Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Constructia procesului propusa deparat


Constructia procesului propusa deparat




Constructia procesului propusa deparat

l. intampinarea

l. l. Notiune de importanta a intampinarii

intampinarea

intampinarea, la fel ca si cererea de chemare in judecata, este un act procedural care face parte din faza scrisa a procesului civil19.




intampinarea este actul de procedura prin intermediul caruia paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, aratand apararile sale fata de pretentiile reclamantului.

Totusi, pentru desfasurarea unui proces in conditii echitabile si mentinerea egalitatii procesuale a partilor, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/2000 a reintrodus caracterul obligatoriu al intampinarii. Este fireasca solutia la care s-a revenit prin consacrarea caracterului obligatoriu al intampinarii deoarece, asa cum reclamantul isi formuleaza in scris pretentiile sale, si paratul trebuie sa arate in scris apararile sale si mijloacele de proba.

l .2. Continutul intampinarii si depunerea intampinarii

Potrivit art. 115 C. proc. civ., intampinarea cuprinde:

1.    Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului.

Prin intampinarea formulata, paratul poate invoca atat exceptii de procedura (exceptia de necompetenta, exceptia dovezii calitatii de reprezentant etc.), cat si exceptii de fond (prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, autoritatea de lucru judecat, prema-turitatea etc.).

Este evident ca in faza initiala a procesului, paratul invoca mai intai exceptiile pe care le cunoaste la data depunerii intampinarii; eventualele neregularitati procedurale aparute ulterior primei zile de infatisare pot fi invocate de indata ce sunt cunoscute si oral in fata instantei de judecata.

2.   Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata de catre reclamant, ceea ce constituie de fapt, apararea de fond a paratului.

3.    Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor.

Este necesara aratarea dovezilor pe care paratul isi formuleaza apararea deoarece, intr-un proces echitabil, este normal ca si reclamantul sa le cunoasca.

Dovezile vor fi indicate de catre parat in intampinare, in conditii asemanatoare ca si cele prevazute de dispozitiile legale pentru cererea de chemare in judecata.

4.    Semnatura. Desi nu exista dispozitie legala expresa care sa prevada sanctiunea ce intervine cand intampinarea nu este semnata de parat sau de reprezentantul  lui,  consideram ca  lipsa semnaturii conduce la nulitatea ei.

Potrivit art. 1141 alin. 2 C. proc. civ., intampinarea trebuie depusa de catre parat cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea, se vor alatura acelasi numar de copii

certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult cu un rand de copii pentru instanta (art. 116 alin. l C. proc. civ.).

in cazul in care mai multi reclamanti au un singur reprezentant sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru partile respective cate o singura copie.

De asemenea, cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.

Spre deosebire de cererea de chemare in judecata, care se comunica de catre instanta partii adverse, intampinarea se depune numai la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, urmand ca reclamantul sa ridice exemplarul ce i se cuvine, ceea ce constituie modalitatea de comunicare a intampinarii20.

1.3. Sanctiunea nedepunerii intampinarii

Caracterul obligatoriu al intampinarii asigura egalitate de mijloace de "arme', ceea ce da satisfactie si exigentelor prevazute de art. 6 pct. l din Conventia Europeana pentru drepturile omului si a libertatilor fundamentale pentru un proces echitabil21

In situatia in care paratul nu depune intampinare, el isi va putea arata pozitia sa pe cale orala, in fata instantei de judecata22, in acest sens, art. 118 alin. 3 C. proc. civ. prevede ca, in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se face vorbire in incheierea de sedinta. Instanta ii va acorda la cerere un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

Apreciem ca aplicarea art. 118 alin. 3 C. proc. civ. trebuie privita in mod diferit, si anume:

-    in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, judecatorul (presedintele completului de judecata), la prima zi de infatisare, ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, respectand in acest sens si principiul rolului activ consacrat in art. 129 C. proc. civ.;





- in cazul in care paratul isi exercita cu rea-credinta drepturile procesuale, poate fi obligat la plata unor despagubiri catre partea vatamata in temeiul art. 723 alin. l C. proc. civ.

in anumite cazuri, intampinarea nu este obligatorie. Este cazul articolelor care se refera la asigurarea dovezilor (art. 236 alin. 3 C. proc. civ.), la divort (art. 612 alin. 5 C. proc. civ.), actiunile posesorii (art. 674 alin. final C. proc. civ.).

