI
PENAL
Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute
in Codul penal (care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere) se asigura de judecatorul delegat la Compartimentul Executari
penale de la instanta de executare, fie direct, fie prin intermediul consilierilor
Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in
circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei
condamnate
Pe perioada suspendarii sub supraveghere condamnatul poate solicita
asistenta si consiliere care se acorda de consilierii acestui serviciu.
Daca masurile de supraveghere dispuse nu sunt respectate, judecatorul
delegat de la Compartimentul executari penale din oficiu sau la propunerea
consilierilor Serviciului de protectie si reintegrare sociala sesizeaza instanta de
executare in vederea revocarii suspendarii.
Aceasta dispozitie se aplica si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere sau sub control aplicate minorilor.
EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE
Pedeapsa detentiunii pe viata si cea a inchisorii se executa in penitenciar.
Penitenciarele se infiinteaza prin Hotarare a Guvernului, au personalitate
juridica si sunt subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Organizarea penitenciarelor se stabileste prin Regulament aprobat prin
Ordin al Ministrului Justitiei care se publica in Monitorul Oficial si pe pagina de
Internet a M.J. si A.N.P.
In cadrul penitenciarelor se pot infiinta prin decizie a Directorului General
al A.N.P. - Sectii interioare si exterioare ale penitenciarelor in raport de :
- regimul de executare a pedepselor privative de libertate;
- categoriile de persoane condamnate;
- cerinte speciale de protectie a anumitor persoane condamnate;
A.N.P. stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa
pedeapsa, avandu-se in vedere sa fie situat cat mai aproape de localitatea de
domiciliu a persoanei condamnate.
PENITENCIARE SPECIALE
Pentru anumite categorii de persoane condamnate se pot infiinta
penitenciare speciale si anume :
- penitenciare pentru minori si tineri;
- penitenciare pentru femei;
- penitenciare spital;
In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare
preventiva prin decizie a Directorului General al A.N.P.
In aceste sectii speciale pot fi detinute doar persoanele condamnate
definitiv si care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si
persoanele arestare preventiv aflate in curs de judecata.
In fiecare penitenciar se formeaza o comisie pentru individualizarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate alcatuita din :
- directorul penitenciarului;
- directorul adjunct pentru siguranta detinerii;
- medicul penitenciarului;
- seful serviciului socio-educativ;
- un consilier din cadrul Serviciului de Protectia Victimelor si
Reintegrare Sociala a Infractorilor in a carei circumscriptie se afla
penitenciarul
- psihologul;
- educatorul implicat in programul de reintegrare sociala a persoanei
condamnate
A.N.P. are obligatia de a lua masurile necesare pentru :
- siguranta penitenciarelor;
- masurile de paza, supraveghere, escortare;
- mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei in randul condamnatilor;
Masurile de siguranta a penitenciarelor se stabilesc prin regulament
aprobat prin Ordin al Ministerului Justitiei.
Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajari, dispozitive, personal,
mijloace tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor al
spatiilor interioare, al cailor de acces si de armamentul si munitia necesare.
Pentru manifestarile care tulbura ordinea si linistea publica in cadrul
penitenciarelor sau pun in pericol viata si integritatea corporala, securitatea
bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale A.N.P. se poate solicita
sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.
Personalul din penitenciare in indeplinirea atributiunilor de serviciu poate
folosi mijloace tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile legii.
A.N.P. si Administratia penitenciarului au obligatia de a asigura protectia
si asistenta martorului aflat in stare de pericol si a martorului protejat care
executa o pedeapsa privativa sau este arestat preventiv.
