Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» DREPT PROCESUAL CIVIL


DREPT PROCESUAL CIVIL


                                               DREPT PROCESUAL CIVIL

 

EXCEPTIILE  PROCESUALE

- reprezinta mijloacele prin care in cursul procesului civil, partea interesata, procurer sau instanta din oficiu invoca, fara a pune in discutie fondul pretentiei deduse judicator neregularitati procedurale sau lipsuri privind exercitiul dreptului la actiune, avand ca efect intarzierea sau impiedicarea judecatii in fond.

Clasificare:

      1.Dupa obiectul asura caruia poarta:

a. exceptii de procedura - care vizeaza incalcarea regulilor procedurale privind compunerea instantei, competenta acesteia si procedura de judecata;

b. exceptii de fond - vizeaza lipsurile referitoare la exercitiu dreptului de actiune;

     2.Dupa efectul lor:

a. exceptii dilatatorii - tind la amanarea judecatii, declinarea judecatii sau refacerea unor acte;

b. exceptii peremptorii - care tind la respingerea sau anularea cererii ori la stingerea procesului.

Unele exceptii peremptorii incep prin a avea un efect dilatatoriu in sensul ca se acorda un termen pentru implinirea lipsei si nu se anuleaza automat cererea.(ex.: exceptia insuficientei timbrari, exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant). Aceste exceptii mixte pot amana initial judecarea cauzei, insa daca la termenul acordat de catre instanta lipsa invocata nu se complineste, procesul se poate stinge in faza in care se gaseste.

     3. Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normai incalcate:

a. exceptii absolute - care privesc incalcarea unor norme imperative si pot fi invocate de parti, procuror sau instanta din oficiu in orice fata a procesului chiar in apel sau recurs;

b. exceptii relative - care privesc incalcarea unor norme dispozitive si pot fi invocate numai de partea interesata si numai intr-un anumit termen (la prima zi de infatisare sau la urmatorul termen in care s-a savarsit neregularitatea);

    Potrivit  articolului 137 C.pr.civila, instanta este obligata sa se pronunte inainte de a intra in fondul dezbaterilor asupra exceptiilor de procedura si de fond care fac de prisos in total sau in parte cercetarea in fond a pricinii. Numai in mod exceptional, exceptia poate fi  unita cu fondul numai atunci cand pentru solutionarea ei este necesara administrarea unui prabatoriu legat si de fondul pricinii.

   Legea actuala nu prevede ordinea in care trebuie rezolvate exceptiile in cazul in care sunt invocate concomitent.

   Daca exceptia invocata este intemeiata, instanta o va admite si va pronunta o incheiere atunci cand dispune amanarea judecatii sau o hotarare.

   In cazul respingerii exceptiei, instanta pronunta o incheiere interlocutorie si continua judecata.

CARACTERISTICILE  EXCEPTIILOR  PROCESUALE

Exceptia procesuala presupune existenta unui proces in curs.

   Exceptia procesuala este un mijloc de aparare fiind de regula folosit de parat.  Exceptia procesuala este un mijloc tehnic prin care se invoca incalcari ale normelor de drept material   sau procesual.

   Admiterea exceptiei constituie in cazul exceptiilor dilatatorii un obstacol temporar in solutionarea cererii principale, iar in cazul exceptiilor peremptorii un obstacol dirimant, determinand stingerea exceptiilor.

   Admiterea exceptiei procesuale nu afecteaza in principiu dreptul reclamantului, iar hotararea pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii nu are putere de lucru judecat in ceea ce priveste fondul dreptului.

PROBELE  IN  PROCESUL  CIVIL

   Judecatorul nu poate solutiona litigiul pe baza simplelor afirmatii ale partilor, convingerea sa trebuind sa se bazeze si pe probele administrate in cauza.

  Titularul dreptului subiectiv pentru a obtine satisfactie trebuie sa-si probeze sustinerile. Pentru acest motiv se vorbeste de un drept subiectiv procesual  - dreptul la proba care dubleaza si intareste dreptul substantial.

   In sens larg prin proba se intelege actiunea de stabilire, existentei sau inexistentei unui fapt.

   In sens restrans prin proba se desemneaza mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt care este folosit  fie de sine statator, fie pentru dovedirea unui alt fapt material. In mod obisnuit notiunea de proba este folosita in sensul de mijloc de proba (expertize, martori).

CLASIFICAREA  PROBELOR

Dupa cum se fac in fata instantei sau in afara ei:

- probe judiciare:

- probe extrajudiciare

Dupa natura lor:

- probe personale - marturisirea;

- proba materiale;

Dupa cum duc direct sau nu la stabilirea faptului principal:

- probe directe

- probe indirecte

Dupa caracterul originar sau derivat:

- probe primare primare ( imediate, nemijlocite);

- probe secundare (mediate, mijlocite);

Dupa modul de perceptie al faptelor de catre judecator:

-probe care constau in perceperea personala a judecatorului - cercetarea la fata locului;

-probe care constau in perceperea de la alte persoane.

    Conventiile asupra probelor sunt in principiu admise cu conditia ca ele sa duca la largirea posibilitatilor de proba fara a se incalca normele imperative din dreptul material sau procesual. Conventia de restrangere a posibilitatilor de proba sunt nule.

Subiectul probei:  este judecatorul.

Obiectul probei: sunt faptele juridice in sens larg care au creat, modificat sau stins raportul juridic ori faptele care au determinat ineficacitatea acestuia.

Sarcina probei: revine, potrivit  articolul 1169 C.civ., celui ce face o propunere inaintea judecatorului.

Reguli comune privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor

Reguli comune privind admisibilitatea

- proba trebuie sa fie legala (sa nu fie interzisa de legea materiala sau procesuala)

- sa fie verosimila (sa nu tinda la dovedirea unor fapte imposibile, ci la dovedirea unor fapte reale )

- sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu obiectul cauzei);

- sa fie concludenta (adica sa conduca la rezolvarea cauzei respective).

Reguli comune privind administrarea probelor

        Administrarea probelor presupune examinarea a trei aspecte:

1. Propunerea probelor

2. Incuviintarea probelor

3. Administrarea propriu-zisa a probelor

    1. Propunerea probelor se face de reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de parat prin intampinare. Nepropunerea probelor in aceste conditii atrage decaderea partilor din dreptul de a cere probe, afara de cazurile expres prevazute de  articolul 138 C.pr. civila si anume:

- cand nevoia dovezi reiese din dezbateri si partea nu avea cum sa o prevada;

- cand administrarea dovezi nu pricinuieste amanarea judecatii;

- cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat. Partea care a lipsit la propunerea si incuviintarea dovezi este incuvintata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare iar in caz de impiedicare la prima zi de infatisare.

   Daca o parte renunta la probele pe care le-a produs, acestea pot fi insusite de cealalta parte, iar daca ambele parti renunta instanta din oficiu poate administra probele.

   Partea decazuta din dreptul de a administra probe poate sa se apere discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si dovezilor adversarului.

   Probele propuse de catre parti sunt puse de catre instanta in discutia contradictorie a partilor. Dupa acest moment, instanta le va incuviinta sau le va respinge  prin incheiare motivata.

   Administrarea probelor se face in fata instantelor de judecata in ordinea statornicita de catre aceasta. Dovada si dovada contrarie se va administra pe cat este posibil in acelasi timp. Legea prevede si exceptii de la regula potrivit careia administrarea probelor se face doar in fata instantei de judecata: administrarea probelor prin comisie rogatorie sau situatia in care probele administrate de o instanta necompetenta raman castigate cauzei, precum si in ipoteza probelor administrate de o instanta de la care pricina a fost traumata.

Reguli comune privind aprecierea

                        => probele se apreciaza liber de catre judecator.

                                              ASIGURAREA  dovezilor

Reglementare:  articolul 235 - 241 C.pr.civila.

    Asigurarea dovezilor reprezinta o posibilitate data persoanei care este interesata in constatarea de urgenta a marturiei unei persoane, a parerii unui expert a starii unor bunuri mobile si imobile sau care doreste sa le dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt in primejdie sa dispara sau sunt greu de administrat in viitor.

   Cererea poate fi facuta si in cazul in care nu este primesdie de intarziere dar numai cu invoiala paratului.

   In cererea de asigurare de dovezi trebuie sa se arate dovezile care se solicita a fi administrate, starea de urgenta sau acordul paratului.

Asigurarea dovezilor se poate cere:

- pe cale principala inainte de a se introduce cererea de chemare in judecata;

- pe cale incidentala in timpul judecatii.

   Daca cererea se introduce pe cale principala, competenta revine Judecatoriei in raza careia se afla martorul sau obiectul cercetarii.

   Daca cererea este incidenta  e competenta instanta care judeca pricina in fond.

   Judecata se face in camera de consiliu cu sau fara citarea partilor, iar instanta se pronunta prin incheiere fie imediat, fie la un termen faxat ulterior.

   Incheiarea este executorie si se ataca cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare (cu citare) sau de la comunicare (fara citare).

   Incheierea data in timpul judecatii - pe cale incidenta nu poate fi atacata decat odata cu fondul.

   Codul reglementeaza o procedura de constatare a starilor de fapt. Ea poate fi facuta cand exista urgenta, care rezida din posibilitatea incetarii ori schimbarii starii de fapt pana la administrarea dovezilor.

   Cererea este de competenta instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea. Pentru facerea constatarii este delegat un executor judecatoresc. Se poate face si fara incunostintarea celui impotriva caruia se cere. Se face printr-un proces-verbal care se comunica in copie si celui impotriva caruia s-a facut. Procesul - verbal constituie davada pana la proba contrarie. Daca exista primesdie de intarziere, constatarea se poate face si in zilele de sarbatoare si in afara orelor legale dar numai cu incuviintarea magistratului.

   Probele conservate prin institutia asigurarii dovezilor pot fi folosite si de partea potrivnica in derularea procesului.

   Cheltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul.

INSCRISURILE- ca mijloc de proba in procesul civil

   Inscrisul reprezinta orice declaratie despre un act sau fapt juridical, facuta prin scrierea de mana, dactilografiere,litografiere, imprimare pe hartie sau pe orice alt material.

