Actele si actiunile de stare civila

ACTELE SI ACTIUNILE DE STARE CIVILA

Sectiunea 1 - Consideratii generale

Conceptul de "act" este un concept general, obtinut printr-un proces de abstractizare si de generalizare.

Trebuie subliniat ca termenul "act" poate avea doua intelesuri[1].

Primul sens este acela de operatiune juridica. Pentru acest sens, se utilizeaza si formula negotium juris sau, mai simplu, cuvantul negotium.

Insa, atat in legislatie, cat si in doctrina sau in jurisprudenta, prin "act" se desemneaza si inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adica suportul material care consemneaza sau reda operatiunea juridica. Pentru acest al doilea sens, se foloseste si expresia instrumentum proba­tionis sau, mai simplu, cuvantul instrumentum. Intr-o exprimare riguros exacta, pentru cel de al doilea sens ar trebui sa se foloseasca termenul de inscris.

Aceste sensuri sunt prezente si in cazul actelor de stare civila.

Potrivit art.1 din Legea nr.119/1996[2], actele de stare civila sunt inscrisuri autentice, prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane.

Concret, sunt acte de stare civila -instrumentum probationis- inscrisurile oficiale, special tiparite si completate, avand denumirile: act de nastere, act de casatorie, act de deces, precum si certificat de nastere, certificat de casatorie, certificat de deces, ca si duplicatele acestor certificate eliberate potrivit legii.

Sectiunea a 2-a - Natura juridica a actelor de stare civila

Actele de stare civila au o natura mixta, deoarece se supun atat regulilor de drept civil, cat si regulilor de drept administrativ .

Din punctul de vedere al dreptului civil, actele de stare civila sunt acte autentice, cu toate consecintele juridice care decurg din aceasta calificare.

Pentru dreptul administrativ, actul de stare civila este inscrisul doveditor -instrumentum- al actului administrativ individual -negotium-, care este tocmai inregistrarea de stare civila.

Sectiunea 3-a - Organizarea starii civile

Ofiterii de stare civila sunt persoanele desemnate sa intocmeasca acte de stare civila. Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr. 119/1996, sunt ofiteri de stare civila urmatoarele categorii de persoane:

Primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor;

Sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare ale Romaniei;

Comandantii de nave si aeronave.

Primarul poate delega atributiile de ofiter de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competenta in acest domeniu. Si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare pot delega exercitarea atributiilor de ofiter de stare civila unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari.

Ofiterul de stare civila are dreptul sa-si exercite functia numai in circumscriptia administrativ-teritoriala unde a fost numit. Elementul determinant care va atrage competenta teritoriala a ofiterului de stare civila va fi de regula domiciliul sau resedinta partilor.

Daca faptul juridic al nasterii sau al decesului are loc intr-un mijloc de transport, dar inlauntrul granitelor Romaniei, actul de stare civila se va intocmi de catre ofiterul de stare civila al localitatii de coborare sau de debarcare.

Legea 119/1996 da posibilitatea ofiterilor de stare civila sa intocmeasca acte de stare civila nu numai pentru cetatenii romani, ci si pentru persoanele fara cetatenie. La cererea cetatenilor straini, daca acestia au domiciliul sau se afla temporar in tara noastra, ofiterii de stare civila romani le pot inregistra actele sau faptele de stare civila.

Reprezentantii diplomatici si consulari ai Romaniei in strainatate pot inregistra numai actele si faptele de stare civila ale cetatenilor romani aflati acolo[4]. Comandantii de nave inregistreaza faptele de stare civila care au loc pe nave in jurnalul de bord, iar comandantii de aeronave, in carnetul de drum.

Daca viitorii soti au cetatenie romana si se afla pe o nava in afara granitelor tarii, casatoria se poate incheia pe nava, intrucat comandantul este investit cu atributii de ofiter de stare civila.