REGIMURILE DE EXECUTARE A PEDEPSELOR PRIVATIVE
DE LIBERTATE
1. Regimul de maxima siguranta;
2. Regimul inchis;
3. Regimul semideschis;
4. Regimul deschis.
Acestea se diferentiaza in raport cu :
- gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanei condamnate;
- modul de desfasurare a activitatilor;
- conditiile de detentie;
1. Regimul de maxima siguranta
- se aplica initial persoanelor condamnare la pedeapsa detentiunii pe viata
si la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani;
- exceptional in raport de natura si de modul de savarsire a infractiunii,
precum si de persoana condamnatului se poate determina includerea persoanei
condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
- persoanele condamnate sunt supuse unor masuri stricte de paza,
supraveghere si escortare;
- sunt cazate individual;
- presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, de
consiliere psihologica, etc. in grupuri mici si in spatii anume stabilite in
interiorul penitenciarului sub supraveghere continua;
- nu se poate aplica urmatoarelor persoane condamnate :
a) barbatii care au implinit 60 ani si femei care au implinit 55 ani (executa
pedeapsa in regim inchis);
b) femei insarcinate sau care au in ingrijire un copil de pana la un an sau
mai mic de un an (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada cat dureaza
cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);
c) minorii (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada cat dureaza
cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);;
d) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate precum si cele cu
afectiuni locomotorii grave (executa pedeapsa in regim inchis doar pe perioada
cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta);
2. Regimul inchis.
se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare
de 5 ani si mai mica de 15 ani;
- condamnatii sunt cazati in comun;
- presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, etc. in
grupuri in interiorul penitenciarului sub paza si supraveghere;
- condamnatii pot presta munca si in afara penitenciarului sub paza si
supraveghere continua cu aprobarea directorului penitenciarului;
3. Regimul semideschis;
- se aplica condamnatilor la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si mai
mica de 5 ani;
- condamnatii sunt cazati in comun;
- condamnatii se pot deplasa neinsotiti in interiorul penitenciarului;
- presteaza munca, desfasoara activitati de asistenta sociala, culturale, in
grupuri, in spatii din interiorul penitenciarelor care raman deschise in
timpul zilei;
- pot presta munca si in afara penitenciarului sub supraveghere.
4. Regimul deschis.
- se aplica condamnatilor la pedeapsa inchisorii de cel mult 1 an;
- sunt cazate in comun;
- se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului;
- pot presta munca, desfasura activitati terapeutice, de consiliere
psihologica etc., in afara penitenciarului, fara supraveghere.
STABILIREA REGIMULUI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR
PRIVATIVE DE LIBERTATE
Regimul de executare se stabileste la primirea persoanei
condamnate in penitenciar de catre comisia pentru individualizarea
regimului de executare.
Impotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana
condamnata poate formula plangere la judecatorul delegat, in termen de 3
zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare stabilit.
Petentul condamnat este ascultat in mod obligatoriu la locul de
detinere de catre judecatorul delegat care solutioneaza plangerea in 15 zile
de la primirea acesteia si pronunta prin incheiere motivata una din
urmatoarele solutii :
- admite plangerea si modifica regimul de executare;
- respinge plangerea daca aceasta este nefondata;
- incheierea judecatorului delegat se comunica persoanei condamnate in
doua zile de la pronuntarea acesteia;
- impotriva incheierii judecatorului delegat condamnatul poate formula
contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul
in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii;
- contestatia se judeca potrivit disp. art. 460 alin. 2 - 5 Cod procedura
penala
- hotararea judecatoriei este definitiva;
SCHIMBAREA REGIMULUI DE EXECUTARE A PEDEPSELOR
PRIVATIVE DE LIBERTATE
- se dispune de catre judecatorul delegat la cererea persoanei
condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului
de executare;
- comisia are obligatia ca, odata la 6 luni, sa analizeze conduita
condamnatului si staruinta pentru reintegrare sociala a acestuia si sa
intocmeasca un referat pe care i-l aduce la cunostinta acestuia sub
semnatura
- daca comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de
executare sesizeaza judecatorul delegat;
- schimbarea regimului de executare in regimul imediat inferior ca grad
de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o
conduita buna;
- schimbarea regimului de executare intr-unul mai sever se poate
dispune daca persoana condamnata a comis o infractiune, o abatere
disciplinara grava, sau daca prin conduita sa afecteaza grav
convietuirea normala in penitenciar;
- aspectele sus mentionate se constata de catre comisia pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate
- judecatorul delegat dispune prin incheiere motivata schimbarea
regimului de executare numai dupa ascultarea condamnatului in
termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii;
- daca judecatorul constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru
schimbarea regimului de executare, respinge cererea prin incheiere si
fixeaza un nou termen cand cererea poate fi innoita (termen care nu
poate fi mai mare de 6 luni;
- incheierea judecatorului delegat se comunica persoanei delegate in
termen de 2 zile de la data pronuntarii acesteia;
- impotriva acestei incheieri condamnatul poate formula contestatie la
judecatorie in termen de 3 zile de la comunicare;
- contestatia se judeca potrivit disp. art. 460 alin. 2-5 Cod proc.pen.