            Inscrisurile preconstituite se clasifica in:

1.inscrisuri autentice

2.inscrisuri sub semnatura privata

   Inscrisurile autentice= sunt acelea facute cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actual s-a incheiat.

   Constituie inscrisuri autentice: actele notariale, actele de stare civila, hotararile judecatoresti etc.

Forta probanta:

- inscrisurile autentice se bucura de prezumtia de autenticitate si validitate, astfel incat cel care il foloseste este scutit de orice dovada, proba contrara revenind celui care il contesta;

- data inscrisului autentic face credinta pana la inscrierea in fals, fiind opozabil si tertilor

-inscrisul autentic face dovada pana la declararea falsului in ceea ce priveste constatarile personale ale agentului instrumentation, percepute prin propriile lui simturi

Conversiunea inscrisului autentic in inscris sub semnatura privata sau in inceput de dovada scrisa

- in ipoteza in care dorma ad validitatem nu era ceruta, inscrisul este valabil ca inscris sub semnatura privata, cu conditia de a fi semnat de partile contractante; daca nu este semnat, valoreaza inceput de dovada scrisa

- daca insa forma solemna era ceruta ad validitatem, actul juridic respectiv va fi lovit de nulitate absoluta

Procedura falsului

   In cazul inscrisurilor autentice care sunt contestate exista in Codul de procedura civila institutia procedurii inscrierii in fals.  In cazul in care se declaseaza aceasta procedura, daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta in instanta se va amana cauza si se va dispune infatisarea partii personal sau prin mandatar cu procura speciala. La termenul prezentarii cel ce a invocat inscrisul il va depune pentru verificare si va indica mijloacele sale de aparare.

   Presedintele instantei constata prin proces-verbal starea materiala a inscrisului daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari iar apoi il va semna impreuna cu grefierul si partile si il va depune la grefa.

   Tot la acest termen presedintele intreaba partea care a depus inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el. Daca partea refuza sa raspunda, nu se prezinta sau declara ca nu se mai foloseste de inscris acesta va fi inlaturat din proces.

   In cazul in care se staruie in defaimarea inscrisului, inscrisul impreuna cu procesul-verbal se va trimite procurorului pentru cercetari. Procurorul face cercetarile si va informa instanta.

   In cazul sesizarii procurorului, daca partea care s-a inscris in fals arata si pe autorul sau complicele falsului, instanta civila poate suspenda judecata.

Inscrisul sub semnatura privata

=este acel inscris intocmit de parti, fara interventiua vreunui organ al statului, semnate de partile sau de partea de la care emana

   Conditia generala pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura partii sau, dupa caz, semnaturile partilor de la care emana inscrisul.

   Pentru anumite categorii de inscrisuri legea prevede anumite conditii speciale reglementate de art.1179 (formalitatea multiplului exemplar)si art.1180 C.civ.(mentiunea ”bun si aprobat”)

Formalitatea multiplului exemplar:

- se cere in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata conventii sinalagmatice

-presupune ca inscrisul sa fie redactat in atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt, iar pe fiecare exemplar sa se faca mentiune de numarul exemplarelor originale intocmite

Nu este necesara formalitatea multiplului exemplar atunci cand:

- un inscris este nevalabil ca inscris authentic, dar este valabil ca inscris sub semnatura privata

- conventia sinalagmatica este constatata printr-o hotarare judecatoreaca;

- contractul a fost incheiat prin corespondenta;

-in materie comerciala, cu exceptia acelor situatii in care legislatia comerciala cere intocmirea acelui inscris;

- actual juridic este unilateral sau incise constata conventii unilaterale, etc

Mentiunea ”bun si aprobat”

- este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata obligatii unilaterale

- nu este o formula sacramentala, putand fi inlocuita prin alta echivalenta

-nu este necesara daca inscrisul este scris in intregime de cel ce se obliga

- este necesara doar in cazul obligatiilor unilaterale care au ca obiect o suma de bani sau o catime determinata de lucruri determinate generic

-sanctiunea nerespectarii acestei formalitati consta in aceea ca inscrisul respectiv nu este valabil ca inscris sub semnatura privata, insa valoreaza inceput de dovada scrisa.

Procedura verificarii de scripte

   In cazul in care se contesta un inscris sub semnatura privata, legea reglementeaza institutia verificarii de scripte - aceasta inseamna ca partea careia i se impune inscrisul este obligata sa recunoasca sau sa conteste semnatura sau scrisul, singuri care pot sa adopte o pozitie neutra fiind mostenitorii si succesorii autorului actului.

   Daca partea declara ca nu recunoaste scrisul sau semnatura, presedintele completului il va obliga sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris. Refuzul de a scrie sau semna va putea fi socotit ca o recunoastere a inscrisului. Daca verificarea nu este concludenta pentru instanta se va dispune efectuarea unei expertize. Pentru aceasta partile vor depune inscrisuri autentice sau sub semnatura privata urmand a se trimite toate acestea impreuna cu inscrisul tagaduit si cu probele luate de judecator, expertului .

   Inscridurile depuse spre verificare vor fi semnate intotdeauna de presedinte, grefier si parti.

   Dupa verificarea facuta de instanta sau in raport  de concluziile expertizei ramane sau nu in proces.

Administrarea probei prin inscrisuri

  Potrivit  articolul 112 si 116  Codul de procedura civila,  partile anexeaza la cererea de chemare in judecata si la intampinare, copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba.

   Daca ele sunt intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traducerile sau copii cu litere latine certificate de parti.

   In cazul in care se contesta traducerile se poate apela la un traducator certificat. Partile sunt datoare sa aiba asupra lor originalele inscrisurilor sau sa le depuna spre pastrare la grefa sub pedeapsa de a nu se tine seama de ele.

   Toate inscrisurile depuse la dosar raman dobandite judecatii si nu se pot retrage fara invoirea celorlalte parti.

   Daca partea invedereaza ca adversarul detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. In cazul in care adversarul refuza sa raspunda la interogatoriul luat pentru dovedirea detinerii sau existentei inscrisurilor sau se dovedeste ca l-a ascuns sau distrus sau pur si simplu nu vrea sa-l infatiseze, instanta poate socoti ca inscrisul are continutul pe care-l pretinde partea care a solicitat infatisarea lui.

   Cererea de infatisare a acestui act poate fi respinsa daca cuprinsul lui priveste chestiuni cu totul personale sau daca prin prezentarea inscrisului s-ar incalca indatorirea de a pastra secretul sau daca ar atrage urmarirea penala impotriva parti sau a altei persoane ori ar dispune-o dispretului public.

   Daca inscrisul se gaseste la o autoritate sau o terta persoana instanta va lua masuri pentru ca acesta sa fie adus la dosar. In cazul in care inscrisul nu se poate trimite, cercetarea lui se va face cu citarea partilor la acea autoritate.

               Proba  cu  martori  sau testimoniala

   In procesul civil, martorii pot fi numai persoane fizice care au cunostinta despre faptele care formeaza  obiectul judecatii.

   Legea prevede ca aprecierea depozitiei martorului care este minor sub 14 ani sau este o persoana lipsita vremelnic de discernamant se va tine seama de situatiile aratate.  Articolul 189 C.proc.civ., prevede persoanele care sunt exceptate de a fi acceptate ca martori:

-rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv;

-sotul sau fostul sot

-interzisi judecatoresti

- cei condamnati pentru marturie mincinoasa.

   Prin conventia expresa sau tacita a partilor rudele, afinii si sotul pot fi ascultati ca martori.

   In pricinile privitoare la starea civila sau divort se pot audia rudele si afinii cu exceptia descendentilor.

  Exista o categorie de persoane care ar putea fi martori, dar pe care legea le scuteste sa depuna marturie:

-cei tinuti de secretul profesional;

-cei tinuti de secretul de serviciu, dar numai asupra imprejurarilor secrete de care a luat cunostinta in timpul serviciului;

-cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insusi sau ar expune rudele, afini ori sotul la o pedeapsa penala sau dispretul public.

Propunerea probei cu martori se face la prima zi de infatisare. Lista cu numele si adresa acestora urmand sa fie depusa sub sanctiunea nulitatii in cel mult 5 zile de la incuvintare. Instanta poate limita numarul martorilor propusi cu respectarea  principiului egalitatii partilor, iar martorii care au fost incuvintati se vor asculta neputandu-se renunta la ei.

   Odata propusi martorii, inlocuirea acestora se va putea face numai in caz de moarte, disparitie sau motive temeinice (certificate medicale).

   Dupa incuvintare, instanta dispune citarea martorilor care pot fi ascultati in instanta sau la locuinta lor.

   Daca martorul lipseste la prima citare, instanta va da mandat de aducere si daca exista urgenta mandatul se poate da de la primul termen.

   Fiecare martor va fi ascultat deosebit in ordinea stabilita de presedinte, cei ce urmeaza a fi ascultati  ulterior fiind indepartati din sala.

   Inainte de a se lua marturia, presedintele ii cere martorului:

-sa arate domiciliul, profesia, varsta;

-daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;

-daca se afla in serviciul unei parti si daca este in judecata, dusmanie sau legatura de interese cu vreuna din parti, dupa aceasta martorul depune juramantul.

   Martorii fara confesiune jura pe constiinta, iar cei care din motive confesionale sau de constiinta nu depun juramant se obliga sa spuna adevarul si sa nu ascunda nimic.

    Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramantul dar i se atrage atentia sa spuna adevarul.

   In depozitia sa, martorul arata imprejurarile pe care le cunoaste si raspunde la intrebarile presedintelui si ale partilor. El nu are voie sa citeasca un raspuns dinainte dar cu incuvintaea presedintelui se poate cu privire la cifre si denumiri.

   Daca presedintele gaseste ca intrebarea pusa de parti nu este concludenta, jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire este oprita de lege o va respinge. Respingerea impreuna cu motivarea se trec in incheierea de sedinta. Marturia se face orar si se consemneaza in scris de frefier la dictarea presedintelui. Depozitia este semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de presedinte, grefier si martor dupa ce citeste declaratia.

