Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Actele si faptele administrative


Actele si faptele administrative


Actele si faptele administrative

In vederea realizarii sarcinilor ce le revin - satisfacerea intereselor generale ale societatii - serviciile publice adopta sau emit acte juridice si savarsesc fapte materiale (administrative) producatoare de efecte juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice apartinand, de regula, de drept administrativ, dar si raporturi juridice apartinand altor ramuri de drept.

Actele juridice adoptate sau emise de serviciile publice administrative, nu au toate aceeasi valoare judica si de aceea ele se impart in:

a)     Actele administrative de autoritate

Actele administrative de autoritate reprezinta actele juridice adoptate sau emise de un serviciu public, in mod unilateral, in baza si in vederea executarii legii, pentru nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. Acestea mai sunt denumite si acte administrative de putere publica deoarece emana de la o autoritate publica, legislativa, executiva sau judecatoreasca - executarea lor este asigurata de puterea publica, iar nerespectarea prevederilor lor atrage sanctionarea celor in culpa.

Actele administrative de autoritate se impart la randul lor in:

                  acte administrative de autoritate cu caracter normativ, care produc efecte cu caracter general si impersonal. Sunt acte normative, hotarari si ordonante ale guvernului, instructiuni si altele asemenea, ale ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, hotararile consiliilor judetene si locale, ordinele prefectilor si actele conducatorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si din unitatile administrativ-teritoriale, precum si ale conducatorilor serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale.

                  acte individuale, care produc efecte numai catre un organ al administratiei publice sau un particular (persoana fizica ori juridica).

                  circulare, norme metodologice, regulamente etc., care produc efecte numai fata de functionarii publici dintr-un minister, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si ale organelor administratiei publice locale.

Raportandu-se la natura efectelor juridice pe care le produc actele administrative de autoritate, observam ca acestea pot acorda drepturi, pot constata existenta unui drept, ori pot suprima un drept, definitiv sau temporal.

Clasificarile de mai sus isi au corespondentul doar in limita unei competente materiale si teritoriale a organelor care adopta sau emit acte de autoritate administrative, acestea constituind o conditie de validitate.

Pornind de la competenta organului de a emite acte administrative de autoritate, ajungem sa constatam si alte conditii de valabilitate ce trebuie intrunite pentru a considera valabilitatea acestora. Astfel:

-      actul administrativ de autoritate trebuie adoptat sau emis pe baza si in vederea executarii legii;

-        emiterea facandu-se de functionarul competent;

-        actul administrativ de autoritate nu poate retroactiva;

-        actul administrativ de autoritate nu poate fi emis sub conditie;

-      actul administrativ de autoritate sa fie emis cu respectarea cerintelor legii referitoare la avize;

-      actul administrativ de autoritate emis in forma scrisa trebuie sa cuprinda elementele de forma care sa probeze ca actul a fost emis de organul competent;

-        contrasemnarea actului administrativ, atunci cand legea o cere;

-        respectarea cvorumului cerut de lege pentru adoptarea actului;

-        publicarea sau aducerea lui la cunostinta celor interesati.

Sanctiunile nerespectarii conditiilor de validitate la adoptarea sau emiterea actelor administrative de autoritate sunt stabilite prin lege, iar atunci cand legea nu le prevede, ele - sanctiunile - sunt determinate de principiul legalitatii ce guverneaza adoptarea sau admiterea actelor administrative de autoritate.

In functie de importanta conditiei de validitate nerespectate, cu alte cuvinte, de gravitatea incalcarii, vom constata ca sanctiunile sunt si ele corespunzatoare, in raport de acest criteriu, sanctiunile aplicabile sunt:

- anularea actului se pronunta de organul competent, la cererea celor interesati, in termen de un an de la comunicarea acestuia. Aceasta sanctiune se aplica pentru nerespectarea unor conditii de validitate de mai mica importanta si duce la stingerea efectelor juridice pentru care au fost emise acestea.

- sunt sanctionate cu nulitatea toate actele administrative de autoritate adoptate sau emise cu incalcarea uneia sau mai multor conditii de validitate si pentru care legea, ori principiul legalitatii actelor administrative de autoritate prevad sau, respectiv, cer o astfel de sanctiune. In toate cazurile, nulitatea putea fi stabilita de organele competente, de regula instantele judecatoresti, dar nu numai de acestea, ci si de autoritatea administrativa ierarhic superioara.

