TEORII NEOSOCIOLOGICE

Sectiunea I - Teoria ecologica (Scoala de la Chicago

Intemeiata de profesorii de la Universitatea din Chicago: Ernest Burgess si Robert Park.

Temei: analogia intre ecologia umana si ecologia vegetala.

Relatia dintre om si natura este examinata prin particularitatile spatiului ecologic.

Imparte orasul Chicago in cinci zone concentrice:

1 - centrul de afaceri sau Loop

2 - o arie de tranzitie - zona industriala, ocupata de saraci

3 - clasa muncitorilor, evadati din zona 2

4 - zona rezidentiala, cu apartamente foarte scumpe

5 - zona navetistilor, dupa limitele orasului.

S-a calculat delincventa in fiecare zona.

Formuleaza ideea de zona criminologica specifica, locuita de saraci.

Critici: observatii bune pentru anii 1920-1930; azi - fara frontiere.

Sectiunea a II-a - Teoria anomiei sociale

Intemeiata de Robert Merton, care preia idei de la Durkheim si le adapteaza la conditiile societatii americane.

Distinge intre structura sociala si cea culturala. Individul actioneaza dupa locul pe care-l ocupa in structura sociala, adica actioneaza sau nu conform normelor prescrise de societate.

Caracterizeaza clasa defavorizata sau minoritatile prin salarii mici, educatie si cultura precare etc.

Pune baza pe cultura americana: toti au sanse de imbogatire, iar cei ce nu reusesc sunt lenesi sau lipsiti de ambitie.

Pentru americani, conteaza mai mult scopul decat mijloacele; cel mai important scop este banul, simbolul prestigiului.

Stilul de viata "american" s-a extins in vestul Europei, se extinde si la noi

Sectiunea a III-a - Teoria asocierii diferentiate

Elaborata de Edwin Sutherland (1883-1950), care sustine ca comportamentul criminal nu este innascut, ci invatat prin contactul nemijlocit pe care individul il are in decursul existentei sale cu diferite microgrupuri sociale: familia, prieteni, colegi, loc de munca etc.

Individul devine criminal cand in microgrup prevaleaza valorile care favorizeaza lipsa de respect fata de lege. Crima se invata in raport de intensitatea, frecventa si durata asocierii.

Lucrari

Criminologie

Principii de criminologie

Delincventa intelectuala, 1940 (foloseste pentru prima data sintagma "gulere albe")

In comparatie cu Gabriel Tarde, unde imitatia presupune insusirea comportamentului unui individ,   de aceasta data, nu este imitat comportamentul individului, ci al grupului.

Principalele idei

1. Comportamentul criminal este invatat.

2. Comportamentul criminal este invatat in interactiunea cu alte persoane, in procesul comunicarii.

3. Invatarea comportamentului criminal, in special in grupuri personale intime (familie).

4. Invatarea include:

- tehnici de comitere (simple sau foarte complicate);

- directia motivelor, impulsurilor, atitudinilor.

5. Directiile si motivele impulsurilor, din continutul legilor care sunt favorabile sau nefavorabile.

6. O persoana devine infractor cand exista exces de definitii favorabile violarii legii, in detrimentul celor nefavorabile. Aceasta este principala idee a teoriei.

7. Asocierile diferentiate pot varia in frecventa, durata etc.

Critici: pune prea mare accent pe influenta grupului, minimalizand factorii sociali din afara grupului, cat si pe cei personali.

Nu spune de ce unii inivizi invata comportamentul criminal, iar altii, nu.

Sectiunea a IV-a - Teoria conflictelor de culturi

Intemeiata de Thorsten Sellin.

Cultura inseamna totalitatea ideilor, institutilor si produselor muncii, care, aplicate la grupuri determinate de fiinte umane, permit a se vorbi de: regiuni culturale, tipuri de cultura rationala etc.

Conflict de cultura: lupta intre valori morale ori norme de conduita aflate in dezacord.

Norme de conduita: reguli pe care o persoana le urmeaza atunci cand se gaseste intr-o situatie care impune o actiune sau un raspuns din partea sa. Dar fiecare grup are norme proprii, obligatorii. Codul de conduita al gangsterilor este un cod moral in aceeasi masura ca decalogul ori legea penala".

A. Contributia lui Frederich M. Thrasher

Are in vedere, in special, fenomenul de migratie la Chicago, constatand ca delincventa este mai frecventa la saracii imigranti, indeosebi la copiii nascuti din parinti imigranti.

Se dau exemple cu polonezii imigranti si copiii lor.

B. Contributia lui Thorsten Sellin

Este redata in lucrarea Culture Conflict and Crime (1938).

Normele penale sunt expresia sistemelor culturii dominante in societate. Orice societate este eterogena si are culturi diferite: localnici si imigranti, bogati si saraci, grupuri si subgrupuri sociale.

Exemplu: un tata sicilian ucide un tanar de 16 ani care i-a sedus fata, motivand ca a aparat astfel onoarea familiei intr-o maniera traditionala.

Apoi, doi chinezi isi ucid sotiile surprinse in flagrant delict de adulter. La noi, vezi cazurile Grajduri si Miroslovesti.

C. Subculturi delincvente

Albert K. Cohen sustine ca faptele tinerilor din clasele defavorizate reprezinta un protest impotriva normelor culturale dominante in S.U.A.

Diferenta de cultura o vad copiii cand merg la scoala.

Clasificare:

a. subcultura nonutilitara - pentru faima;

b. cultura malitioasa - placerea de a face rau altora;

c. cultura negativista - neaga regulile de convietuire sociala.

Dupa M. Wolfgang si F. Ferracuti, subcultura violentei este o stare de razboi in care se verifica deviza: ori eu, ori el.

BIBLIOGRAFIE

1. R.M. Stanoiu, Criminologie, Bucuresti, 1995.

2. T. Amza, Criminologie, Bucuresti, 1998.

3. Valerian Cioclei, Manual de criminologie, Bucuresti, 1998.

4. I. Iacobuta, Criminologie, Iasi, 2002.

Subiecte pentru teme de control

1. Teoria ecologica (Scoala de la Chicago).

2. Robert Merton si teoria anomiei sociale.

3. Teoria conflictelor de culturi.