   Cand cel care urmeaza sa fie martor este mut sau surd si nu poate fi inteles va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie se folosesc expertii interpreti.

   Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in depozitie se vor semna de judecator, grefier si martor  sub sanctiunea neluarii lor in seama. Locurile nescrise se bareaza pentru a nu se adauga nimic.

   Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta daca instanta nu decide altfel.

   Daca instanta are banuieli puternice ca marturia este mincinoasa sau martorul este mituit, incheie un proces-verbal si sesizeaza procurorul.

   La aprecierea probelor in cazul in care instanta fata de restul probatoriului administrat ajunde la concluzia ca marturia nu este sincera o inlatura si scrie motivarea.

Marturisirea

=reprezinta recunoasterea de catre o parte a unui fapt pe care partea potrivnica isi itemize o pretentie sau o aparare si care este de natura sa produca impotriva autorului ei consecinte juridice.

Caractere marturisirii:

- este un act juridic unilateral;

- este un act juridic de dispozitie

-este un act juridic personal;

- constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei si in favoarea celui care isi intemeiaze pretentia sau apararea pe faptul marturisit

Interogatoriul

   Interogatoriul este admis in toate materiile si toate procesele civile. Marturisirea are ca obiect numai fapte si este admisibila numai in legatura cu drepturile de care o parte poate sa dispuna.

   In anumite procese marturisirea singura nu poate duce la admiterea actiunii.

  Marturisirea fiind un act personal poate fi facuta numai personal de parte scop in care daca nu este prezenta va fi citata cu mentiunea personal la interogatoriu.

   Partea care vrea sa recunoasca apararile, pretentiile patii adverse o poate face si printr-un mandatar cu procura speciala.

   Cand partea are domiciliul in strainatate interogatoriu se comunica in scris mandatarului care va depune raspunsul partii in cuprinsul unei procuri speciale si autentice.

   Presedintele poate respinge din interogatoriu acele intrebari care nu sunt concludente sau jignitoare. Raspunsurile se trec pe aceeasi foaie cu intrebarile si fiecare pagina va fi semnata de presedinte, grefier, de cel care l-a propus si de partea care a raspuns.

   Statul si persoanele juridice de drept privat sau public raspund in scris la interogatoriu care li se comunica.

   Daca partea, desi a fost citata nu se prezinta la interogatoriu sau desi se prezinta refuza sa raspunda fara a avea motive temeinice, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau ca un inceput de dovada scrisa.

Expertiza  judiciara

- ca proba este folosita atunci cand pentru lamurirea faptelor care formeaza obiectul unui proces este necesara parerea unei persoane care are cunostinte de specialitate in acel domeniu.

- mijloc de proba prin care expertul aduce la cunostinta instantei pe baza unor cercetari concrete, situatie  de fapt concreta.

- exista situatii in care expertiza este obligatorie:

-in cazul punerii sub interdictie - expertiza psihiatrica;

-in cazul inregistrarii tardive a nasterii - expertiza medico-legala cu privire la stabilirea varstei;

- propunerea ei se face de parti sau instanta din oficiu dupa punerea in discutie a partilor.

- se efectueaza de expertii judiciari atestati de Ministerul Justitiei.

- pentru numirea expertului, completul solicita biroului local de expertize o lista de experti din care va numi prin incheiere pe cel desemnat cu efectuarea expertizei.

- prin aceeasi incheiere se stabilesc obiectivele expertizei, onorariul provizoriu si data depunerii lucrarii.

- daca efectuarea expertizei necesita o lucrare la fata locului, expertul este obligat sub sanctiunea nulitatii sa citeze partile prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire , aratand zilele si orele la care va fi prezent in teren.

- dupa numirea sa ca expert, acesta este obligat sa vina la instanta si sa depuna un juramant in camera de consiliu fara citarea partilor in fata instantei. Instanta constata depunerea juramantului prin incheiere.

- daca partile nu se invaiesc cu privire la numirea expertului, instanta va stabili expertul prin tragere la sorti.

- lucrarile se concretizeaza intr-un raport de expertiza care se depune la instanta in atatea exemplare cate parti sunt + 1 exemplar pentru instanta.

- daca partile sau instanta au obiectiuni intemeiate se poate dispune completarea raportului sau o noua expertiza.

- expertul poate fi convocat in instanta pentru a da lamuriri asupra expertizei.

- instanta nu este legata de concluziile expertizei insa ea trebuie sa-si motiveze pozitia, insa este legata de constatarile de fapt, de cercetarile efectuate la fata locului si de sustinerile partilor, ele facand dovada pana la inscrierea in fals.

- in domeniile in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererile partii, instanta poate solicita puncte de vedere a unora sau unui specialist in domeniul respectiv sau la autoritati.

- punctul de vedere se prezinta in camera de consiliu sau in sedinta publica cu prezenta partilor.

- la efectuarea expertizei pot participa si experti care sunt desemnati de parti - experti parte.

Cercetarea  la  fata  locului

- poba judiciara;

- se solicita de parti, din oficiu de instanta;

- se ordona prin incheiere, in care se arata imprejurarile de fapt in legatura cu care se face cercetarea;

- poate fi efectuata de intreg completul sau numai de unul dintre judecatori in prezenta partilor care vor fi citate;

- la fata locului pot fi audiati martori si experti, desfasurarea cercetarii se consemneaza intr-un proces verbal care se depune la dosar.

Incidente  procesuale  in  cursul  judecatii

1. Suspendarea

Inseamna oprirea cursului procesului datorita unor imprejurari voite de parti care nu mai staruie in solutionarea cauzei sau independent de vointa lor cand sunt in imposibilitate fizica sau juridica de a se prezenta.

Dupa natura imprejurarilor care a determinat suspendarea, intalnim:

1.Suspendare voluntara

2.Suspendare legala

Suspendare voluntara => intervine datorita manifestarii de vointa a partilor care poate fi expresa sau tacita.

   Pentru ca acest consimtamant tacit al partii trebuie ca la termenul respectiv ambele parti sa fie legal citate sau cu termen in cunostinta si nici una sa nu fi solicitat judecarea in lipsa. Judecata se suspenda chiar daca cererea nu este legal timbrata.

   Reinceperea judecatii in aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de repunere pe rol facuta de partea care justifica un interes, care va trebui sa achite  1  din taxa de timbru datorata pentru proces + timbrul judiciar.

   Instanta nu poate repune cauza pe rol din oficiu.

   Potrivit art.242 Cpc, instanta va suspenda judecata:

1. Cand amandoua partile o cer;

2.daca niciuna dintre parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii

   Insa, pricina va fi judecata daca una dintre parti, reclamantul sau paratul, au cerut in scris judecarea in lipsa

Suspendare legala => poate interveni de drept sau este lasata la aprecierea instantei.

Suspendarea legala de drept -  articolul 243 - reglementeaza 5 cazuri de suspendare de drept si anume:

- moartea uneia din parti - valabil si pentru S.C. in cazul dizolvarii si lichidarii;

- punerea sub interdictie sau curatera a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;

- moartea mandatarului uneia din parti daca a intervenit cu 15 zile inaintea termenului de judecata;

- incetarea functiei tutorelui sau curatorului;

- prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

- Suspendarea intervine daca aceste cauze au aparut inainte de inchiderea dezbaterilor.

- Judecata reincepe prin cererea de repunere pe rol facuta de persoana indreptatita.

Alte cauze de suspendare de drept:

-articolul 21 - care reglementeaza conflictul de competenta;

-articolul 155- care spune ca dupa amanare in temeiul invoieli partilor daca ele nu staruie acesta va fi suspendat;

Suspendarea legala facultativa => este lasata la aprecierea instantei. Este reglementata in  articolul 244 Cpc si intervine in 2 situatii :

- cand deslegarea procesului atarna in tot sau in parte de existenta sau neexistenta unui drept face obiectul altei judecati;

- apare cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza a se da.

   In cazul in care se dispune suspendarea in baza  articolul 244 aceasta dainuie pana cand hotararea pronuntata in cauza civila sau penala a devenit irevocabila, respectiv definitiva.

   In toate cazurile de suspendare instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi atacata separat cu recurs; recursul se declara cat timp dureaza suspendarea.

   In cazul in care se respinge cererea de repunere pe rol, incheierea de respingere pronuntata este atacabila si ea cu recurs in acelasi termen ca si recursul pentru suspendare.

   Suspendarea opereaza in bloc fata de toate partile din proces si are ca efect ramanerea in nelucrare a cauzei.     Orice act de procedura facut in aceasta perioada este lovit de nulitate.

   La  repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea partilor este obligatorie.

2.  Perimarea

Reglementare:  articolul 248 si urmatoarele din Codul de procedura civila

„ orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau revocare se perima de drept chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an in materie civila si 6 luni in materie comerciala”.

Natura juridica este mixta:

-o sanctiune procesuala

-prezumtie de desistare a partilor

-Perimarea se aplica actiunilor imprescriptibile cat si actiunilor prescriptibile.

-Este aplicabila atat in faza de judecata in prima instanta cat si in caile de atac.

-Lasarea in nelucrare a cauzei sa se datoreze partilor.

-Nu exista culpa cand actul de procedura trebuie efectuat din oficiu.

   Perimarea incepe sa curga de la indeplinirea ultimului act de procedura. Termenul poate fi intrerupt sau suspendat.

- Intreruperea se face prin indeplinirea oricarui act de procedura de catre parti sau din oficiu.

- Termenul este suspendat pana la incetarea cauzei care a dus la suspendarea legala facultativa 244, iar in cazul suspendarii legale de drept - 243 - de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au dus la suspendare.

  Constatarea perimarii se face printr-o hotarare judecatoreasca care este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

   Partile se citeaza pentru constatarea judecarii perimarii. La judecarea acestei cereri compunerea completului fiind aceeasi cu cea care ar trebui sa judece procesul.

   Poate fi invocata si pe cale de exceptie in cursul judecatii in prima instanta.

Efectele perimarii:

   Perimarea stinge procesul impreuna cu actele de procedura. Daca se perima cererea de chemare in judecata cade si efectul intreruptiv de prescriptie.