In acest caz, la sosirea in tara, comandantul navei este obligat sa inainteze o copie certificata de pe inregistrarea facuta, prin capitania portului de inscriere a navei, la organul local de administratie publica competent, care este cel al sectorului 1 din municipiul Bucuresti.

Casatoria nu se poate incheia pe o aeronava, chiar daca se afla in afara granitelor tarii.

Orice modificare care intervine in statutul civil al unei persoane fizice ca urmare a intocmirii unui act de stare civila, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sau printr-un act administrativ, se comunica din oficiu in termen de 10 zile serviciului public comunitar local unde s-a intocmit actul de nastere, de casatorie sau de deces al persoanei respective, in vederea inscrierii mentiunii corespunzatoare (art. 9 din Legea nr. 119/1996).

Dupa actele de stare civila se elibereaza certificate de nastere si de casatorie titularilor sau reprezentantilor legali, iar certificatele de deces se elibereaza familiei decedatului.

Ofiterul de stare civila are obligatia sa verifice realitatea continutului declaratiilor, precum si identitatea declarantului. Dupa efectuarea verificarilor, actul de stare civila trebuie semnat atat de ofiterul de stare civila, cat si de declarant. Daca declarantul nu poate semna, se va face mentiune despre aceasta pe actul de stare civila.

Daca ofiterul de stare civila refuza sa intocmeasca un act sau sa inscrie o mentiune ce intra in atributiile sale, persoana in cauza poate sa sesizeze judecatoria in raza careia ea domiciliaza.

Ofiterul de stare civila nu poate intocmi acte de stare civila cand este parte sau declarant. In astfel de situatii, el va delega o alta persoana pentru efectuarea acestor operatiuni in conditiile legii.

Pot exista situatii in care atributiile de ofiter de stare civila sunt indeplinite de persoane care nu sunt desemnate potrivit legii, ceea ce ar conduce la nulitatea absoluta a actelor respective.

Pentru a nu avea consecinte negative pentru parti, art.7 din Legea nr. 119/1996 stabileste ca actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila sunt valabile chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate. Se face astfel aplicarea principiului validitatii aparentei in drept, exprimat de adagiul latin error communis facit ius. Astfel, actul de stare civila incheiat de un ofiter de stare civila necompetent trebuie mentinut ca valabil, daca acea persoana a exercitat in mod public atributiunile respective[5].

Serviciile publice comunitare de evidenta populatiei care functioneaza la nivelul consiliilor comunelor, oraselor si municipiilor asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea actelor de stare civila.

Presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si secretarii consiliilor judetene organizeaza prin serviciile de specialitate indrumarea si controlul asupra activitatii de stare civila desfasurata de serviciile publice comunitare.

Registrele de stare civila se intocmesc in doua exemplare, ambele originale, si la completare se utilizeaza o cerneala speciala de culoare neagra. Primul exemplar al registrelor de stare civila se pastreaza la serviciul public comunitar local, iar al doilea exemplar se inainteaza la serviciul public comunitar al consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data cand toate filele au fost completate[6].

Cele doua exemplare ale registrelor de stare civila se trimit Arhivelor Statului dupa trecerea a peste 100 de ani de la data completarii lor.

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila, precum si inscrierea mentiunilor se fac la cerere, avand in vedere indatorirea persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu, dupa caz.

Intocmirea actelor de stare civila si inscrierea mentiunilor se fac in limba romana, cu alfabetul latin.

Sectiunea a 4-a - Felurile inregistrarilor de stare civila

Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila reglementeaza doua feluri de inregistrari de stare civila: intocmirea actelor de stare civila si inscrierea mentiunilor.

Intocmirea ca principala forma de inregistrare se refera la inscrierea in registrele de stare civila a nasterii, casatoriei si decesului .