Nedepunerea intampinarii in conditiile prevazute de lege il expune pe parat la anumite consecinte procesuale defavorabile. Astfel, principala consecinta a nedepunerii intampinarii este decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe in aparare.

Trebuie evidentiat faptul ca, desi art. 118 alin. 2 C. proc. civ. a fost abrogat odata cu adoptarea Legii nr. 219/2005, sanctiunea decaderii paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, rezulta din prevederile art. 136 si art. 138 alin. l C. proc. civ23.

in spiritul principiului dreptului la aparare, trebuie precizat ca sanctiunea decaderii se rezuma numai la posibilitatea de administrare a probelor, nu si la celelalte posibilitati de aparare, in aceeasi ordine de idei, art. 171 C. proc. civ. prevede ca partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerii si a dovezilor partii potrivnice.

2. Cererea reconventionala

in procesul civil sunt situatii frecvente cand paratul renunta la pozitia defensiva, de aparare, adoptand o atitudine agresiva, invocand pretentii proprii impotriva reclamantului.

Potrivit art. 119 alin. l C. proc. ci v., daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere recon­ventionala24.

Cererea reconventionala este actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant25.

Cererea reconventionala este o cerere incidenta, formulata de parat in replica reclamantului, avand fata de acesta pretentii proprii. Rezulta ca cererea reconventionala nu este o simpla aparare, ci dimpotriva, o veritabila actiune.

Prin cererea reconventionala, paratul poate urmari:

-    neutralizarea obligatiei care va fi pronuntata impotriva sa;

-    atenuarea acestei obligatii;

-    obtinerea unei obligatii la plata reclamantului, in acest din urma  caz  instanta  putand  admite  atat  actiunea,  cat  si  cererea reconventionala si proceda la o compensare a obligatiilor banesti reciproce26. Astfel, in cazul in care paratul urmareste alaturi de respingerea cererii reclamantului si valorificarea unui drept propriu fata de acesta, atunci el trebuie sa introduca o cerere reconventionala.

Cererea reconventionala, in principiu, are un caracter facultativ, adica paratul are posibilitatea fie sa valorifice un drept propriu impotriva reclamantului pe cale incidentala, fie pe calea unei cereri principale care sa declanseze un nou proces civil.

Valorificarea pretentiilor paratului pe cale incidentala prezinta anumite avantaje, si anume: asigura solutionarea celor doua litigii intr-un singur cadru procesual; determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli; asigura indeplinirea conditiilor pentru o judecata mai buna, deoarece instanta judecatoreasca este pusa in situatia de a fi incunostintata de complexitatea raporturilor juridice dintre parti; elimina posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti contra­dictorii.

in anumite situatii, paratul este obligat sa isi valorifice drepturile sale pe calea incidentala a cererii reconventionale. Astfel, potrivit art. 608 alin. l C. proc. civ., sotul parat poate sa faca si el cerere de divort cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

l .4.2. l. Conditiile de admisibilitate a cererii reconventionale

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele cererii de chemare in judecata.

De vreme ce trebuie sa indeplineasca cerintele pentru cererea de chemare in judecata, inseamna ca si cererea reconventionala poate fi anulata in conditiile art. 133 C. proc. civ27.

Alaturi de conditiile generale, art. 119 alin. l C. proc. civ. prevede o conditie suplimentara, si anume, ca cererea reconventionala sa aiba legatura cu actiunea reclamantului. Rezulta ca cererea reconventionala este admisibila daca are legatura cu cererea de chemare in judecata, textul de lege mentionat neimpunand conditia ca pretentia paratului sa derive din acelasi raport juridic28.

Spre deosebire de art. 119 alin. l C. proc. civ., dispozitiile art. 357 alin. l C. proc. civ. (in materia arbitrajului) si art. 7205 C. proc. civ. (in materie comerciala) prevad ca paratul poate sa faca cerere reconventionala daca pretentiile impotriva reclamantului deriva din aceleasi raporturi juridice.