   Intr-o noua cerere partile pot folosi probele administrate in dosarul perimat.

   Perimarea apelului sau recursului stinge posibilitatea introducerii unui nou apel sau recurs.

Actele  de  dispozitie  ale  partilor

1.Renuntarea la judecata

2.Renuntarea la dreptul subiectiv pretins

3.Achiesarea      => fiind acte de dispozitie trebuie facute personal de parte   

                                          sau cu mandatar prin procura speciala.

4.Tranzactia           

1. Renuntarea => 

            Reclamantul are 2 optiuni:

- sa renunte la judecarea procesului

- sa renunte la dreptul dedus judecatii

   Renuntarea la judecata poate avea loc oricand pe parcursul procesului si poate fi facuta verbal in sedinta sau prin cerere scrisa.

   Dupa intrarea in dezbaterea fondului renuntarea reclamantului la judecata se poate face numai cu invoirea paratului.

   Constatarea renuntarii la judecata se face prin incheierea data fara drept de apel.

Exceptie: divortul.

   Renuntarea la dreptul dedus judecatii - nu se mai poate introduce o noua actiune.

   Renuntarea la drept se poate face oricand si fara invoirea celeilalte parti. Ea se poate face in sedinta personal sau prin inscris autentic.

   Instanta va pronunta o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor de judecata.

2. Achiesarea => se poate prezenta in 2 forme:

   Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului => are loc prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, fie spontan, fie la interogatoriu.

- este un act unilateral si isi produce efectele fara acceptul reclamantului.

- paratul poate recunoaste partial pretentiile reclamantului,  in acest caz instanta putand pronunta o hotarare partiala care este executorie de drept.

   Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotararea primei instante => se realizeaza prin faptul ca acesta renunta la atacarea hotararii, fie cu apel fie cu recurs. Achiesarea poate fi in aceste conditii expresa sau tacita. Este tacita cand executa de buna voie si este expresa cand declara dupa pronuntarea hotararii ca renunta la calea de atac.

3. Tranzactia

actiune de dispozitie prin care partile termina un proces inceput sau pot preintampina prin concesii reciproce constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite sau promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios sau indoielnic

Reglementare:-articolul 271,273Codul de procedura civila iar ca drept material in  articolul 1704,  1714.

Partile se pot prezenta oricand in timpul procesului, chiar daca nu au fost citate pentru a cere pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca invoiala lor. Aceasta hotarare mai poarta denumirea de hotarare de expedient.

Tranzactia mai poate fi exercitata in faza caii de atac si executarii silite.

Cand partile se prezinta la termenul de judecata, tranzactia poate fi primita de un singur judecator, cand partile se prezinta intre termene hotararea se da in camera de consiliu.

invoiala partilor se prezinta in scris, chiar de mana si va alcatui dispozitivul hotararii.

Hotararea de expedient se ataca cu recurs.

                                                    CAILE  DE  ATAC

Notiune:

sunt mijloace procesuale prin intermediul carora partea interesata poate solicita examinarea legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti si remedierea eventualelor erori savarsite.

Existenta cailor de atac constituie pentru parti o garantie a respectarii drepturilor  fundamentale si o garantie pentru calitatea actiunii de justitie.

Dreptul la folosirea cailor de atac este un drept constitutional - articolul 128 din Constitutie prevede acest principiu in sensul ca impotriva hotararilor judecatoresti partile si Ministerul Public pot exercita caile de atac.

Nu este un drept absolut si nu creaza posibilitati pentru exercitarea tuturor cailor de atac, unele pot fi suprimate.

Exemplu:in unele cazuri este suprimata calea apelului, partea avand posibilitatea sa faca recurs.

Codul de procedura civila prevede o sigura calea de atac => apelul 

-3 cai extraordinare de atac: - recursul;

                                                 - revizuirea;

                                                 - contestatia in anulare;

- o cale speciala de atac: recursul in interesul legii

Clasificarea cailor de atac

In raport de conditiile de exercizare, distingem:

- Cai de atac ordinare => pot fi exercitate de oricare dintre parti fara sa existe vreo limitare in privinta motivelor care pot fi invocate (apelul);

- Cai de atac extraordinare =>pot fi exercitate numai in conditii si pentru motivele expres prevazute de lege (recursul, recursul in interesul legii);

In functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac, distingem:

- Cai de atac  reformare => se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata ( recursul, apelul);

- Cai de atac retractare =>sunt acele cai de atac care se solutioneaza de instanta care a pronuntat hotararea atacata (contestatia in anulare, revizuirea)

3.    In raport de intinderea competentei instantei chemata sa se pronunte:

- Cai de atac  devolutive => provoaca o noua judecata in fond si permit instantei care solutioneaza calea de atac reexaminarea cauzei in intregul ei fara restrictii in ceea ce priveste administrarea probelor  (apelul);

- Cai de atac nedevolutive => permit realizarea unui control limitat asupra hotararii atacate (recursul);

In functie de faptul daca partile au sau nu dreptul de a exercita direct calea de atac

- Cai de atac  comune => pot fi exercitate direct de partile din proces precum si de procuror;               

- Cai de atac  speciale => pot fi exercitate numai de un subiect determinat in mod expres de lege (recursul in interesul legii poate fi exercitat numai de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ);

In raport de efectele care le produc caile de atac acestea pot fi clasificate in:

- Cai de atac  suspensife de executare => impiedica executarea hotararii atacate pana la solutionarea acestei cai de atac (apelul);

- Cai de atac  nesuspensive de executare => nu influenteaza in nici un fel posibilitatea punerii in executare a hotararii atacabte in afara de cazurile expres prevazute de lege (recursul, contestatia in anulare, revizuirea); uneori recursul este suspensiv - in anumite cazuri - de exemplu demolarea unui imobil;

APELUL

Reglementare: =>    articolul  282  - 298  Codul de procedura civila.

- este cale de atac comuna, ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare.

Obiectul apelului

- il constituie hotararile susceptibile de a fi atacate cu aceasta cale de atac 

- hotararile date in prima instanta de  judecatorie care sunt supuse apelului la tribunal;

- hotararea data in prima instanta  de catre tribunal  sunt supuse apelului la Curtea de Apel;

   Sunt si unele situatii cand printr-o dispozitie legala speciala imperativa calea de atac a apelului este suprimata. Suprimarea cai de atac este prevazuta in diferite dispozitii si cu formulari diferite, de exemplu:

- nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile privitoare hotararile autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate daca legea nu prevede altfel;

- cand legea prevede ca hotararea primei instante este definitiva;

Daca este definitiva, nu avem apel, ci numai recurs!!!!

Pot forma obiectul apelului si incheierile premergatoare, dar impotriva acestora apelul poate fi exercitat numai odata cu fondul cauzei. In aceasta regula generala exista unele exceptii: incheierea prin care a fost intrerupt cursul judecatii -  articolul 282 alin.

  Daca este definitiva si irevocabila hotararea nu avem nici apel, nici recurs!!!!

Subiectii  apelului

Partile din proces

   Hotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta persoanelor care au participat in calitate de parti in procesul in care a fost pronuntata  acea hotarare.

   Tertelor persoana care nu au participat in proces nu le este opozabila hotararea pronuntata tocmai de aceea numai partile care s-au judecat in fata primei instante au dreptul de a exercita calea de atac a apelului in afara de unele situatii expres prevazute.

   Oricare dintre parti poate ataca hotararea pronuntata dar este evident ca trebuie sa justifice un interes pentru folosirea acestei cai de atac, intrucat in lipsa interesului apelul ar fi inadmisibil.

   Prin urmare, apelul declarat de o parte careia i s-a admis in intregime cererile formulate este lipsit de interes.

   Tertii care au intervenit in proces din proprie initiativa sau au fost introdusi din initiativa uneia din parti dobandesc calitatea de parti si astfel ele au dreptul de a ataca hotararea pronuntata.

   Se impune precizarea in ceea ce priveste tertul care intervine in proces in interesul uneia din parti poate folosi calea de atac a apelului numai daca si partea in favoarea careia a intervenit declara apel. Astfel, apelul intervenientului accesoriu este neavenit.

   In cazul coparticiparii procesuale prin declararea apelului, pot fi aparate numai interesele proprii ale apelantului, tinand seama de principiul independentei procesuale a coparticipantilor, cu toate acestea in cazul in care exista o obligatie comuna care creaza partilor aceeasi situatie juridica. Efectele apelului facut de 1 vor fi extinse si asupra celorlalti care nu au facut apel sau a carora a fost respins fara a fi cercetat in fond.

   Este evident ca apelul poate fi exercitat si de catre succesorii in drepturi a partilor din proces.

   Pot exercita calea de atac a apelului si persoanele si organele care au dreptul de a formula o actiune civila in baza unor dispozitii exprese ale legii pentru apararea drepturilor altor persoane daca cererea de chemae in judecata a fost introdusa de ele.

   Partea poate exercita calea de atac a apelului personal sau prin reprezentant conventional. Daca reprezentantul este avocat si acesta a asistat partea la proces in fata primei instante el poate chiar fara mandat sa declare apel dar pentru a putea sustine apelul trebuie sa aiba o noua imputernicire avocatiala.

Procurorul

   Dreptul de a exercita calea de atac a apelului este recunoscut procurorului prin  articolul 45 alin.5 Codul de procedura civila.

   Apelul poate fi exercitat de procuror impotriva oricarei hotarari chiar daca nu a participat in fata primei instante la judecarea cauzei. In aceast aceasta privinta nu prezinta relevanta daca este un litigiu in care participa in calitate de parte un minor, persoane puse sub interdictie sau disparute sau daca este o alta cauza in care nu figureaza asemenea persoane.

   Posibilitatea acordata procurorului de a supune procedurii instantei de apel orice hotarare impotriva careia se poate folosi aceasta cale de atac, isi are temeiul in  articolul 130 din Constitutie care prevede  rolul Ministerului Public in apararea intereselor generale ale societatii.

Persoanele care nu au avut calitatea de parte in fata primei instante

Regula: - nu au dreptul la exercitarea cai de atac a apelului chiar daca justifica un interes.