- hotararea judecatoriei este definitiva.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
se stabileste de comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate, in functie de conduita, personalitatea, varsta,
starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei
condamnate
Persoana condamnata este inclus in programe care urmaresc in principal:
desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala;
instruirea scolara;
formarea profesionala.
Aceste programe sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere
psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea
consilierilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, a
voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai
societatii civile.
Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si
interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si
asistenta sociala din cadrul penitenciarului.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate in cazul minorilor si tinerilor
Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate
(care nu au implinit varsta de 21 de ani) sunt inclusi, pe durata executarii
pedepsei, in programe speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si
de personalitatea fiecaruia.
Programele speciale de consiliere si asistenta sunt realizate de serviciile
de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor,
cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a
infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor
reprezentanti ai societatii civile.
Dispozitiile art. 39 se aplica in mod corespunzator in cazul minorilor si
tinerilor aflati in executarea unei pedepse privative de libertate.
CONDITIILE DE DETENTIE
Primirea persoanelor condamnate
Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face :
- pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa
ce li se stabileste identitatea;
- cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului
de executare a pedepselor privative de libertate;
- in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii
fiind separati de majori.
Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia
penitenciarului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana
condamnata locul unde aceasta este detinuta. Aceasta comunicare prevazuta se
face in scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemneaza intr-un procesverbal.
Locul de executare a pedepselor privative de libertate
Pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani se
executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale celorlalte
penitenciare
Pedeapsa inchisorii de cel mult 15 ani se executa in penitenciare anume
destinate
Transferarea persoanelor condamnate
Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a
schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru
alte motive intemeiate, se dispune, la :
- propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul
comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate, de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
solicitarea organului judiciar;
- de directorul penitenciarului, iar in cazul persoanelor condamnate
solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea
temporara se dispune de directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor;
Este interzisa transferarea in penitenciare :
- pentru o perioada mai mare de 5 zile, a minorilor care executa masura
educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medicaleducativ.
pentru o perioada mai mare de 5 zile a minorilor condamnati la pedepse
privative de libertate, in alte penitenciare decat cele pentru minori si tineri.
Sumele stabilite si avansate de Administratia Nationala a Penitenciarelor
in conditiile aratate mai sus, se retin din cota de 10% consemnata pe numele
persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenta ramasa
neachitata, daca aceasta nu este platita de persoana condamnata pana la liberarea
din penitenciar, Administratia Nationala a Penitenciarelor emite ordin de
imputare care constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 63 alin. (3) se aplica in
mod corespunzator.
Modul de executare a pedepselor privative de libertate
de catre femei si minori
Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa
separat de condamnatii barbati.
Minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa
pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.
Cazarea persoanelor condamnate
Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate
trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii
iluminatului artificial corespunzator.
Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.
Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor
condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
Tinuta persoanelor condamnate
Persoanele condamnate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de
executare a pedepselor privative de libertate.
In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila
personala, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.
Alimentatia persoanelor condamnate
Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul
necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de
igiena a alimentatiei.
Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului
justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.
Refuzul de hrana
In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de
libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are
obligatia sa audieze de indata persoana condamnata si sa ii solicite o declaratie
scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarari.
Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se consemneaza aceasta
intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate.
Dupa audierea persoanei condamnate, judecatorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate dispune masurile legale care se
impun sau face propuneri in acest sens directorului penitenciarului.
Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care
refuza sa primeasca hrana sa fie transferata in infirmeria penitenciarului, unde
este tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical care asigura
persoanei condamnate asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata
acesteia sa nu fie pusa in pericol.
Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si
semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate.
Imobilizarea persoanelor condamnate
Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din
dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in urmatoarele cazuri:
pentru a impiedica evadarea sau actele violente ale detinutilor;
pentru a intrerupe actiunile de vatamare corporala a altei persoane sau a
sa ori de distrugere a unor bunuri.
Este interzisa imobilizarea cu lanturi a persoanelor condamnate, iar
imobilizarea cu catuse, camasi de forta sau alte forme de imobilizare a corpului
este permisa doar in situatii exceptionale.
Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu
starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara si doar atunci cand nu
exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata
caracterul unei sanctiuni.
Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de
catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite
acest lucru, situatie care va fi de indata adusa la cunostinta directorului.
Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se
comunica de indata judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative
de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat.
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PERSOANELOR AFLATE IN
EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de
constitutie si lege.
Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute in
prezentul capitol, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele
condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul
delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile
de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de
detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate
Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate :
- poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii
adevarului
solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de
la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea
masurii luate de catre administratia penitenciarului;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data
pronuntarii acesteia.
Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de
la comunicarea incheierii, contestatie care se judeca potrivit dispozitiilor art. 460
alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
Hotararea judecatoriei este definitiva.
Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate
Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in
executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul delegat
pentru executarea pedepselor privative de libertate.
Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati
in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua
contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu
acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si
persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate se desfasoara in
conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase
Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor
religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
nu pot fi ingradite.
Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la
servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare si pot procura si detine
publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.
Dreptul la informatie
Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate
masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul
acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in executarea
pedepselor privative de libertate.
Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni
radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre
administratia penitenciarului.
Dreptul la consultarea documentelor de interes personal
Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei
condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele
de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
Consultarea documentelor prevazute mai sus se face in prezenta unei
persoane desemnate de directorul penitenciarului.
Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele
privind executarea pedepselor privative de libertate
Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare
la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de
aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, Legea nr.
privind liberul acces la informatiile de interes public si Hotararea
Guvernului nr. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum
si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie
persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba
romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
Textele prevederilor legale la care se face referire mai sus, se pun la
dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in
penitenciare, in locuri accesibile.
In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au
deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale se
realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita intelegerea acestora.
Aducerea la indeplinire a acestor dispozitii se consemneaza intr-un
proces-verbal
Dreptul de petitionare
Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate este garantat.
Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi
deschise sau retinute.
In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare
adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor
sau organizatiilor internationale.
Dreptul la corespondenta
Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate este garantat.
Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau
retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul
corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor
asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa,
fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice
cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei
privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea
acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza intr-un dosar special care
se pastreaza de administratia penitenciarului.
Deschiderea si retinerea corespondentei se pot face numai pe baza
dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate.
Dispozitiile de mai sus nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul,
cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul
protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile
internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania.
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi
si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor de mai sus.
Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare
si a dreptului la corespondenta
Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la
corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile
corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a
materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul
penitenciarului
Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de
servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul
penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata destinatarului,
sub semnatura.
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a
dreptului la corespondenta sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea
pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de
mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de
petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau
organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de
Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia,
aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in
domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia
penitenciarului
Dreptul la convorbiri telefonice
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au
dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartela
instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se
efectueaza sub supraveghere vizuala.
Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul
penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de
telefoane publice cu cartela in interiorul penitenciarului.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt
suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot
efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor de
mai sus.
Dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite
Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci cand conditiile
climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o ora. Daca
conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se asigura intr-un
alt spatiu corespunzator.
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul
de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a
personalului administratiei penitenciarului.
Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului
justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul
de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot
comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
Dreptul de a primi bunuri
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul
de a primi bunuri.
Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in
executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi
primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al
ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi
sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala.
Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la
persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra
lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de
petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice,
pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 51 alin. (4), pentru
cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru
repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia
penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu, la punerea in
libertate
In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate, Administratia
Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana
la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor
Ferate Romane.
Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de
libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica
sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se pastreaza si se folosesc in
conditiile mai sus aratate.
Dreptul la asistenta medicala
Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate este garantat.
Asistenta medicala in penitenciare :
- se asigura ori de cate ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat,
in mod gratuit, potrivit legii.
persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate
beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.
Examenul medical
Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate se realizeaza :
- la primirea in penitenciare si in timpul executarii pedepsei, in mod
periodic
in conditii de confidentialitate;
Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza
procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la
tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si
obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei
condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de
persoana condamnata.
In cazurile prevazute mai sus, persoana condamnata la o pedeapsa
privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere,
de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de
persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se
consemneaza in fisa medicala a persoanei condamnate, iar certificatul medicolegal
se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat
cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (4) se
suporta de catre solicitant.
Asistenta medicala in cazuri speciale
Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt
insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se
masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului. Administratia
penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia,
sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an.
La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in
ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau persoanei
indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de detentie a
mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu instiintarea
autoritatilor competente pentru protectia copilului.