Inscrierea mentiunilor in actele de stare civila se face atunci cand intervin modificari in starea civila a persoanei fizice, potrivit art.44 din legea nr. 119/1996, si anume:

1. Stabilirea filiatiei prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila si incuviintarea purtarii numelui.

2. Contestarea recunoasterii sau tagaduirea paternitatii.

3. Casatoria, desfacerea, incetarea sau anularea casatoriei.

4. Adoptia, desfacerea, incetarea sau anularea adoptiei.

5. Pierderea sau dobandirea cetateniei romane.

6. Schimbarea numelui.

7. Decesul.

8. Rectificarea, completarea sau anularea actelor de stare civila ori a mentiunilor inscrise in ele.

9. Schimbarea sexului, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.

Inscrierea mentiunilor cu privire la modificarile care intervin in starea civila a persoanei fizice se face in actul de nastere, de casatorie sau de deces. Actul de nastere este centralizatorul inregistrarilor de stare civila[8].

Inscrierea mentiunii de stabilire a filiatiei pe actul de nastere si, dupa caz, de casatorie si de deces se face la cerere sau din oficiu, pe baza actului de recunoastere sau a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

Inregistrarea adoptiei se face prin intocmirea unui nou act de stare civila. In noul certificat de nastere al copilului adoptat, adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti.

Anularea sau desfacerea adoptiei, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, se va inscrie prin mentiune pe actul de nastere initial si, dupa caz, pe cel intocmit in urma adoptiei.

Incetarea casatoriei prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti, anularea sau desfacerea casatoriei se inscriu prin mentiune pe actul de casatorie si pe cele de nastere ale fostilor soti. Aceasta mentiune se va inscrie din oficiu pe baza comunicarii primite de la ofiterul starii civile care a intocmit actul de deces, a hotararii definitive si irevocabile, ori la cererea persoanei interesate.

In cazul acordarii sau pierderii cetateniei romane, mentiunile se inscriu pe actul de nastere si, daca este cazul, pe cel de casatorie, pe baza comunicarii Ministerului de Interne.

Schimbarea numelui se inscrie prin mentiune pe actele de stare civila ale persoanei.

La cererea persoanelor indreptatite se elibereaza certificatele de stare civila cu mentiunile inscrise in actele de stare civila, iar certificatele eliberate anterior se retrag si se anuleaza.

Sectiunea a 5-a - Reconstituirea si intocmirea ulterioara a actelor de stare civila

Reconstituirea si intocmirea ulterioara a actelor de stare civila sunt reglementate de Legea nr.119/1996 in Capitolul IV.

Potrivit art. 52 din Lege, cazurile de reconstituire sunt urmatoarele:

Registrele de stare civila au fost pierdute sau distruse in totalitate sau in parte. Daca unul dintre exemplarele registrelor exista, atunci celalalt este inlocuit printr-o copie dupa cel care exista.

Actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acel act.

Procedura reconstituirii se refera numai la actele de nastere, casatorie si deces. Ea nu priveste mentiunile de pe marginea acestora. Aceasta procedura este una administrativa. Cererea de reconstituire este aprobata printr-o dispozitie a primarului. Impotriva acesteia se poate face contestatie la judecatoria in raza careia isi are sediul autoritatea emitenta.

Daca dupa reconstituire actul original este gasit, actul reconstituit va fi anulat. Altfel, aceeasi persoana ar avea doua acte de stare civila pentru acelasi fapt supus inregistrarii[9].

Intocmirea ulterioara a actelor de stare civila este reglementata de art.53 din Lege si se poate solicita in urmatoarele cazuri:

daca intocmirea actului de nastere sau de deces a fost omisa, desi au fost depuse actele necesare intocmirii acestuia;

daca intocmirea actului de casatorie a fost omisa, desi a fost luat consimtamantul sotilor de catre ofiterul de stare civila.

Ambele proceduri, atat reconstituirea, cat si intocmirea ulterioara, se rezolva pe cale administrativa. Cererea insotita de actele doveditoare se depune la serviciul public comunitar local competent sa intocmeasca actul, sau al locului de domiciliu al persoanei interesate, in cazul cand actul a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act.