Exemplu: un proprietar care nu a fost chemat in judecata la partajul bunurilor succesorale; nu a fost citat.

   In unele situatii de exceptie li se recunoaste si acestor persoane dreptul de a exercita apelul si anume:

- orice persoana interesata poate declara apel chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii impotriva incheierii pronuntate in cazul procedurii necontencioase;

- dreptul de a apela hotararea este recunoscut si dobanditorului cu titlu particular a unui drept sau bun ce formeaza dreptul litigiului dar numai daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii primei instante si inainte de expirarea termenului de apel;

- pot folosi calea de atac a apelului in baza  articolul 274 creditorii chirografari in numele debitorului lor in afara situatiei in care cauza in care s-a pronuntat hotararea are caracter strict personal.

Partea care a facut cerere de apelare la apel in conditiile  articolul 293, 2931 Cod procedura civila

 Termenul pentru declararea unui astfel de apel curge de la comunicarea apelului principal si expresa la prima zi de infatisare.

Instanta competenta pentru solutionarea apelului

Tribunalul  pentru apelul declarat impotriva hotararilor de la Judecatorii in prima instanta.

Curtea de Apel pentru solutionarea apelurilor declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta.

Curtea Suprema de Justitie - nu are competenta in solutionarea caii de atac a apelului;

 TERMENUL DE APEL

Durata este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel. Aceasta dispozitie constituie dreptul comun in materia apelului.

Exista derogari, atat in ceea ce priveste punctul de pornire, cat si cu durata acestuia:

in ceea ce priveste momentul cand incepe sa curga, legea prevede 3 cazuri de echipolenta (echipolenta = echivalenta):

1. comunicarea hatararii facuta odata cu somatia de executare este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperii curgerii termenului de apel, cu comunicarea hotararii partii respective in vederea exercitarii apelului -  articolul 284 alin. 2 - .

2. depunerea cererii de apel inainte de comunicarea este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperi curgerii termenului de apel cu comunicarea hotararii pentru partea respectiva -  articolul 284 alin.3 -.

3. depunerea unei cererii prin care o parte cere comunicarea hotararii partii potrivnice este echivalenta, in ceea ce priveste momentul inceperii curgerii termenului de apel cu comunicarea hotararii partii care a facut o astfel de cerere.

2. in materia procedurii necontencioase => termenul incepe sa curga de la pronuntare pentru cei care au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit.

in ceea ce priveste DURATA => ea este de 15 zile, dar prin dispozitii legale principale sunt prevazute si alte termene.

Exemplu: divort => termenul de apel este 30 zile.

INTRERUPEREA  TERMENULUI  DE APEL

cazuri  expres  prevazute de lege:

- Moartea partii care are interes sa faca apel

In acest caz, se face o singura comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii. Nu se va arata numele si calitatea fiecarui mostenitor; de la data acestei comunicari incepe sa curga un nou termen de apel.

   Daca sunt si mostenitori incapabili, mostenitori cu capacitate de exercitiu restransa ori disparuti precum si in cazul mostenirii vacante, termenul de apel va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

- Moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea

 Se va face o noua comunicare partii respective la domiciliul ei. Termenul curge din nou de la data acestei comunicari.

Pierderea termenului de apel printr-o imprejurare mai presus de vointa partii  => va incepe sa curga un nou termen de 15 zile in care partea va trebui sa declare apelul si sa ceara repunerea in termen aratand motivele impiedicarii.

SANCTIUNEA  nerespectarii termenului de apel este DECADEREA, intrucat este un termen imperativ si absolut !!!

Exceptia de tardivitate poate fi invocata de:

- partea interesata

- procuror

- instanta din oficiu

Apelul introdus dupa termen va fi respins ca fiind tardiv.

- momentul ramanerii definitive a hotararii atacate cu apel este momentul expirarii termenului de apel si nu data respingerii apelului ca tardiv !!!

CONTINUTUL  CERERII  DE  APEL

 Articolul 287 alin. 1 Codul de procedura civila

Elementele cererii:

1.  - Numele, domiciliul sau resedinta partilor

    - Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar;

    - daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!

- aratarea hotararii care se ataca

- motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul

- dovezile indicate in sustinerile apelului

- semnatura.

Unele din aceste cerinte sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii (2).

Altele  - 3 - 5 => sunt prevazute sub sanctiunea decaderii.

Cerintele privind aratarea hotararii care se ataca precum si 3, 4 pot fi indeplinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar 5  - lipsa semnaturii in conditiile  articolul 133 alin.2.

Apelul trebuie motivat pana la cel tarziu prima zi de infatisare!!!!

DEPUNEREA  CERERII  DE  APEL

    Legea prevede in mod expres ca ea se depune la instanta a carei hotarare este atacata. Ea se depune  in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 exemplar pentru instanta;instanta la care s-a depus cererea va verifica implinirea termenului de apel pentru toate partile din dosar si va anexa la acest dosar toate dovezile de comunicare a hotararii si toate cererile de apel formulate in cauza si va inainta dosarul instantei de apel; exista o exceptie => cererea de apel va fi inaintata instantei de apel fara a se astepta implinirea termenului de apel pentru toate partile, atunci cand s-a cerut suspendarea  hotararii primei instante.Exemplu: cand hotararea a fost data cu executare provizorie (executie vremelnica - vechia reglementara.

EFECTELE  CERERII  DE  APEL

Investirea instantei de apel care se produce in momentul depunerii cererii de apel:

- chiar daca imediat dupa inregistrarea cererii de apel la instanta a carei hotarare este atacata, apelantul renunta la apel, dosarul cauzei impreuna cu cererea de apel trebuie sa fie inaintat instantei de apel, singura competenta de a lua act de renuntare la apel.

   Suspendarea executarii hotararii primei instante impotriva careia s-a exercitat calea de atac, a apelului:

- daca cererea a fost depusa in termenul prevazut de lege, efectul suspendarii executarii, dureaza pana la data solutionarii apelului de catre instanta de apel.

Efectul devolutiv al apelului   

- caracterul devolutiv consta in aceea ca instanta de apel va rejudeca in fond pricina in intregul ei, atat cu privire la problemele de fapt cat si cu privire la cele de drept.

o norma judecata in fond ! -

Limitele afectului devolutiv

   Rejudecarea fondului pricinii poate fi realizata numai in limitele stabilite in cererea de apel tinand seama de principiul disponibilitatii aplicabil si in aceasta etapa procesuala.

   Aceasta limitare a efectului devolutiv inseamna ca instanta de apel examineaza hotararea atacata numai in raport de motivele de apel formulate de apelant care poate cutica hotararea numai pentru anumite motive.

TANTUM  DEVOLUTUM,  QUANTUM APELATUM    =>   Principiul disponibilitatii

                            „atat devolueaza cat s-a apelat”

 Articolul  225 alin.1 => prevede ca „instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta”

- in ipoteza in care apelul nu a fost motivat sau daca motivarea apelului nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta in fond numai in baza examinarii celor invocate in prima instanta.

- trebuie mentionat ca daca apelantul nu a invocat motive de ordine publica, desi prin hotararea pronuntata au fost incalcate dispozitii cu caracter imperativ, instanta le va invoca din oficiu, le va pune in discutia partilor si va pronunta solutia tinand seama de aceasta imprejurare.

Prin apel nu poate fi extins cadrul procesului fixat in fata primei instante;

- instanta de apel va examina hotararea atacata numai in raport de ce s-a judecat in fata primei instante.

„ TANTUM  DEVOLUTUM,  QUANTUM  JUDICATUM ” => atat devolueaza, cat s-a judecat

Articolul  294 => „nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi”

- nici una dintre parti nu-si poate schimba in apel calitatea in care si-a formulat pretentiile si apararile in fata primei instante;

- in acelasi timp, nu este admisibila schimbarea temeiului juridic al actiunii.

Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut anularea contractului pentru lipsa de forma nu se poate invoca prima data in apel nulitatea pentru vicii de consimtamant.

- este inadmisibila schimbarea in apel a obiectului cererii de chemare in judecata formulata in fata primei instante.

Exemplu: daca in fata primei instante s-a cerut plata pretului, iar in apel sa se ceara anularea contractului.

- in apel NU se pot face cereri noi !!!!

Exemplu: in apel nu se poate cere executarea contractului daca in fata primei instante s-a cerut rezilierea acestuia.

Articolul 294 => totusi acest articol prevede ca exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.

                        => „nu fac parte din categoria cererilor noi, cererea prin care se solicita dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata” .

- in apel poate fi invocata compensatia legala; se poate formula cerere in interesul uneia din parti, iar cererea in interes propriu daca exista acordul partilor.

PROCEDURA  DE  JUDECATA   A   APELULUI

   Fixarea termenului de judecata si citarea partilor

   Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul cauzei de la prima instanta, va fixa termenul de judecata potrivit  articolul 114 si va dispune citarea partilor.

   Termenul de judecata va fi fixat in asa fel incat de la data primirii citatiei intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in pricinile urgente cel putin 5 zile.     Daca intimatul locuieste in strainatate presedintele va fixa un termen mai indelungat. Prin citatie i se pune in vedere intimatului ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, domiciliul la care se vor face toate comunicarile privind procesul.

Daca intimatul nu se conformeaza obligatiei comunicarea se face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la Posta Romana a scrisorii tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

In cuprinsul recipisei de predare a scrisorii la posta trebuie mentionate actele ce se expediaza.

In toate cazurile, odata cu citatia i se comunica intimatului o copie de pe cerere si de pe motivele de apel precum si copii certificate de pe inscrisurile alaturate care nu au fost infatisate la prima instanta.

Daca apelantul a solicitat prin cererea de apel, presedintele odata cu fixarea termenului de judecata va putea dispune citarea intimatului la interogatoriu si poate lua orice masuri pentru administrarea probelor.

Exemplu: citarea martorilor dar numai sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare.

Daca sunt mai multi intimati care au un singur reprezentant, se va inmana o singura copie de pe cerere sau motivele de apel precum si de pe inscrisuri. La fel se va proceda si in situatia in care intimatul are mai multe calitati juridice in cauza respectiva.