Dreptul la asistenta diplomatica
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta
cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor
diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi
vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in
conditii de confidentialitate.
Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile
prevazute mai sus pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor
condamnate
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de
refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie
decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in
Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea
interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia,
in conditii de confidentialitate.
Dreptul la incheierea unei casatorii
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul
la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile legii.
Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare
incheierii casatoriei.
Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera
separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie
localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau
deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea
in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului
penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de pana la 5 zile.
Obligatiile persoanelor condamnate
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele
obligatii
sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a
dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de
ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art. 43;
sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;
sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este
necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;
sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia
penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil,
material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul
executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.
Drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de
reeducare sau in institutele medical-educative
Dispozitiile privind drepturile si obligatiile persoanelor internate in
centrele de reeducare sau in institutele medical educative se aplica in mod
corespunzator persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele
medical-educative
MUNCA PRESTATA DE PERSOANELE CONDAMNATE LA
PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE
Dispozitii generale privind munca prestata
Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de
libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc
necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de
a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile
lor, precum si activitati necalificate.
Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit
varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile
si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al
reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.
Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit
varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.
Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati
si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.
Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu
avizul medicului penitenciarului.
Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod
corespunzator
Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit
incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale
beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.
Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei
meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei
sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea
acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.
Munca prestata in cazuri speciale
Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt
insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in
varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de
libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare,
periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea
persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.
Durata muncii prestate
Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de
libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.
Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate
depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza
acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu
mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite
pentru acest program de munca.
Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor
condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.
Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru
odihna
Regimul de prestare a muncii
Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in
penitenciare se realizeaza:
in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane
fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;
in regie proprie;
in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc
necesare penitenciarului;
in caz de calamitate.
Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de
servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati
in folosirea la munca a persoanelor condamnate.
Plata muncii prestate
Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de
libertate pentru munca prestata :
- nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor
legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu
programul de munca.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la
cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc
lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.
Repartizarea veniturilor
Veniturile prevazute mai sus se incaseaza de catre administratia
penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de
libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata
executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau,
urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in
libertate
70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor,
constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza
potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate
a
fost obligata
primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se
utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.
Recuperarea pagubelor
Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund
pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie sau la locul de
munca
Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de
imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu
executoriu
Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face
contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in
circumscriptia careia este situat penitenciarul.
Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul
normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din
riscul normal al muncii.
ACTIVITATILE EDUCATIVE, CULTURALE,
CONSILIERE PSIHOLOGICA SI ASISTENTA SOCIALA,
INSTRUIREA SCOLARA SI FORMAREA PROFESIONALA A
PERSOANELOR CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE
LIBERTATE
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si
asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea
sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este
asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii,
sponsorizari si donatii.
Instruirea scolara
In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar,
gimnazial si liceal.
Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul
Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic
asigurat si salarizat de inspectoratul scolar in a carui raza teritoriala este situat
penitenciarul
In diplome nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare
de detinere.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri
de invatamant universitar in forma frecventa redusa.
Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in cazul
cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de alte
persoane fizice ori juridice.
Formarea profesionala
Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin cursuri de
calificare si recalificare, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale
ale acesteia. In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la
desfasurarea cursurilor in stare de detinere.
Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul
penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate intre
administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.
Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei,
Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
Conditiile privind organizarea instruirii scolare si a formarii profesionale
vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Dispozitii speciale privind minorii condamnati la pedepse
privative de libertate
Minorilor condamnati la pedepse privative de libertate li se asigura
conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor,
precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei calificari profesionale,
in functie de optiunile si aptitudinile lor.
Cursurile de calificare si recalificare profesionala a minorilor condamnati
la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului
impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu
structurile teritoriale ale acesteia.
Cheltuielile legate de instruirea scolara si formarea profesionala a
persoanelor prevazute mai sus sunt suportate de Ministerul Educatiei si
Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia
Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
RECOMPENSE, ABATERI SI SANCTIUNI DISCIPLINARE
Recompense
Felurile recompenselor
Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna
conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii
scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:
incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art.
ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;
acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;
- permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15
zile pe an;
(Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de comisia pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la
propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata).
permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar
nu mai mult de 25 de zile pe an;
permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar
nu mai mult de 30 de zile pe an.
(Recompensele prevazute mai sus pot fi acordate de catre directorul
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei
pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate
Permisiunea de iesire din penitenciar
Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in urmatoarele
cazuri
a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de
munca dupa punerea in libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui
copil, parinte, frate/sora sau bunic.
Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile
prevazute la lit. a, b, c si d, se poate acorda persoanelor condamnate care executa
pedepse privative de libertate in regim inchis.
Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru
cazurile susmentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care executa
pedepse privative de libertate in regim semideschis.
Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile,
pentru cazurile mentionate, se poate acorda persoanelor condamnate care
executa pedepse privative de libertate in regim deschis.
Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut la lit. e),
poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate,
indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile legale. (art. 68
alin. 1 din lege).
Abateri si sanctiuni disciplinare
Abateri disciplinare
Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din
penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor
socioeducative care se deruleaza in penitenciar;
procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii
decat cele prevazute de lege;
comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in
alte conditii decat cele prevazute de lege;
utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la
dispozitie de administratia penitenciarului;
nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la
executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei
legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii
si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea
acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un pericol real pentru
siguranta sau ordinea in penitenciar.
Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a
persoanelor condamnate.
Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul
administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala.
In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute
in art. 71 din lege.
Sanctiuni disciplinare
Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare
sunt
a) avertismentul
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si
sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o
luna
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia
celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3
luni
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat
cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii.
Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare,
dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala,
dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica.
Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute la lit. b-e se reduc la jumatate
in cazul minorilor.
Sanctiunile prevazute la lit. d si e nu se aplica femeilor insarcinate sau
celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an iar cea de la lit. f nu
poate fi aplicata minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire
copii in varsta de pana la un an. Aceasta din urma, poate fi aplicata numai cu
avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este
necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.
Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau
umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.
Constatarea abaterilor disciplinare
Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei
penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.
Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana
condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
Nerespectarea termenului de 24 de ore atrage raspunderea disciplinara a
persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.
Procedura disciplinara
Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta
persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina.
Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in
calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea regimurilor de
detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti supraveghetori, in calitate de
membri
Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la
sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului
penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea prealabila.
In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina
rezultatele cercetarii prealabile.
Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei
alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita
fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa
caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de
persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de
atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii
disciplinare
Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar
dosarul disciplinar si hotararile comisiei de disciplina se includ in dosarul
individual al persoanei condamnate.
In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia
cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire
penala competent.
Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina
Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o
sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul
delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile
de la comunicarea hotararii.
Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod
obligatoriu, la judecarea plangerii.
Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate:
- poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii
adevarului
solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la
primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea
sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;
respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de
la comunicarea incheierii.
Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de
procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
Plangerea formulata impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a
fost aplicata o sanctiune disciplinara si contestatia introdusa nu suspenda
executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevazute in art. 71 alin.
(1) lit. f).
Hotararea judecatoriei este definitiva.
LIBERAREA CONDITIONATA
Conditiile de acordare a liberarii conditionate
Persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata si da
dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale
penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a
pedepsei, in conditiile Codului penal.
Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale
Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a
instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii
conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute
in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in
cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in cazul
condamnatilor minori si tineri;
in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile
prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de
munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca,
in cazul condamnatilor minori si tineri;
in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin.
(3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin.
(4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori
recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea
unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare
ori recalificare profesionala;
in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii
brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe
baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi
revocata
Procedura de acordare a liberarii conditionate
Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul
de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea
comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate.
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, propune liberarea
conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de
partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii
prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru
reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al
formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele
acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale.
Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un
proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse
in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla
locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste
conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit fixeaza un
termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un
an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii
aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu
cerere de liberare conditionata.
Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea
conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia
pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei
condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta
dosarul individual al persoanei condamnate.
DOCUMENTELE INTOCMITE DE ADMINISTRATIA
PENITENCIARULUI
Dosarul individual al persoanei condamnate
Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana
condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate in penitenciar un
dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
datele si actul de identitate ale persoanei condamnate;
fotografii din fata si din profil;
copie de pe hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa
privativa de libertate;
mandatul de executare a pedepsei;
anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;
cazierul judiciar;
fisa dactiloscopica;
documentele intocmite in urma examenelor medicale;
documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43
alin 3);
documentele referitoare la masurile luate de catre administratia
penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la
pedeapsa privativa de libertate;
documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la
activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;
documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar
si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de
libertate
alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de
libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul
acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul
penitenciarului, la dosarul individual.
Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta
este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei
condamnate si al judecatorului delegat cu executarea pedepselor.
Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.
Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de
libertate
Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind
persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se
consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita
in penitenciar;
registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor
condamnate
registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;
registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate.
Documente privind decesul persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate
In cazul decesului unei persoane aflate in executarea unei pedepse
privative de libertate, directorul penitenciarului instiinteaza de indata familia
persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia, judecatorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate si Administratia Nationala a
Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia comuna a Ministerului Justitiei si a
Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul
penitenciar
Certificatul constatator al mortii si procesul-verbal al Comisiei comune a
Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor
survenite in sistemul penitenciar sunt obligatorii.
Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pana la gradul
al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul
individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al
mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la
cerere, fotocopii ale acestora.
Componenta, organizarea si functionarea Comisiei comune a Ministerului
Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in
sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al
ministrului sanatatii publice.
Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau
alte persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea
persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza
teritoriala se afla penitenciarul.
In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui
accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii
pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
Directorul penitenciarului are obligatia de instiintare prevazuta in alin. (1)
si atunci cand persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o
boala grava sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea unei
boli psihice.
EXECUTAREA MASURILOR PREVENTIVE PRIVATIVE DE
LIBERTATE
Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele
de arestare preventiva
Retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale se executa in
centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza in
subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva in
cursul judecatii se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din
penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care
se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al
ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se
infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste
penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si
arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste
penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare
preventiva
Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva,
precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului
justitiei
Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare
preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei
si internelor si al ministrului justitiei.
Executarea retinerii si a arestarii preventive
Retinerea se executa in temeiul ordonantei prin care s-a dispus retinerea,
potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis
potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de
arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri
preventive se face pe baza ordonantei, dupa caz, a mandatului de arestare, dupa
ce li se stabileste identitatea.
Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare
preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de
procedura penala.
Dispozitiile privind conditiile de detentie, drepturile si obligatiile
persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii
de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica in mod
corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prevazute in
prezentul titlu.
Persoanele retinute sau arestate preventiv :
- poarta tinuta civila.
la cererea lor, pot presta o munca sau pot desfasura activitati educative,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, in interiorul
centrelor de retinere si arestare preventiva sau al centrelor de arestare
preventiva, cu avizul judecatorului delegat cu executarea pedepselor.
Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv
Administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de
arestare preventiva completeaza pentru fiecare persoana retinuta sau arestata
preventiv un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin.
Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv cuprinde:
datele si actul de identitate ale persoanei retinute sau arestate preventiv;
fotografii din fata si din profil;
copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a dispus arestarea
preventiva, prelungirea sau mentinerea arestarii preventive;
ordonanta de retinere si mandatul de arestare preventiva;
anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea retinerii sau arestarii
preventive
cazierul judiciar;
fisa dactiloscopica;
documentele intocmite in urma examenelor medicale obligatorii
prevazute in art. 51;
documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43
alin 3);
documentele referitoare la masurile luate de catre administratia centrului
de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva cu privire
la exercitarea drepturilor persoanei retinute sau arestate preventiv;
documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar
si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii retinerii sau arestarii
preventive
alte documente intocmite in timpul executarii retinerii sau arestarii
preventive
Persoana retinuta sau arestata preventiv si aparatorul acesteia au acces, in
prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul centrului de retinere si
arestare preventiva sau de arestare preventiva, la dosarul individual.
Instanta de judecata si procurorul au acces la dosarul individual al
persoanei retinute sau arestate preventiv.
Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii,
fara acordul persoanei retinute sau arestate preventiv.
Datele cu caracter personal ale persoanelor retinute sau arestate preventiv
sunt confidentiale, potrivit legii.
Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv
Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva si a fiecarui
centru de arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre privind persoanele
retinute sau arestate preventiv:
registrul de evidenta a primirii persoanelor retinute sau arestate
preventiv, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana
retinuta sau arestata a fost primita in centru;
registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor retinute sau
arestate preventiv;
registrul de evidenta a recompenselor;
registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
