Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
Tipurile de activitate nervoasa superioara la caine


Tipurile de activitate nervoasa superioara la caine


TIPURILE DE ACTIVITATE NERVOASA SUPERIOARA LA CAINE

______________________________________________________________________

Savantul rus I.P. Pavlov defineste activitatea nervoasa superioara ca fiind totalitatea functiunilor si proceselor ce se desfasoara la nivelul superior al sistemului nervos central al animalelor si prin care are loc o punere a organismului in relatie cu mediul, deosebind-o de activitatea nervoasa prin care se realizeaza si se coordoneaza activitatea caracteristica sistemului nervos vegetativ.



Studiul reflexelor conditionate la un mare numar de caini a ridicat, treptat, problema diversitatii sistemelor nervoase ale indivizilor, aparand, in cele din urma, premisele pentru clasificarea sistemelor nervoase dupa anumite caracteristici fundamentale. Aceste caracteristici sunt in numar de trei si se refera la: intensitatea (energia), echilibrul si mobilitatea (dinamica) proceselor nervoase fundamentale - excitatia si inhibitia; in functie de intensitatea proceselor nervoase, se disting indivizi puternici si slabi; cei puternici se impart, dupa gradul de echilibru al proceselor nervoase, in indivizi echilibrati si neechilibrati; cei echilibrati se impart in indivizi mobili si lenti (inerti).

In consecinta, in functie de modul de combinare concreta a celor trei insusiri ale excitatiei si inhibitiei, rezulta patru tipuri de activitate nervoasa superioara, mai mult sau mai putin evidente:

a) puternic echilibrat mobil;

b) puternic echilibrat lent (inert);

c) puternic neechilibrat;

d) slab.

Activitatea nervoasa superioara se clasifica in functie de comportamentul si temperamentul animalului.

Prin comportament se intelege totalitatea reactiilor unui animal ca raspuns la diversele si nenumaratele excitatii continue si care realizeaza acomodarea organismului la conditiile mediului inconjurator.

Temperamentul este, din punct de vedere genetic, innascut si conditionat de tipul de sistem nervos.

Clasificarea tipurilor de sistem nervos coincide, aproximativ, cu sistematizarea clasica a temperamentelor. Astfel, fiecarui tip de sistem nervos ii corespunde, fara a se identifica, un tip temperamental:

       tipului puternic echilibrat mobil ii corespunde temperamentul sanguin;

       tipului puternic echilibrat lent ii corespunde temperamentul flegmatic;

       tipului puternic neechilibrat excitabil ii corespunde temperamentul coleric;

       tipului slab ii corespunde temperamentul melancolic.

Tipurile de activitate nervoasa superioara si, implicit, temperamentele nu se intalnesc in stare pura, clasificarea neputand avea un caracter absolut, exclusiv, ci doar unul relativ, comparativ.

O importanta deosebita trebuie acordata cunoasterii particularitatilor tipurilor de activitate nervoasa superioara ale fiecarui caine, deoarece, in functie de aceasta, se vor adapta si individualiza metodele si procedeele de dresaj folosite in formarea acestora.

a) Tipul puternic echilibrat mobil reprezinta tipul ideal pentru toate categoriile de dresaj; este caracterizat prin:

w      dezvoltare buna a tuturor caracterelor functionale;

w      excitatia si inhibitia sunt puternice si de intensitate aproximativ egala;

w      un echilibru si o buna mobilitate a ambelor procese care se inlocuiesc rapid unul pe celalalt;

w      reflexele conditionate se fixeaza repede, ating praguri inalte si se mentin constante;

w      excitantii puternici sunt bine tolerati;

w      animalele din aceasta categorie sunt viguroase, reactioneaza prompt la comenzi, sunt sociabile, se adapteaza bine la conditiile de mediu si sunt rezistente la imbolnaviri.

b) Tipul puternic ehilibrat lent este caracterizat prin:




w      mobilitate redusa a ambelor procese nervoase fundamentale;

w      formarea reflexelor este greoaie si cu constanta slaba, predominand procesul de inhibitie;

w      restabilirea reflexului conditionat stins se realizeaza incet, fiind necesare multe repetari;

w      sunt animale lente in miscari, avand un caracter sobru;

w      reactia de orientare este lenta si slaba;

w      nu sunt sociabili si nici agresivi.

c) Tipul puternic neechilibrat excitabil:

w      ambele procese nervoase sunt intense, dar excitatia predomina inhibitia;

w      reflexele conditionate se elaboreaza greu, dar se si sting cu greutate;

w      factorii inhibitori au o slaba influenta asupra reflexelor formate;

w      diferentierea se obtine greu;

w      au un reflex de orientare rapid, sunt lacomi la hrana si agresivi;

w      daca sunt fortati la lucru in dresaj, devin nervosi, ataca chiar si pe conductor.

d) Tipul slab se caracterizeaza prin:

w      predominarea procesului de inhibitie;

w      apare frecvent inhibitia de protectie (supraliminara), chiar si la stimuli de intensitate medie;

w      inconstanta in formarea reflexelor;

w      la excitanti puternici, reflexele conditionate nu se mai formeaza, iar cele formate slabesc;

w      sunt caini timizi, fricosi, greu adaptabili la mediu.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




AsistenȚa victimelor traficului de persoane
Dresajul la caine - comportamente rezultate din actele instinctive
CUNOASTEREA PERSONALITATII INFRACTORULUI DE CATRE ORGANELE JUDICIARE
Dresajul de disciplinizare al cainelui de identificare odorologica
NUMARUL DE PUNCTE COINCIDENTE NECESAR INIDENTIFICAREA PRIN DACTILOSCOPIE
GENURILE IDENTIFICARII CRIMINALISTICE
EXAMINAREA METALOGRAFICA - MIJLOC DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICA IN CAZUL AUTOTURISMELOR FURATE SI TRAFICULUI CU AUTOTURISME
TEORII DE ORIENTARE BIOANTROPOLOGICA (NEOLOMBROZIENE)
EXAMINAREA COMPARATIVA A CARACTERISTICILOR SCRISULUI
Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tub