- inexistenta actelor administrative de autoritate intervine, ca sanctiune, in cazurile in care incalcarea conditiilor de validitate este atat de grava incat, potrivit legii, actul este inexistent. Sunt, de asemenea, inexistente, chiar daca nu sunt declarate ca atare de lege, actele administrative de autoritate care nu au fost adoptate sau emise in forma scrisa, cele adoptate sau emise de un organ necompetent, atat material, cat si teritorial, cele care depasesc competenta organului care le-a adoptat sau emis s.a.

Suspendarea actelor administrative de autoritate, mai exact a efectelor juridice ale acestor acte, poate interveni in cazurile in care un organ competent ori o persoana particulara cere, in conditiile legii, organului competent, suspendarea aplicarii unui act administrativ de autoritate adoptat sau emis. Alteori, insa, suspendarea poate interveni si prin efectul legii, caz in care actul atacat este de drept.

Revocarea actelor administrative de autoritate este operatiunea juridica ce se efectueaza de catre organul administratiei publice care a adoptat sau emis actul respectiv atunci cand observa ca actul respectiv este ilegal sau nu mai este oportun, adica a fost emis cu nerespectarea prevederilor legii ori a actelor administrative de autoritate de rang superior sau aplicarea lui - producerea efectelor juridice - nu mai este oportuna, pentru ca s-au schimbat conditiile economico-sociale care au fost avute in vedere la adoptarea sau admiterea acestuia. Aceasta operatiune mai este denumita si retractarea.

Anularea actelor administrative de autoritate constituie operatiunea juridica prin care un organ de stat, altul decat cel care l-a adoptat sau emis, competent potrivit legii, face sa inceteze producerea efectelor juridice, iar daca acestea nu s-au produs, sa nu se mai produca.

Incetarea producerii efectelor actelor administrative de autoritate poate interveni daca:

-        s-au produs efectele pentru care au fost emise;

-        a expirat perioada de timp pentru care au fost emise;

-        au fost inlaturate cauzele care au determinat adoptarea sau emiterea acestora;

-        cel in favoarea caruia a fost emis, a renuntat la el sau a decedat;

-        organul care l-a adoptat sau emis a dispus incetarea aplicabilitatii actului respectiv.

b)    Actele administrative de gestiune

Actul administrativ de gestiune este actul juridic, incheiat, pe de o parte, de un serviciu public, iar pe de alta parte, de un particular (persoana fizica sau juridica romana sau straina) ce are ca obiect vanzarea-cumpararea de produse, executarea de lucrari si prestarea de servicii, precum si concesionarea si inchirierea unor bunuri mobile si imobile, apartinand proprietatii publice a statului, judetului sau comunei.

Fiind un act juridic incheiat intre doua parti - un serviciu public si un particular - actul administrativ de gestiune are figura juridica a unui contract, dar, pentru ca, spre deosebire de contractele de drept civil si de drept comercial, care sunt guvernate de principiul egalitatii partilor, in cazul acestor contracte (acte administrative de gestiune), partile nu sunt egale.

Partile actului administrativ de gestiune sunt determinate de natura juridica a acestui act juridic. Astfel, din partea serviciilor publice administrative, actele administrative de gestiune se incheie de:

- ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale - ordonatori principali de credite - pentru actele administrative de gestiune care privesc proprietatea publica (domeniul public) a statului, in cazurile in care nu au delegat aceasta competenta unui secretar de stat ori unui director.

- presedintii consiliilor judetene care exercita atributiile ce revin judetului in calitatea de persoana juridica, pentru actele administrative de gestiune care privesc proprietatea publica (domeniul public) al judetului.

- primarii comunelor si oraselor care exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului in calitate de persoane juridice, pentru cele care privesc proprietatea publica (domeniul public) al comunelor si oraselor.

Mentionam ca, atat presedintii consiliilor judetene, cat si primarii comunelor si oraselor incheie acte administrative de gestiune in baza, in temeiul actului administrativ de autoritate adoptat de consiliul judetean ori de cel local (comunal sau orasenesc).

- conducatorii institutiilor publice, pentru actele administrative de gestiune incheiate potrivit sumelor alocate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli.