Cererea trebuie solutionata in termen de 30 de zile prin dispozitia primarului si se comunica in termen de 10 zile de la data emiterii dispozitiei. Aceasta dispozitie poate fi contestata la instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala isi are sediul autoritatea emitenta[10].

In cazul in care unul dintre exemplarele registrului de stare civila este pierdut sau distrus in totalitate sau in parte, acesta se inlocuieste printr-o copie intocmita de pe registrul, existent care se certifica pentru conformitate de catre ofiterul de stare civila.

Sectiunea a 6-a - Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si a mentiunilor

6.1. Anularea actelor de stare civila si a mentiunilor dupa acestea

Legea nr.119/1996 nu prevede cazurile de anulare a actelor de stare civila, ci dispune, in art.57 alin.1, ca anularea acestora se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Conform art.103 alin.1 din Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila[12], anularea poate fi ceruta in urmatoarele cazuri:

Actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru necorespunzator.

Actul nu trebuia intocmit la primaria respectiva sau, dupa caz, de primaria respectiva.

Faptul sau actul de stare civila nu exista.

Nu s-au respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila.

Mentiunea a fost inscrisa pe un alt act de stare civila.

Mentiunea a fost operata cu un text gresit.

Aceasta enumerare nu are un caracter limitativ, ci unul exemplificativ.

Anularea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora este sanctiunea care intervine in cazurile in care nu au fost respectate prevederile legale care reglementeaza conditiile de valabilitate a intocmirii acestor acte.

6.2. Modificarea actelor de stare civila si a mentiunilor dupa acestea

Potrivit art.105 din Metodologie, modificarea actelor de stare civila are loc, in general in cazul inregistrarii mentiunilor referitoare la schimbarile ce intervin in starea civila a persoanei:

Inscrierea recunoasterii sau a stabilirii ulterioare a filiatiei.

Inscrierea adoptiei, a anularii sau a desfacerii acesteia.

Inscrierea divortului, a anularii sau a desfacerii casatoriei.

Inscrierea schimbarii pe cale administrativa a numelui de familie sau a prenumelui.

6.3. Rectificarea si completarea actelor de stare civila si a mentiunilor dupa acestea.

Rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor dupa acestea are ca scop indepartarea unor erori materiale comise cu prilejul inregistrarilor de stare civila.

Actele de stare civila reconstituite nu pot fi rectificate sau completate.

Completarea are ca obiect intregirea actului de stare civila cu mentiunile omise in cazul cand, din diferite motive, unele rubrici au ramas libere.

6.4. Reguli de procedura

Hotararea de anulare, modificare, rectificare, completare se pronunta la cererea persoanei interesate, a serviciului public comunitar local, a consiliului judetean, ori a Parchetului. Competenta de solutionare a unei asemenea cereri ii revine judecatoriei de la domiciliul reclamantului.

Hotararea judecatoreasca pronuntata intr-un astfel de proces poate fi atacata numai cu recurs.

Dupa ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care cererea de anulare, modificare, rectificare, completare a actelor de stare civila si a mentiunilor dupa acestea a fost admisa, masura adoptata se va inscrie prin mentiune pe actul de stare civila in cauza.

Hotararea judecatoreasca pronuntata in aceasta materie este opozabila erga omnes. Insa, opozabilitatea este relativa, astfel ca tertii interesati o vor putea inlatura prin proba contrara.

Actiunile in anulare, modificare, rectificare, completare a actelor de stare civila si a mentiunilor de pe acestea sunt distincte de actiunile de stare civila prin obiectul lor diferit. In timp ce in cazul primei categorii obiectul il constituie inregistrarile de stare civila, in cazul celei de-a doua categorii, obiect al actiunii de stare civila este un element al starii civile.

Sectiunea a 7-a - Actiunile de stare civila

Actiunile de stare civila sunt acele actiuni in justitie care au ca obiect elemente ale starii civile a persoanei fizice. Ele se mai numesc actiuni de stare civila sau actiuni de stat. Prin ele se urmareste stabilirea, contestarea sau modificarea starii civile.

Actiunile de stare civila nu se confunda cu actiunile care urmaresc anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civile sau a mentiunilor de pe acestea. Obiectul celor din urma il formeaza inregistrarile de stare civila care nu sunt conforme respectivei stari civile.

Pentru a clasifica actiunile de stare civila vom folosi urmatoarele criterii:

1. In functie de obiectul sau finalitatea lor, deosebim intre

Actiuni in reclamatie de stat: prin aceste actiuni se urmareste obtinerea unei alte stari civile decat cea avuta de persoana in cauza. Pot fi considerate actiuni in reclamatie de stat urmatoarele actiuni: actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei.

Actiuni in contestatie de stat: prin aceste actiuni se urmareste inlaturarea unei stari civile pretins nereale, si inlocuirea ei cu alta pretins reala. Sunt considerate actiuni in contestatie de stat urmatoarele actiuni: actiunea in tagada paternitatii copilului din casatorie, actiunea in contestarea filiatiei din casatorie, actiunea in anularea casatoriei, actiunea in nulitatea adoptiei.

Actiuni in modificare de stat: sunt acele actiuni in justitie prin care se urmareste o schimbare numai pentru viitor in starea civila a unei persoane, cea anterioara nefiind contestata: actiunea de divort, actiunea in desfacerea casatoriei.

Actiunile in reclamatie de stat si actiunile in contestatie de stat urmaresc inlaturarea unui element de stare civila aparent si contestat si inlocuirea sa cu un element de stare civila pretins a fi real, astfel ca hotararile judecatoresti prin care vor fi solutionate vor produce efecte declarative, avand caracter retroactiv.

Hotararile judecatoresti pronuntate in cadrul actiunilor in modificare de stat sunt constitutive de drepturi, producand efecte numai pentru viitor.

2. Dupa sfera persoanelor indreptatite sa le exercite:

2.1. Actiuni care pot fi formulate numai de titularul starii civile respective, si nu de alte persoane: actiunea de divort, actiunea in anulabilitatea casatoriei.

2.2. Actiuni care pot fi intentate de titularul starii civile, reprezentantul sau legal si procuror: actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii.

2.3. Actiuni care pot fi pornite de orice persoana interesata: actiunea in nulitatea absoluta a casatoriei, actiunea in nulitatea absoluta a adoptiei, actiunea in contestarea recunoasterii de maternitate ori de paternitate.

3. Dupa criteriul corelatiei lor cu prescriptia extinctiva, actiunile de stare civila se impart in doua categorii:

3.1. Actiuni imprescriptibile: avand in vedere ca prin intermediul lor se apara drepturi personal nepatrimoniale, marea majoritate este formata din aceste actiuni.

3.2. Actiuni prescriptibile extinctiv: actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, actiunea in tagada paternitatii, actiunea in anulabilitatea casatoriei.

Hotararile judecatoresti pronuntate in aceasta materie sunt opozabile erga omnes. In cazul hotararilor judecatoresti constitutive de drepturi prin care au fost solutionate actiuni in modificare de stat, tertii sunt lipsiti de posibilitatea de a mai pune in discutie elementul de stare civila care a fost dobandit in urma admiterii actiunii[13].

Si in cazul hotararilor judecatoresti declarative de drepturi prin care au fost solutionate actiuni de stare civila care pot fi exercitate numai de catre anumite persoane, tertii nu au posibilitatea sa conteste elementul de stare civila respectiv[14].

Problema opozabilitatii fata de terti a hotararilor judecatoresti pronuntate in actiunile de stare civila care pot fi formulate de catre orice persoana interesata este controversata[15].