2.2. Procedura de solutionare a cererii reconventionale

Fiind o cerere incidentala, cererea reconventionala se solu­tioneaza in conformitate cu art. 17 C. proc. civ., de catre instanta com­petenta sa judece cererea principala29.

Cererea reconventionala, potrivit art. 119 alin. 3 C. proc. civ., se depune odata cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Daca reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu la termenul ce va fi incuviintat de instanta paratului (art. 119 alin. 4 C. proc. civ.).

Daca cererea reconventionala este depusa peste termenul prevazut de lege, ea va putea fi judecata impreuna cu cererea principala, insa, numai cu acordul reclamantului, in cazul in care partile nu sunt de acord, sanctiunea ce intervine depunerii de catre parat a cererii reconventionale peste termen este judecata separata a acesteia, si nicidecum respingerea ei ca tardiva30.

Art. 135 C. proc. civ. dispune ca, cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul in care amandoua partile consimt sa se judece impreuna.

in doctrina exista unele puncte de vedere diferite cu privire la introducerea cererii reconventionale si in cadrul rejudecarii cauzei cu trimitere la prima instanta.

Astfel, unii autori considera ca cererea reconventionala poate fi introdusa si in cadrul rejudecarii fondului dupa casare cu trimitere,

insa numai cand s-a casat cu trimitere la prima instanta (solutia ar putea fi primita cel putin in cazul casarii totale)31.

Dimpotriva, alti autori au manifestat rezerve, caci, spun ei, "intr-o atare situatie continuarea procesului s-ar face dincolo de cadrul stabilit prin actele preliminare scrise (cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala)'32.

In ceea ce ne priveste, achiesam la prima opinie, cu mentiunea ca cererea reconventionala poate fi introdusa in cadrul rejudecarii fondului dupa casarea totala si trimiterea cauzei la instanta de fond cel putin pentru urmatoarele argumente:

-    potrivit art. 311 alin. l C. proc. civ., hotararea casata nu are nicio putere;

-    in cazul casarii totale procesul se rejudeca in intregime;

-    casarea totala se refera la toate aspectele deduse judecatii, precum si la toate partile din proces33.

Art. 120 C. proc. civ. dispune ca cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala (alin. 1).

Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit (alin. 2).

in cazul in care solutionarea cererii reconventionale este strans legata de solutionarea sau pronuntarea asupra cererii principale, nu poate interveni disjungerea.

De asemenea, in materie de divort, disjungerea celor doua cereri nu este posibila, in art. 608 alin. 2 C. proc. civ. se mentioneaza ca, cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.

Cererea reconventionala trebuie sa fie solutionata chiar daca reclamantul face acte de dispozitie (renuntare la judecata sau renuntare la dreptul subiectiv pretins) ori intervin in cursul judecatii anumite incidente (dupa ce cauza a fost disjunsa, cererea de chemare in judecata s-a perimat).

Fata de faptul ca prin formularea cererii reconventionale paratul initial devine reclamant se ridica problema daca acesta din urma poate sa formuleze cerere reconventionala fata de cererea reconventionala a paratului34.

in doctrina, solutiile oferite au fost diferite.

Astfel, intr-o opinie, raspunsul este negativ, argumentat pe faptul ca se tergiverseaza judecata35, intr-o alta opinie, pe care o impartasim, raspunsul este pozitiv, justificat pe lipsa unui text care sa interzica formularea cererii reconventionale de catre reclamant fata de cea a paratului36.

Instanta de judecata se va pronunta atat asupra cererii de chemare in judecata, cat si asupra cererii reconventionale, printr-o singura hotarare.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Suveranitatea de stat si principiul separatiei puterilor in stat
STATUL SI DREPTUL
Puterea judecatoreasca si puterea executiva
RASPUNDEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI
DREPTUL DE PROPRIETATE INTRE TEORIE SI PRACTICA
Intrebari pentru examen - disciplina Dreptul libertatilor fundamentale
Formele (felurile) de interpretare a normelor juridice
Notiunea de justitie ca valoare sociala. Sistematizarea infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei.
Libertatea gandirii, constiintei si religiei
Drepturile si libertatile fundamentale. Fundamente, notiuni, evolutie