Toate apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

OBLIGATIVITATEA  SI  CONDITIILE  DEPUNERII  INTAMPINARII  DE CATRE  INTIMAT

   prin citatie i se pune in vedere intimatului ca are obligatia sa depuna intampinarea la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata fixat pentru judecarea apelului.

 Neindeplinirea obligatiei => atrage decaderea intimatului de a nu mai propune probe si a invoca exceptii in cursul procesului in fata instantei de apel; aceasta sanctiune severa se aplica numai intimatului care este reprezentat sau asistat de avocat; in cazul celor care nu sunt reprezentati sau asistati presedintele le va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile, dovezile si mijloacele lor de aparare; aceste sustineri pe care le fac intimatului respectiv se consemneaza in incheierea de sedinta; legea permite chiar acestor intimati sa solicite un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii; in cazul in care intimatul nu a primit cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata fixat sau cu 5 zile in cauzele urgente comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere la prima zi de infatisare acordarea unui termen pentru a putea depune intampinarea la dosar. Doua situatii:

1. Daca intimatul lipseste la primul termen si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii.

2.Daca motivele de apel au fost comunicate, dar nu s-a respectat termenul prevazut de lege, instanta va dispune deasemenea amanarea cauzei si fixarea unui termen cu respectarea dispozitiilor legale.

PROBELE  IN  APEL

legea dispune ca partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi, decat cele invocate in prima instanta aratate in motivarea apelului ori in intampinare; legea prevede posibilitatea administrarii probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri; in acelasi timp, instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate in prima instanta; de la regula mentionata, exista o exceptie, si anume situatia in care necesitatea administrarii, rezulta din probele administrate in fata instantei de apel.

La stabilirea  admisibilitatii probelor propuse, instanta trebuie sa aiba in vedere prevederile  articolul 138 Codul de procedura civila;

SOLUTIILE  pe care le poate pronunta instanta de apel:

- poate respinge apelul ca nefondat, ca inadmisibil sau ca tardiv;

In cazul respingerii apelului,  solutia primei instante este confirmata in intregime -  articolul 296.

In apel instanta decide; se exprima prin decizie: „instanta decide”.

- anularea apelului daca nu indeplineste vreuna din cerintele prevazute de lege sau nu a fost achitata taxa judiciara de timbru, timbrul judiciar

- admiterea apelului daca instanta de apel admite apelul declarat impotriva unei hotarari a primei instante, poate pronunta una din SOLUTIILE:

- schimbarea hotararii in totalitate sau partial;

- anumarea hotararii atacate, evocarea fondului si judecarea procesului;

- anularea in tot sau in parte a procedurii urmate in fata primei instante precum si a hotararii pronuntate si retinerea cauzei spre judecare;

- anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent ori retinerea procesului spre judecare de catre instanta de apel

Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac

principiu prevazut expres in cazul judecarii unei cereri de apel.

- apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul cand el consimte la aceasta ori sunt aplicabile dispozitiile  articolul 293.

                                    CONTESTATIA  IN  ANULARE

Reglementare: articolul 317 - 321 Codul de procedura civila.

Legea reglementeaza 2 forme  de  contestatie in anulare:

- Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun - 317;

- Contestatia in anulare speciala -  articolul 318;

Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun

are 2 motive:

- cand procedura de chemare a partilor pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost legal indeplinita - cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea normelor de ordine publica privitoare la competenta.

- Hotararile care se ataca trebuie sa fie irevocabile iar motivele contestatiei sa nu fi putut fi invocate pe caile de atac a apelului sau recursului.

 

Contestatia in anulare speciala

poate fi facuta atunci cand:

- cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale;

 - cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

- pentru ca o contestatie in anulare speciala sa fie admisibila, ea trebuie sa viziteze desfintarea unor hotarari pronuntate de instantele de recurs si de Judecatorii  in ultima instanta.

- fiind o cale de retractare este de competenta instantei a carei hotarare se ataca.

- cererea de contestatie in anulare are cuprinsul cererii de chemare in judecata cu aratarea in plus a hotararii care se ataca.

- partile se numesc: contestator si intimat.

- termenul de exercitare a contestatiei in anulare este diferit dupa cum hotararea poate sau nu sa fie pusa in executare silita:

-in cazul hotararilor care se executa silit, contestatia de anulare se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei pana la savarsirea ultimului act de executare.

-in cazul hotararilor care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de 1 an de la data cand hotararea a ramas definitiva.

- judecata contestatiei se face dupa regulile de la instanta de fond, iar daca este vorba de o decizie a instantei de recurs potrivit regulilor aplicabile recursului.

- intampinarea este obligatorie cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

- hotararea data in contestatie este supusa aceleiasi cale de atac ca si hotararea atacata.

- nu se poate face o noua contestatie pentru motive care existau la data celei dintai.

REVIZUIREA

- cale extraordinara de atac, de retractare -

Obiectul revizuirii => il constituie hotararile ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si hotararile date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.

   Motivele de revizuire sunt expres si limitativ prevazute de lege (articolul 322 - 328).  Motivele 4 si 5 de revizuire au suferit modificari prin O.G. nr. 138/2000.

   Motivele de la punctul 4 -  articolul 322 - se refera la faptul ca in cazul in care nu se mai poate constata prin hotarare penala savarsirea unei infractiuni de fals in inscrisuri sau alta infractiune legata de cauza civila, instanta de revizuire este chemata ca pe cale incidenta sa se pronunte asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate si abia apoi sa paseasca la calea revizuirii.

    Motivele de la punctul 5 - se refera la faptul ca revizuirea se poate cere si in situatia in care s-a desfintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Cererea de revizuire este in competenta instantei care a dat hotararea definitiva a carei revizuire se cere.

Cuprinsul cererii -   acelasi ca si la cererea de chemare in judecata cu aratarea in plus a hotararii care se cere a fi revizuita.

 1. - Numele, domiciliul sau resedinta partilor

    - Pentru persoane juridice: denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal, cont bancar;

     - daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul - este o obligatie nu o facultate !!!!

- aratarea hotararii care se ataca

- motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul

- dovezile indicate in sustinerile apelului

- semnatura.

Termenul de revizuire => este de 1 luna si se socoteste diferit si anume:

-pentru punctele 1, 2, 7 alin. 1 => de la comunicarea hotararii definitive, iar in cazul in care a fost data de instanta de recurs, de la pronuntare;

-pentru punctele 7 alin. 2 => termenul curge de la pronuntarea ultimei hotarari;

-in cazul prevazut la punctul 3 => termenul curge de la cel din urma act de executare;

-in cazul prevazut la punctul 4 => termenul curge din ziua in care partea a luat la cunostinta de hotararea instantei penale iar in lipsa unei asemenea hotarare termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face pe cale penala;

-in cazul prevazut la punctul 5 => termenul curge din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea pronuntata;

-in cazul punctului 6 => termenul curge de la comunicarea hotararii definitive sau de la intoarcerea persoanelor disparute ori de la redobandirea capacitatii.

   Instanta poate sa suspende executarea hotararii atacate cu revizuirea cu obligarea partii la cautiune.

   Intampinarea este obligatorie.

   Daca instanta incuvinteaza cererea de revizuire, ea schimba in tot sau in parte hotararea atacata iar in cazul contrarietatii de hotarari, anuleaza cea din urma hotarare.

   Hotararea data in revizuire este supusa cailor de atac prevazuta de lege pentru hotararea revizuita.

   In cazul contrarietatii de hotarari calea de atac este recursul.

RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Reglementare => articolul 329 Codul de procedura civila.

Particularitati:

- legitimarea procesuala activa apartine Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ. Acesta poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

- prin recurs in interesul legii se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra unor chestiuni de drept care au primit solutionari diferite la instantele judecatoresti.

- examinarea recursului in interesul legii se face de catre ICCJ  in sectiuni unite cu participarea Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ

- solutiile se pronunta in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti si nu are efect obligatoriu pentru celelalte instante.

- solutiile se publica in M.Of. al Romaniei.

                                                      PROCEDURILE  SPECIALE

ORDONANTA PRESEDiNTIALA

Ordonanta presedintiala => este o institutie  introdusa in codul de procedura civila in anul 1900.

Conditiile de admisibilitate

   Pe langa conditiile necesare oricarei cereri adresate instantei, respectiv - interesul, calitatea, capacitatea si dreptul - exista si conditii speciale de admisibilitate ale ordonantei presedintiale care sunt :

a). - urgenta;

b). - vremelnicia;

c). - neprejudicierea fondului;

            In articolul 581 Codul de procedura civila prevede in mod generic ca exista urgenta cand masura este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara sau pentru inlaturarea piedicilor ivite in cazul executarii silite.

Urgenta este prima conditie a admisibilitatii ordonantei si este necesar ca ea sa persiste pe tot parcursul judecatii trebuie sa rezulte din fapte concrete. Codul prezuma urgenta unor cauze.

Vremelnicia - a doua conditie - inseama ca pe calea ordonantei presedintiala nu se pot lua masuri care sa rezolve in fond litigiul intre parti. Pe calea ordonantei presedintiale fie menti o stare de fapt, fie inlaturi, dar nu se ia hotarare pe fondul cauzei.

Neprejudecarea fondului - a treia conditie - prin ordonanta presedintiala nu se poate rezolva niciodata fondul litigiului. Instanta cerceteaza doar aperata fondului (se pipaie fondul).

Datorita acestor caracteristici, ordonanta presedintiala poate fi introdusa chiar si cand exista judecata asupra fondului.

Hotararea data exista in ordonanta presedintiala nu are nici o putere si nici o influenta asupra hotararii date pe fondul cauzei.

Cererea de ordonanta presedentiala se introduce la instanta competenta sa judece fondul cauzei.

-ea cuprinde toate elementele prevazute in articolul 112 Codul de procedura civila;

-este supusa taxei de timbru;

Ordonanta presedintiala se poate da cu sau fara citarea partilor. In cazul in care se da cu citarea partilor, termenul intre primirea citatiei si primul termen de judecata poate fi numai de 5 zile;

-judecata se face de urgenta si cu precadere, iar probele administrate trebuie sa fie in concordanta cu natura procedurii;

-este executorie de drept, instanta putand hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau trecerea vreunui termen.