- directorii generali ai regiilor autonome de interes public, sunt parti in actele administrative de gestiune pe care le incheie potrivit sumelor alocate prin bugetul de venituri si cheltuieli sau potrivit subventiilor acordate de la bugetul administratiei centrale de stat ori de la bugetele locale, potrivit legii.

De cealalta parte a actului administrativ de gestiune poate fi orice particular (persoana fizica sau juridica, romana sau straina) care a fost de acord sa participe la cunostinta juridica cu un anumit numar de zile inainte de data stabilita pentru licitatie si si-a adjudecat (a castigat) licitatia.

Obiectul actului administrativ de gestiune il poate forma:

- concesionarea de servicii publice, unitati de productie ale unor regii autonome sau terenuri;

- achizitiile guvernamentale;

- executarea de lucrari de constructii-montaj publice;

- prestari de servicii;

- imprumutul de stat (public).

Trasatura comuna a obiectului actului administrativ de gestiune este aceea ca realizarea lui contribuie la satisfacerea intereselor generale ale societatii, direct sau indirect.

Incheierea actului administrativ de gestiune se va face in toate cazurile, cu exceptiile prevazute de lege, prin licitatie publica.

c)     Actele administrative cu caracter jurisdictional

Actul administrativ cu caracter jurisdictional este actul juridic pronuntat (emis) de un organ cu atributii jurisdictionale care functioneaza in cadrul unui organ al administratiei publice pentru a solutiona, cu putere de adevar legal, dupa o anumita procedura, un conflict juridic, stabilit prin lege cu competenta acestor organe.

Actele administrative cu caracter jurisdictional nu pot fi emise (pronuntate) decat la cererea partii interesate ori la sesizarea organului competent, ele fiind doar constatative si declarative de drepturi. Organul care a emis (pronuntat) actul, nu poate sa revina asupra lui, pentru ca aceste acte sunt irevocabile. Partea nemultumita de solutia data poate folosi caile de atac, prevazute de lege, la organele competente din cadrul aceluiasi sistem.

Trebuie evidentiat faptul ca actul administrativ cu caracter jurisdictional nu este independent fata de partile in conflict, pentru ca el functioneaza in cadrul organului administratiei publice care este in conflict cu particularul.

Organul administrativ emite (pronunta) dupa o procedura sumar reglementata de lege si numai in masura in care aceasta nu dispune, ca se completeaza cu normele de procedura ale procesului civil.

Operatiunile tehnico-materiale pot fi grupate in trei categorii corespunzatoare celor trei faze ale procedurii de adoptare ori emitere a actelor administrative de autoritate, acestea fiind:

a) premergatoare adoptarii sau emiterii actelor administrative de autoritate. Din aceasta categorie fac parte: dactilografierea proiectului actului, multiplicarea acestuia, transmiterea spre studiu, din timp, functionarilor publici competenti sa decida in cauza.

b) concomitente cu procesul de adoptare a actului administrativ de autoritate. In aceasta faza a procedurii de emitere putem exemplifica prin: lecturarea de catre functionarul public, eventuale modificari, redactilografierea, daca este cazul, si semnarea actului.

c) posterioare fazei de adoptare sau emitere. Din aceasta categorie fac parte: inregistrarea actului, cu mentiunea numarului sub care a fost inregistrat, datarea si punerea sigiliului (stampilarea actului), transmiterea spre publicare in vederea aducerii la cunostinta publica ori inmanarea directa sau transmiterea prin posta, particularilor interesati a actului administrativ de autoritate.

Cu toate ca operatiunile tehnico-materiale nu produc prin ele insele efecte juridice, adoptarea sau emiterea unor acte administrative de autoritate cu neefectuarea lor poate duce chiar la nulitatea actului administrativ de autoritate.




Drept



Efectele legitimei aparari
Prima zi de infatisare
EFECTELE PARTAJULUI DE ASCENDENT
Verificarea de scripte
SISTEMUL ROMANO - GERMAN
Societatea autohtona si normele sale de conduita in secolele IV-XIV
Aspecte juridice privind incriminarea traficului de droguri
Fraudarea legii in dreptul international privat
Tipuri istorice drept
Hotararile penale supuse recursului









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate