Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
VALOAREA PROBATORIE A EXPERTIZEI, A CONSTATARILOR TEHNICO - STINTIFICE SI A URMELOR PAPILARE


VALOAREA PROBATORIE A EXPERTIZEI, A CONSTATARILOR TEHNICO - STINTIFICE SI A URMELOR PAPILARE




VALOAREA PROBATORIE A EXPERTIZEI, A CONSTATARILOR TEHNICO - STINTIFICE SI A URMELOR PAPILARE

Romania a adoptat regula celor I2 puncte coincidente, dar practica criminalistica a stabilit ca nu este obligatorie stabilirea celor 12 puncte coincidente, ci este valoroasa o determinare calitativa.

Astfel se pune problema ,,Numarului de puncte convergente necesar in identificarea criminaIistica dactiloscopica".

Atat practica, cat si teoria cunosc trei rnetode aplicate pentru identifiearea dactiIoscopica:

Ø metoda cantitativa,

Ø calitativa, admisa de C. Turai1 si C. Suciu2,



Ø mixta.

Parerile privind aceste metode sunt divergente.

Nu exista o regula generala referitoare Ia numarul minim de puncte necesare pentru o identificare. El variaza de Ia o tara la alta, ca de exemplu: Romania 12, EIvetia 12-14, Spania 10-12, Austria 112, Anglia 16, Franta 17, etc. Potrivit

calculelor efectuate de Balthazard (care s-au finalizat cu ,regula celor 12 puncte") a rezultat ca doua amprente cu 12 puncte coincidente, pot fi gasite o singura data Ia un numar de 16.777.216 impresiuni digitale. S-a demonstrat ca posibilitatea de eroare este mult mai mica cand identificarea se face pe baza a 10 puncte coincidente formate din 6 feluri de detalii caracteristice, sau in cazul cand se gasesc 7 feluri de detalii ale crestelor papilare unde este suficienta existenta a 9 puncte de coincidenta. Pe baza studiului statistic efectuat de lt.col. C.R. Ion s-a impus ca stabilirea numarului minim de puncte coincide sa se faca introducandu-se in calcule frecventa (posibilitatea) de aparitie a detaliilor. astfel s-au creat situatii ipotetice cand se gasesc intr-o amprenta numai 6, 7 sau 8 puncte de coincidenta, dar formate dintr-un ansamblu de 5-8 detalii caraeteristice. Astfel, daca se au in vedere 6 puncte coincidente posibilitatea de a aparea doua amprente identice este de Ia 1 Ia 2.550.410/I.219.210.000; daca se au in vedere 7

puncte coincidente posibilitatea de a aparea doua amprente identice este de Ia 1 _____________________________________________

1C. Turai - ..Element de criminaIistica si tehnica criminaIistica", Ed. Politie Stiintifica Bucuresti, Ed. 1947.

2C. Suciu Crirninalistica", Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti. Ed. 1972.

Ia 1.717.030/203.210.000.000; si daca se au in vedere 8 puncte coincidente posibilitatea de a aparea doua desene papilare idenitice este de la 1 la 373.273. 000 / 752.445.000.000.

Concluzii:

Se recomanda instantelor judecatoresti sa nu mai priveasca rezervat afirmatia ca o amprenta care are un numar de puncte de coincidenta inferior Iimitei adaptate (deci mai putin de 12 puncte), nu ar avea valoare de proba in justitie. Urmele papilare fac parte din categoria probelor indirecte (a indicelor). Prezenta lor Ia bocul savarsirii infractiunii nu dovedeste in mod direct, ca acolo s-a savarsit acea fapta si nici ca persoana, sau persoanele de la care provin sunt autorii infractiunii.

Prin intermediul urmelor papilare, a constatarii telinico-stiintifice sau a expertizei dactiboscopice se poate stabili identitatea persoanelor care nu sunt in contact cu obiectele, existente la locul unde s-a comis infractiunea, iar dupa realizarea acestui prim pas, cu ajutorul altor probe se trece Ia stabilirea rolului pe care aceste persoane I-au jucat in savarsirea faptei penale cercetate. Urmele papilare dupa efectuarea comparativa ramase pe obiecte care nu au Iegatura cu savarsirea faptei prezinta un interes deosebit in activitatea de probatiune, deoarece pot ajuta organul judiciar in formularea de convingeri certe cu privire Ia existenta infractiunii si vinovatia faptuitorului.

Conform principiului Iiberei aprecieri a probelor cum este aratat si in C.de pr.pen., probele nu au valoare dinainte stabilite, aprecierea fiecaruia,deci si a urmelor papilare, realizandu-se de organul de urmarire penala si de instanta de judecata, potrivit convingerii lor, formata dupa examinarea tuturor probebor administrate si conducandu-se dupa constiinta Ior.

Constatarile tehnico-stiintifice si expertizele dactiloscopice constituie mijloace Iegale de administrare ca probe a urmelor papilare. ,,Mijloacele de proba nu au o ordine prestabilita ele fiind utilizate in cadrul procesului penal in raport cu ansamblul probelor existente in cauza"1.

Ca valoare probanta, constatarea tehnico-stiintifica si expertiza dactiloscopica sunt egale cu celelalte mijloace de proba. Bazandu-se insa pe demonstratii stiintifice si pe ilustratii usor de verificat, aceste mijloace de proba prezinta un grad de obiectivitate mai ridicat, care nu creeaza suspiciunile relei credinte care poate fi intalnita relativ la persoanele chemate ca martori in procesul penal. Comparativ cu alte genuri de expertiza criminalistica, cele referitoare Ia urmele papilare se caracterizeaza in general prin formularea de concluzii certe (pozitive ori negative) contribuind astfel in mod substantial Ia formarea convingerilor organelor judiciare in Iegatura cu identitatea faptuitorilor si cu inregistrarile comiterii infractiunii. In ceea ce priveste insusirea expresa a

______________________________________________

1Ghe. Nistoreanu si aItii - ,,Drept procesual penal, partea generala". Ed. Continent XXI. Bucuresti, 1994. p.110-111.

raporturilor de expertiza, cercetarea dosarebor de judecata releva diverse situatii: concluziile certe sunt retinute de instanta ca proba unica, in lipsa altor probe concludente sau in colaborare cu alte probe administrate in cauza. Valorificarea concluziilor prin corelarea cu alte probe se intaIneste atat sub forma simpla, cand se mentioneaza ca expertiza confirma sau infirma o anumita stare de fapt, cat si sub forma dezvoltata cand completul de judecata nu numai ca insuseste concluziile expertizei, dar preia din constatarile raportului argumentele cu caracter tehnic.




Concluziile constatarilor tehnico-stiintifice si expertizele dactiloscopice trebuie apreciate in mod critic atat fata de motivarea din cuprinsul raportului, cat si fata de restul materialelor probatorii administrate in cauza respectiva.

Numai in acest fel poate fi determinata forta probanta a raportului de expertiza care consta in veridicitatea sa, in concordanta concluziei cu realitatea.

1. Metode si formule de calcul

Metoda Iui Edmond Henry este cea mai simpla metoda de alcatuire a formulei dactiloscopice decadactilara.

Metoda consta in impartirea dactilogramelor in doua grupari:

Ø tipul lat, care include tipurile arc si lat cu subtipurile lor;

Ø tipul verticil, care cuprinde tipul cerc (cu doua delte);

Simbolul celor doua grupuri sunt; litera L, pentru tipul Iat litera w, tipul cerc.

Dupa metoda Henry formula dactiloscopica este reprezentata prin 5 fractii cum ar fi: W/L L/W L/L W/L L/W. Formula prezinta Ia numarator cinci fractii: Degetul mare drept - arc , aratator drept - arc, sau lat mic drept arc (lat) aratator stanga-arc, inelar stanga-arc Iat, iar Ia numitor: degetul mijIociu drept arc (lat) inelar drept-arc (lat) mare, stanga arc, mijlociu stang (arc) (lat), mic stanga - arc.

In conceptia lui Oloriz si cea a lui Daae au fost adoptate in Romania in privinta aspectului formulei primare care este reprezentata sub forma de fractie, Ia numarator, de mana dreapta si Ia numitor, de mana stanga, cu degetele in urmatoarea ordine: aratator, mare, mijlociu, inelar, mic. O formula dactiloscopica decadactilara primara poate sa arate in felul urmator:

Mana dreapta T 4 4 5 2.

Mana stanga D 1 2 2 2

Formula prezentata se citeste astfel:

Ø Ia mana dreapta: degetul aratator este un desen tri sau cuatrodeltic, la cel mare - bideltic, Ia mijlociu - bideltic, la inelar - trideltic, iar Ia mic - dextrodeltic.

Ø Ia mana stanga: la degetul aratator este un desen dextrodeltic, Ia mare - arc simplu, Ia mijlociu - dextrodeltic, Ia inelar - dextrodeltic, iar Ia mic -dextrodeltic.

Continutul formulei dactiloscopice primare difera de Ia caz Ia caz. El variaza intre urmatoarele forme generale: de Ia A 1111 Ia Xxxxx

A1111 Xxxxx

CeI de mai sus este sistemul de clasificare aplicat in Romania, incepand cu anul 1923 care este opera lui Andrei lonescu.

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Realizarea propriu-zisa de constatare a infractiunilor flagrante
Caracteristici de identificare a scrisului de mana
NOTIUNI GENERALE PRIVIND DESENELE PAPILARE
Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea mortii violente
MODUL DE FORMARE AL URMELOR PAPILARE
DESCOPERIREA URMELOR LA FATA LOCULUI
EXAMINAREA LOCULUI ACCIDENTULUI
Formarea criminologiei ca stiinta
CYBERTERORISMUL
URMELE DE DINTI