-pronuntarea instantei se  poate amana cel mult 24 de ore, iar redactarea hotararii se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. 

Calea de atac =>  este numai recursul.

Termenul de recurs => este de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare daca s-a dat fara citarea partilor.

Recursul  se face intotdeauna cu citarea partilor. Pronuntarea instantei se face in cel mult 24 de ore, iar redactarea hotararii se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. 

Pana la judecarea recursului, instanta poate suspenda executarea dar numai cu obligarea partii la plata unei cautiuni.

                                          PROCEDURA DIVORTULUI

Instanta competenta:

- d. p.d. v.  material =>  judecatoria;

- d. p.d. v.  teritorial =>  judecatoria in care se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin 1 dintre soti locuieste in circumscritia judecatoriei ultimului domiciliu comun. Intereseaza locuirea efectiva.

Cand paratul nu are domiciliul in tara este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.

Daca sotii nu au avut domiciliul comun sau daca nici unul din ei nu mai locuieste in circumscriptia ultimului domiciliu comun cererea va fi introdusa la domiciliul, resedinta paratului.

Competenta teritoriala in procedura divortului este imperativa.

Avand caracter strict personal actiunea de divort poate fi exercitata numai de unul dintre soti.

Cererea de divort este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar.

- pe langa elementele prevazute de articolul 112 mai trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a celor care au situatia legala a copiilor din casatorie sau sa se arate ca nu exista copii;

- se ataseaza obligatoriu si certificatul de casatorie in copie si certificatele de nastere ale copiilor;

- se prezinta personal de catre reclamant, presedintelui judecatoriei fara posibilitatea de a fi reprezentat in acest caz;

- sotul parat poate face si el cerere de desfacere a casatoriei introducand cererea reconventionala;

Pentru fape savarsite pana la prima zi de infatisare in sedinta publica cererea va fi depusa pana la prima zi de infatisare. Pentru fapte petrecute ulterior primei zi de infatisare se poate introduce cererea reconventionala pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului.

In cazul in care faptele s-au ivit dupa dezbateri dar in timpul judecarii apelului, cererea reconventionala va putea fi introdisa direct in apel.

In toate cazurile, reconventionala se judeca impreuna cu actiunea principala.

Neintroducerea reconventionalei in aceste termene atrage decaderea paratului din dreptul de a mai cere desfacerea casatoriei.

Odata cu depunerea cererii de divort, presedintele este obligat sa de-a sfaturi de impacare partii si in cazul in care acestea staruie va fixa termen pentru judecarea cauzei.

Intampinarea nu este obligatorie.

Pentru citarea paratului, legea a prevazut ca daca acesta nu se prezinta la primul termen de judecata, iar citarea s-a facut prin afisare, instanta este datoare sa faca cercetari si sa ceara dovezi pentru a vedea daca paratul locuieste efectiv la adresa indicata.

Reclamantul trebuie sa faca dovezi temeinice in cazul in care declara ca nu cunoaste domiciliul paratului pentru a se putea dispune citarea prin publicitate.

In procesul de divort in fata instantei de fond, sotii trebuie sa se prezinte personal (ei pot fi doar asistati de avocat nu reprezentati).

De la aceasta norma exista 4 exceptii:

-daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

-daca este impiedicat de o boala grava;

-daca este pus sub interdictie;

-daca are resedinta in strainatate.

Cererea de divort se judeca in sedinta publica. La cererea partilor sau din oficiu instanta putand dispune judecata in camera de consiliu, in secret.

Pronuntarea se face intotdeauna in sedinta publica.

Distinct de prezenta obligatorie a partilor in fata instantei de fond, legea pretinde si prezenta reclamantului pe tot parcursul procesului de divort.

Daca la termenul de judecata in prima instanta reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul cererea de divort se respinge ca nesustinuta (conditii cumulative - lipsa reclamantului si prezenta paratului - cerere nesustinuta).

Regimul probelor

Fata de dreptul comun, are o dispozitie derogatorie:

- potrivit articolului 190 Codul de procedura civila - rudele si afinii partilor cu exceptia descendentilor pot fi martori;

In timpul judecatii divortului, instanta poate lua masuri provizorii pe calea ordonantei presedentiale la cererea uneia din parti cu privire la:

-intretinerea copiilor minori

-obligatia de intretinere

-alocatia copiilor

-folosirea locuintei

toate cele 4 se iau pana la solutionare in fondul cauzei.

In cadrul procedurii de divort, ca si cererii accesorii, avem:

-incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori

-stabilirea pensiei de intretinere pentru minori se solutioneaza obligatoriu de instanta chiar fara cererea partii.

-numele pe care sotii il vor purta dupa divort => pentru motive temeinice, lasate la aprecierea instantei, sotii pot continua sa-si pastreze numele din timpul casatoriei.

-atribuirea beneficiului contractului de locatiune

-stabilirea pensiei de intretinere pentru majori

-partajul bunurilor comune

-cererea privind daunele morale.

   Actele de dispozitie ale partilor in procesul de divort sunt:

 *Renuntarea la judecata a reclamantului => renuntarea se poate face inaintea instantei de fond, chiar daca paratul se impotriveste.

*Impacarea partilor => se poate face pe tot parcursul procesului de divort chiar in apel sau recurs sau chiar cand caile de atac nu sunt timbrate. Daca nu da rezultate, reclamantul poate porni o noua cerere pentru fapte ulterioare impacarii dar poate sa se foloseasca si de cele vechi.

*Tranzactia => poate interveni cu privire la cererile accesorii.

Hotararea de divort

- poate sa nu fie motivata daca ambele parti solicita instantei acest lucru; potrivit articolului 617 alin. 3, in cazul in care divortul se pronunta in baza articolului 38 alin 2 si practica l-a extins si la alin. 3 codul familiei instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a arata din vina carui sot.

            Hotararea trebuie sa cuprinda solutii si pentru capetele accesorii de cerere si in mod obligatoriu pentri incredintarea minorilor si pensia lor de intretinere.

- este constitutiva de drepturi.

            Casatoria se considera desfacuta din ziua in care hotararea a ramas irevocabila.

            Hotararea de divort poate fi atacata cu apel si recurs. Atat termenul de apel cat si cel de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotararii.

            Daca la apelul sau recursul introdus de parat se prezinta numai reclamantul acestea vor fi solutionate.

            Daca apelul si recursul e introdus de reclamant si nu se prezinta vor fi respinse ca nesustinute.

            Hotararea data in divort nu este supusa revizuirii.

            In afara de acest divort mai exista - din 1993 - divortul prin consimtamantul partilor. Procedura lui este mult mai simplificata. El poate fi introdus numai daca din casatorie nu au rezultat copii si sa fi trecut 1 an de la data incheierii casatoriei.

Cererea de divort va fi semnata de ambii soti, care se prezinta impreuna la presedinte, acesta verificand existenta consimtamantului.

Presedintele va fixa termenul de judecata in sedinta publica, termen care va fi la 2 luni de la introducerea cererii.

La termenul de judecata, acesta verifica dinou consimtamantul sotilor si in caz afirmativ, judeca cererea fara a administra probe in ceea ce priveste divortul.

Hotararea nu face vorbire despre vina unei parti si nu este motivata.

Hotararea care se pronunta este definitiva si irevocabila, in ceea ce priveste divortul   (se poate introduce contestatia in anulare).

Pentru solutionarea cererilor accesorii, instanta va dispune atunci cand considera necesar administrarea probelor necesare.

                              Procedura impartelii judiciare

   Aceasta procedura este procedura este reglementata in articolul 6731 - 67314.

- se aplica solutionarii oricarei cereri de imparteala privind bunurile asupra carora partile au un drept de proprietate comuna.

            In afara de cerintele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere in justitie, cererea de partaj mai trebuie sa cuprinda si urmatoarele mentiuni:

- persoanele intre care urmeaza a acea loc imparteala;

- titlul in baza caruia se cere imparteala;

- bunurile supuse impartelii, evaluarea lor si locul unde se afla;

- persoana care detine sau administreaza aceste bunuri.

            In cazul iesirii din indiviziune reclamantul are obligatia sa arate cotele parti ce revin fiecarui indivizar iar situatia in care se cere partajul bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei, reclamantul trebuie sa precizeze cota sa de participare la achizitionare.

            Daca in cererea de chemare in judecata nu au fost enumerate toate bunurile care au format obiectul proprietatii comune si astfel instanta nu s-a pronuntat asupra partajului acestora, este posibila introducerea unei noi cereri de partaj cu privire la aceste bunuri omise.

            Cererea de partaj are caracter imprescriptibil extintiv, dar cel chemat in judecata se poate apara invocand uzucapiunea daca posesia lui intruneste conditiile prevazute de lege.

            Legitimarea procesuala activa in procesul de imparteala o pot avea toti cei care sunt titularii de drepturi indivize.

            Cel care introduce cererea va avea calitatea de reclamant si toti ceilalti coindivizi calitatea de parat.

            In afara de titularii drepturilor indivize mai au legitimare procesuala activa si creditorii personali ai succesorilor, creditorii succesiunii si cesionarii de drepturi succesorale.

            In cadrul partajului succesoral se solutioneaza si cererile de raport precum si cele de reductiune.

            Cererea de partaj poate fi introdusa chiar daca drepturile de proprietate asupra unui imobil nu sunt inscrise in cartea funciara iar daca au fost inscrise se poate cere modificarea cotelor inscrise fara sa fie necesara introducerea in prealabil a unei actiuni in acest scop.

Instanta competenta

            In cazul partajului succesoral, instanta competenta este cea de la ultimul domiciliu al defunctului.

Partajul bunurilor comune dobandite de soti in timpul casatoriei este de competenta instantei care solutioneaza cererea de divort daca imparteala se cere deodata cu desfacerea casatoriei. Daca partajul este cerut dupa desfacerea casatoriei, competenta revine instantei locului unde sunt situate imobilele partajabile, respectiv instanta domiciliului paratului daca sunt bunuri mobile.

In toate celelalte cazuri competenta apartine instantei locului situarii imobilului sau instantei de la domiciliul paratului daca bunurile supuse partajului sunt mobile.

Procedura de judecata

La prima zi de infatisare, instanta cere partilor prezente declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si totodata va lua act de acordul lor in ceea ce priveste existenta bunurilor, a locurilor unde se afla si valoarea acestor bunuri.

In acest caz instanta va dispune administrarea probelor numai in ceea ce priveste bunurile cu privire la care nu a intervenit un asrfel de acord.

Partajul prin buna invoiala

In situatia in care partile ajung la o intelegere cu privire la imparteala tuturor bunurilor, instanta va pronunta o hotarare de partaj potrivit invoielii intervenite. Imparteala se poate face potrivit intelegerii partilor chiar daca printre cei interesati sunt si minori sau persoane puse sub interdictie daca exista o incuviintare prealabila a autoritatii tutelare si a ocrotitorului legal.

In ipoteza in care invoiala partilor priveste doar o parte din bunurile supuse partajului, instanta luand act de aceasta invoiala va pronunta o hotarare partiala si va continua procesul pentru celelalte bunuri.

Partajul in lipsa intelegerii partilor

In cazul in care intre parti nu a intervenit o intelegere cu privire la imparteala bunurilor, instanta daca are elemente suficiente va pronunta o hotarare prin care v-a stabili:

- masa bunurilor supuse impartelii;

- calitatea de coproprietari a partilor;

- cota parte ce se cuvin fiecaruia;

- creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au.

 In  cazul partajului succesoral instanta va mai stabili:

- datoriile transmise prin mostenire;

- datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct;

- sarcinile mostenirii.

Prin aceeasi hotarare instanta va face imparteala in natura prin formarea loturilor si atribuirea acestora partilor.

La formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama de urmatoarele criterii:

- marimea cotei parti ce se cuvin fiecaruia din masa bunurilor de impartit;

- natura bunurilor;

- domiciliul si ocupatia partilor;

- constructiile si inbunatatirile facute de unii coproprietari mai inainte de dobandirea introducerii cererii de partaj. Aceste lucrari pot prezenta relevanta in formarea loturilor si atribuirea lor numai daca au fost efectuate cu acordul celorlalti coproprietari.

Incidente privind procedura partajului

I.   Instanta nu are date suficiente pentru formarea loturilor

Intr-o astfel de situatie instanta v-a da o incheiere in care v-a stabili masa bunurilor de impartit; calitatea de coproprietari a partilor; cota parte ce se cuvine fiecarui proprietar; creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care le au unii fata de altii.

Prin aceeasi incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize cu urmatoarele obiective:

1. Evaluarea bunurilor supuse partajului cu aratarea criteriilor avute in vedere la stabilirea valorii lor;

2. Stabilirea faptului daca bunurile pot fi comod partajate in natura si in ce mod;

3. Formarea loturilor ce urmeaza a fi atribuite coproprietarilor dupa propunerea expertului.

            Aceasta incheiere are caracter interlocutoriu si deci instanta nu mai poate reveni asupra celor stabilite prin ea. Spre deosebire de alte incheieri, instanta trebuie sa intocmeasca minuta acesteia semnata de judecator sau ii declina competenta ca si in cazul oricaror alte hotarari.

Calea de atac - impotriva incheierii este apelul care poate fi declarat in termen de 15 zile de la comunicare, obiectul acestui apel il poate constitui numai problemele privind stabilirea masei bunurilor de impartit, a calitatii de coproprietar si cota parte ce se cuvine fiecaruia.

            In cazul in care dupa pronuntarea incheierii, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuie supuse inparteli, instanta va putea da o noua incheiere care va cuprinde coproprietarii sau bunurile omise.

            Tot in baza unei incheieri instanta poate sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa bunurilor supuse partajului.

            Aceste incheieri sunt supuse apelului in aceleasi conditii ca si incheierea initiala.

            Daca incheierea nu a fost atacata cu apel imprejurarile mentionate si anume masa bunurilor de impartit, calitatea de coproprietar si cota parte ce se cuvine fiecaruia nu mai pot fi supuse apelului odata cu hotararea asupra fondului procesului.

            Dupa ramanerea definitiva si irevocabila a incheierii si dupa efectuarea expertizei mentionate, instanta se va pronunta prin sentinta asupra cererii de partaj, prin formarea loturilor si atribuirea acestora daca imparteala in natura este posibila.

 

II. Partajarea in natura a bunului sau a bunurilor nu este posibila sau ar fi pagubitoare

Pot exista situatii in care instanta nu poate adopta solutia partajului in natura datorita faptului ca o astfel de partajare nu este posibila in raport de caracterul bunului supus partajului. Partajarea in natura ar cauza o scadere importanta a valorii bunului. Partajarea in natura ar modifica in mod pagubitor destinatia economica a bunului. Daca instanta constata existenta unei astfel de situatii va putea realiza partajul in urmatoarele modalitati:

- atribuirea bunului prin hotarare

            La cererea uneia dintre coproprietari instanta tinand seama de imprejurarea cauzei va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotarare asupra fondului procesului daca exista motive temeinice pentru o astfel de solutie.

            Prin aceeasi hotarare instanta va stabili cuantumul sumelor ce se cuvin celorlalti coproprietari precum si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit bunul trebuie sa le plateasca.

- atribuirea provizorie prin incheiere

            Daca  unul dintre coproprietari solicita atribuirea bunului, instanta prin incheiere poate atribui intregul bun acelui coproprietar dar numai in mod provizoriu. In situatia in care mai multi coproprietari solicita atribuirea bunului instanta va hotaratinand seama de criteriile mentionate.

            Prin incheierea de atribuire instanta va stabili sumele ce reprezinta valoarea cotelor parti cuvenite celorlalti coproprietari si termenele in care coproprietarul caruia i s-a atribuit bunul este obligat sa depuna acele sume.

            In cazul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit bunul consemneaza sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta prin hotarare asupra fondului ii va atribui bunul respectiv. Daca nu consemneaza aceste sume instanta va putea atribui bunul respectiv altui coproprietar in aceleasi conditii.

- vanzarea bunului

            In cazul in care nici unul dintre coproprietari  nu cere atribuirea bunului sau daca acesta  desi a fost atribuit provizoriu nu au fost depuse in termenul stabilit sumele cuvenite celorlalti, instanta prin incheiere va dispune vanzarea bunului.Prin aceeasi incheiere se va stabili daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala sau de catre executorul judecatoresc.

            In cazul vanzarii de catre parti prin buna intelegere, instanta va fixa si termenul in care aceasta trebuie efectuata. Acest termen nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului stabilit partile au obligatia sa prezinte instantei dovada vanzarii.Daca vanzarea prin buna invoiala nu este realizata in termenul stabilit, instanta tot prin incheiere va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc.

            Incheierile prin care instanta a atribuit bunurile sau a dispus vanzarea prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc sunt supuse apelului separat de fondul cauzei.

Procedura vanzarii la licitatie

            Daca incheierea prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc a ramas definitiva si irevocabila se va trece la vanzarea la licitatie publica. In acest scop executorul judecatoresc va fixa termenul de licitatie care nu poate depasi 30 de zile in cazul bunurilor mobile si 60 de zile in cazul bunurilor imobile.Aceste termene se calculeaza de la data primirii de catre executorul judecatoresc a incheierii definitive si irevocabile.

            Executorul judecatoresc are obligatia sa instiinteze coproprietarii despre data, ora si locul vanzarii si va intocmii si afisa publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat in cazul bunurilor mobile si cu 30 de zile in cazul bunurilor imobile.

            Coproprietarii pot convenii ca vanzarea bunurilor sa se faca la orice pret oferit de participantii la licitatie.

            In situatia in care partajul nu se poate realiza prin nici una dintre aceste modalitati prevazute de lege instanta va hotara inchiderea dosarului.

Hotararea de partaj

            Ca urmare a imparteli judiciare se produc mai multe efecte:

- hotararea de partaj are efect declarativ, ceea ce inseamna ca fiecare coindivizar este considerat ca a avut proprietatea bunului atribuit de la dobandire, cand s-a nascut coproprietatea. Prin urmare printr-o astfel de hotarare nu se realizeaza un transfer de drepturi intre copartasi ci se constata si se recunosc cu efect retroactiv drepturi preexistente.

- hotararea de partaj ramasa definitiva, constituie titlu executoriu pentru a obtine predarea bunului atribuit chiar daca prin hotarare nu s-a dispus predarea acelui bun.

- daca hotararea de partaj cuprinde obligatii alternative - predarea in natura a bunului sau contravaloarea lui - in cazul neindeplinirii obligatiei de predare se poate solicita majorarea sumei stabilite drept contravaloare a bunului tinand seama de rata inflatiei.

- hotararea de partaj nu-si pierde puterea de lucru judecat prin expirarea termenului privind prescriptia extintiva in ceea ce priveste stabilirea masei bunurilor supuse partajului, calitatea de copartas a partilor, cotele ce se cuvin coproprietarilor si poate fi folosita intr-o actiune ulterioara de revendicare pentru a dovedii dreptul de proprietate asupra acelor bunuri, tinand seama de caracterul imprescriptibil al unei astfel de actiuni.        




Drept



Drepturile si indatoririle parintesti
Intrebari pentru examen - disciplina Dreptul libertatilor fundamentale
INTERPRETAREA DREPTULUI NATIONAL IN CONFORMITATE CU DREPTUL COMUNITAR
Cauze care inlatura caracterul penal al faptei
Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului: continut legal, subiecti, continut constitutiv
TERITORIUL DE STAT IN DREPTUL INTERNATIONAL
SISTEMUL MASURILOR DE SIGURANTA SI CONDITIILE GENERALE DE APLICARE A ACESTORA
Statul si dreptul in Vechiul Regat al Romaniei
Magistratii stagiari
LEGEA PROCEDURALA APLICABILA IN LITIGLE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT REZOLVATE DE INSTANTELE ROMANE









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate